Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Educația, boala (curabilă? a) Occidentului, de Gheorghe PĂUN

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș”, pe luna octombrie

Educația, boala (curabilă? a) Occidentului, de Gheorghe PĂUN

Nu singura și nu numai boală, desigur. Cauză și efect (a/al decăderii), teren de experimentare (a utopiilor care cultivă slăbiciunile bioinerente ale omului: comoditatea/lenea, hedonismul, atracția entropiei, nevoia de apartenență), „bulgăre de zăpadă" scăpat de sub control (înspre apusul civilizației?) - și încă altele la fel de alarmante. Ar trebui discutate pe îndelete toate acestea, ajunge să privim în jur, lucid și sincer, și, mesajul textului de față, să citim, pentru că mult s-a scris despre toate.

Mi s-a întâmplat de mai multe ori ca editorialul să „rimeze" cu unele texte care-l urmau în revistă, chiar dacă era gata înainte de primirea textelor, dar, de data aceasta, el este chiar efectul direct al unui articol, cel al lui Alexandru Mărchidan, despre cărțile Invitație la lectură. De ce nu este totul roz? (2014) și De la 1984 la Minunata Lume Nouă (2015) ale profesorului sibian Manuel Valeriu. O multiplă revelație. Am făcut imediat rost de cărți (slavă Domnului, s-a putut, pentru că, adesea, cărțile de tipul acesta nu sunt ușor de procurat) și revelația s-a confirmat-accentuat.
Știam că încă mai există oameni lucizi, la noi și prin lume - nu-l știam pe dl Manuel Valeriu, deși ar fi trebuit, având în vedere ce cărți a tradus (a se parcurge articolul dlui Mărchidan - și pentru o prezentare „de fond" a celor două titluri amintite mai devreme). Există inclusiv prin Occidentul „civilizat", mă gândesc la America de Nord, Europa, zonele „americanizate" ale planetei. Știu că „autorii incomozi" nu sunt popularizați în țările lor sau în afară, ba chiar dimpotrivă, că multe cărți fie nu li se publică, fie tirajele sunt confidențiale și promovarea nulă, chiar dacă de multe ori ei sunt nume importante, cu operă și premii, inclusiv Premii Nobel. Filosofi, istorici, pedagogi, psihologi și sociologi, scriitori, teologi, uneori venind și dinspre științele numite „exacte". Cărturari, gânditori, cu o mare experiență de viață, știu ce spun, privesc lumea competent, „la rece", oameni liberi, care îndrăznesc să strige că împăratul este gol, în ciuda curtenilor (orbi?, cumpărați?, oportuniști? năuci? combinații ale acestora?) care laudă hainele inexistente ale suveranului...
Am citat din editorialul distinsului redactor-şef, academician Gheorghe PĂUN.
Ce mai putem lectura în acest număr de revistă (la adresa cunoscută: www.curteadelaarges.ro): Horia Bădescu: Răpirea Europei; Mihai Nadin: Demontarea mitului Premiului Nobel; Alexandru Mărchidan: Cassandre şi profeţi; Mihaela Malea Stroe: Trăim (iarăşi) vremuri stranii; Dan Anghelescu: Latenţe subversive şi reziduuri de timp amânat; Georgel Rusu: XQ, o sesizare necesară; Constantin Lupeanu: Marian Ilie, poetul-haiduc; Raia Rogac: De vorbă cu acad. Ion Tighineanu; Nicolae Melinescu: România şi războaiele de împrumut...
Tot răsfoind în stânga şi în dreapta, l-am descoperit pe al nostru Stelian Gomboş, cu  Biserica Ortodoxă Română, între identitate concretă și autocefalie rodnică sau pe Nicolae Mareș, cu Nicolae Iorga despre relațiile statelor central europene...
Excelență, vă mulțumim și pentru acest număr de revistă!
Ovidiu DAN

Trimite email
miercuri, 25 februarie 2026 la 16:11:55 Ora standard a Europei de Est