Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Proiectul „Goralii din Sudul Poloniei - monografie fotografică” s-a încheiat cu succes

Proiect finanțat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni

Proiectul „Goralii din Sudul Poloniei - monografie fotografică” s-a încheiat cu succes

În perioada 22 august - 22 septembrie, Asociația „Etno Foto Art" din Oradea a încheiat cu succes proiectul său fotografic despre comunitățile de gorali din Sudul Poloniei, cu sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni. Proiectul a însemnat deplasarea a trei artiști fotografi în Carpații Poloniei pentru a realiza o serie de fotografii asupra comunităților rurale din zonele montane poloneze, unde trăiesc așa numiții gorali, care înseamnă munteni, în limba poloneză. Aceștia sunt cunoscuți în Polonia și în România deopotrivă că vorbesc un grai local având cuvinte cu origine valahă, datorită adevărului istoric că vechii valahi practicau transhumanța în Carpații Europei Centrale, inclusiv în munții din Sudul Poloniei

În aceste așezări de munte, sătenii mai păstrează câteva cuvinte care-și au originea la păstorii valahi care se ocupau cu păstoritul. De pildă, cuvântul bryndza întâlnit doar în zona montană a Poloniei, exprimă, clar, brânza învățată de păstorii polonezi de la păstori vorbitori de limba română, sau termenul bacowa care în limba poloneză nu are un corespondent, astfel s-a constatat originea la baciul valah ce-și îngrijea oile pe munte. Dar cele patru exemple cele mai grăitoare, care exprimă urmele păstorilor valahi, sunt: kornuta, siuta (se citește ciuta), okaista, mierlok. Kornuta, se referă la oile cu coarne; siuta (se citește ciuta) sunt oile fără coarne; okaista este un alt regionalism al goralilor și se referă la okiata, adică oile care au o pată de culoare în jurul unui ochi; mierlok în graiul goral înseamnă mielul. Rasa de ovine Țurcana este binecunscut goralilor crescători de animale. Aceste interferențe valaho - gorale (română-poloneze) a reprezentat interesul fotografilor orădeni în documentarea lor fotografică timp de două săptămâni.
Au mai găsit numeroase locuri în munții Poloniei, care ne amintesc de cuvinte din limba română, dintre care cel dintâi exemplu este vârful Magura, întâlnit și în Carpații din țara noastră. Un alt exemplu, goralii din Sudul Poloniei spun la curcubeu, dunga, ceea ce uimitor.
Păstori de oi, odinioară se găseau în toate țările carpatine: Cehia, Slovacia, Polonia, Ucraina, România, Serbia. În aceste țări, în regiunile muntoase până în zilele noastre se mai păstrează câteva cuvinte din vocabularul pastoral: gelata/geleta = recipientul de lemn în care se adună laptele proaspăt muls; urda = urdă; bryndza = brânză; kosar = coșară; watra, salasz/salaš = locul unde stă ciobanul cu oile; polana = poiană; pietra = piatră, kolyba = un regionalism pentru o casă mai mică; rumiga = rumegă; kamesnica = cămașă tradițională bărbătească; putnia = putină, trombita = trâmbiță; afina = afine; grapa = groapă, în sensul de pantă abruptă; kosa = coasa pentru cosit; slanina = slănină; vlna = lână.
Acestea nu sunt cuvintele unei țări, ci cuvinte ocupaționale pentru domeniul pastorației, celor care se ocupă de creșterea ovinelor. Așadar, drept concluzie, acestor cuvinte transfrontaliere, întâlnite în micile sate din vârful sau văile munților locuite de vechii valahi care au ajuns aici în numele transhumanței, se cuvenea ca Gheorghe Petrila, Ovidiu Gabor și Constantin L. Demeter să acorde atenția cuvenită Goralilor din Sudul Poloniei și să petreacă timp de două săptămâni în mijlocul acestor minunați oameni care trăiesc în Carpații din Polonia, în baza unui proiect cu fonduri nerambursabile oferit de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, în sesiunea de finanțare 2025.
În încheiere, facem cunoscut că au fost realizate peste 1.500 de fotografii, urmând ca în luna noiembrie a.c. la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti" din București să se verniseze o expoziție de fotografii cu rodul muncii celor trei artiști fotografi orădeni.
Perioada desfășurării: 22 august - 22 septembrie 2025
Contract de finanțare: NR. DRP/C/50/26.05. 2025
Locul (țara): Sudul Poloniei, în zona carpatină, montană a Voievodatelor Silezia & Polonia Mică
Valoarea finanțării obținute: 13.900 lei
Obiectivele proiectului și publicul țintă: realizare fotografii asupra comunității goralilor din Sudul Poloniei, vorbitori a unor cuvinte cu origine românești și păstrători a păstoritului oilor în Munții Carpați din Polonia, purtători de straie populare confecționate din lână, ceria ei îi spun „vlana", utilizatori a numeroaselor case le lemn, iar unii lucrători la stâne de oi, căreia îi spun „szalas" sau „koliba", iar oile cu coarne sunt considerate „kornuta".
Rezultatele așteptate ale proiectului: fotografierea valorilor culturale din satele goralilor, care au moștenit de la vechii valahi făcutul brânzei la stână. Am realizat fotografii cu portul lor popular, femeiesc și bărbătesc, imagini cu numeroase case de lemn, specifice zonelor de munte și depistarea unor cuvinte din graiul goral, care provin din limba română, datorită contactului goralilor cu valahii, în urma transhumanței ce exista odinioară în Carpații Europei Centrale.
Datele de contact ale beneficiarului: Asociația „Etno Foto Art" din Oradea, B-dul Ștefan cel Mare nr. 112, bloc D 7, ap. 23, Jud. Bihor, CUI 39309584
Persoană de contact: Constantin Liviu Demeter, coord.proiect (constantin_demeter@yahoo.com)

Trimite email
sâmbătă, 30 mai 2026 la 11:09:03 Ora de vară a Europei de Est