Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Educația, boala (curabilă? a) Occidentului, de Gheorghe PĂUN

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș”, pe luna octombrie

Educația, boala (curabilă? a) Occidentului, de Gheorghe PĂUN

Nu singura și nu numai boală, desigur. Cauză și efect (a/al decăderii), teren de experimentare (a utopiilor care cultivă slăbiciunile bioinerente ale omului: comoditatea/lenea, hedonismul, atracția entropiei, nevoia de apartenență), „bulgăre de zăpadă" scăpat de sub control (înspre apusul civilizației?) - și încă altele la fel de alarmante. Ar trebui discutate pe îndelete toate acestea, ajunge să privim în jur, lucid și sincer, și, mesajul textului de față, să citim, pentru că mult s-a scris despre toate.

Mi s-a întâmplat de mai multe ori ca editorialul să „rimeze" cu unele texte care-l urmau în revistă, chiar dacă era gata înainte de primirea textelor, dar, de data aceasta, el este chiar efectul direct al unui articol, cel al lui Alexandru Mărchidan, despre cărțile Invitație la lectură. De ce nu este totul roz? (2014) și De la 1984 la Minunata Lume Nouă (2015) ale profesorului sibian Manuel Valeriu. O multiplă revelație. Am făcut imediat rost de cărți (slavă Domnului, s-a putut, pentru că, adesea, cărțile de tipul acesta nu sunt ușor de procurat) și revelația s-a confirmat-accentuat.
Știam că încă mai există oameni lucizi, la noi și prin lume - nu-l știam pe dl Manuel Valeriu, deși ar fi trebuit, având în vedere ce cărți a tradus (a se parcurge articolul dlui Mărchidan - și pentru o prezentare „de fond" a celor două titluri amintite mai devreme). Există inclusiv prin Occidentul „civilizat", mă gândesc la America de Nord, Europa, zonele „americanizate" ale planetei. Știu că „autorii incomozi" nu sunt popularizați în țările lor sau în afară, ba chiar dimpotrivă, că multe cărți fie nu li se publică, fie tirajele sunt confidențiale și promovarea nulă, chiar dacă de multe ori ei sunt nume importante, cu operă și premii, inclusiv Premii Nobel. Filosofi, istorici, pedagogi, psihologi și sociologi, scriitori, teologi, uneori venind și dinspre științele numite „exacte". Cărturari, gânditori, cu o mare experiență de viață, știu ce spun, privesc lumea competent, „la rece", oameni liberi, care îndrăznesc să strige că împăratul este gol, în ciuda curtenilor (orbi?, cumpărați?, oportuniști? năuci? combinații ale acestora?) care laudă hainele inexistente ale suveranului...
Am citat din editorialul distinsului redactor-şef, academician Gheorghe PĂUN.
Ce mai putem lectura în acest număr de revistă (la adresa cunoscută: www.curteadelaarges.ro): Horia Bădescu: Răpirea Europei; Mihai Nadin: Demontarea mitului Premiului Nobel; Alexandru Mărchidan: Cassandre şi profeţi; Mihaela Malea Stroe: Trăim (iarăşi) vremuri stranii; Dan Anghelescu: Latenţe subversive şi reziduuri de timp amânat; Georgel Rusu: XQ, o sesizare necesară; Constantin Lupeanu: Marian Ilie, poetul-haiduc; Raia Rogac: De vorbă cu acad. Ion Tighineanu; Nicolae Melinescu: România şi războaiele de împrumut...
Tot răsfoind în stânga şi în dreapta, l-am descoperit pe al nostru Stelian Gomboş, cu  Biserica Ortodoxă Română, între identitate concretă și autocefalie rodnică sau pe Nicolae Mareș, cu Nicolae Iorga despre relațiile statelor central europene...
Excelență, vă mulțumim și pentru acest număr de revistă!
Ovidiu DAN

Trimite email
miercuri, 10 iunie 2026 la 21:06:23 Ora de vară a Europei de Est