Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 noiembrie 2026

BREAKING În anul școlar 2027-2028, clasele din mediul urban vor avea cu cel puțin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de lege – proiect

Ana MOISE

Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare pentru 2027-2028, se va analiza situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de Legea nr. 198/2023, conform proiectului metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare pentru anul școlar 2027-2028, pus în consultare publică pe 12 noiembrie de Ministerul Educației și Cercetării.
Proiectul metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare în anul școlar 2027-2028 introduce criterii noi pentru planificarea claselor din mediul urban și din municipii, plus obligația verificării pe baza datelor din SIIIR a situațiilor elevilor înscriși în aceeași formațiune de studiu de cel puțin de 3 ori.
Propunerea vine în contextul în care Sorin Ionescu, ministru delegat pentru Învățământul Preuniversitar, a criticat clasele supraaglomerate. Acesta a spus că „34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu”, la audierea din Parlament pentru funcția de ministru, de pe 19 octombrie.
„N-am avut acces la toate aceste date ale ministerului, dar eu cred că 34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu. Toată Europa militează pentru scăderea numărului de elevi. De ce? Mai puțini elevi înseamnă un cadru didactic mai concentrat pe activitatea didactică”, a declarat Sorin Ionescu.
Edupedu.ro a scris că Federația Părinților Edupart a semnalat conducerii ISMB clase pregătitoare 2026 cu 28 și 29 de elevi: Vă adresăm rugămintea să dispuneți o analiză juridică corectă
În anul școlar 2025-2026, 2.405 formațiuni de studiu funcționau cu mai mulți elevi decât permite legea, potrivit unui răspuns al Ministerului Educației transmis Camerei Deputaților. Într-un liceu din Brașov a fost raportată o clasă cu 51 de elevi, cu 21 peste plafonul legal, potrivit datelor prezentate de Edupedu.ro.
Fostul ministrul al Educației, Mihai Dimian, a spus că numărul final al elevilor dintr-o clasă de nivel primar ar trebui să fie 24: „Noi am pornit de la ideea că media 24, că în anumite situații poți să crești până la 28. După care am adăugat minorități, am adăugat CES și tot creștem numărul acesta”.
Prevederile din proiectul pentru anul școlar 2027-2028

Art. 3. – „Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului economic se vor analiza următoarele aspecte:

a) situaţia claselor paralele despre care se estimează, pe baza datelor înregistrate în SIIIR, că la sfârşitul anului şcolar au efective sub limita minimă stabilită prin lege şi a căror comasare se impune fie la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică şi în structurile arondate acesteia, fie la nivelul localităţii/unităţii administrativ-teritoriale, în raport cu prevederile art. 23 alin. (1), (1^1), (1^2) şi alin. (1^3) lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

b) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

c) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din municipii, astfel încât acestea să funcționeze cu cel mult 2 elevi sub limita maximă prevăzută la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare...

Proiectul „Goralii din Sudul Poloniei - monografie fotografică” s-a încheiat cu succes

Proiect finanțat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni

Proiectul „Goralii din Sudul Poloniei - monografie fotografică” s-a încheiat cu succes

În perioada 22 august - 22 septembrie, Asociația „Etno Foto Art" din Oradea a încheiat cu succes proiectul său fotografic despre comunitățile de gorali din Sudul Poloniei, cu sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni. Proiectul a însemnat deplasarea a trei artiști fotografi în Carpații Poloniei pentru a realiza o serie de fotografii asupra comunităților rurale din zonele montane poloneze, unde trăiesc așa numiții gorali, care înseamnă munteni, în limba poloneză. Aceștia sunt cunoscuți în Polonia și în România deopotrivă că vorbesc un grai local având cuvinte cu origine valahă, datorită adevărului istoric că vechii valahi practicau transhumanța în Carpații Europei Centrale, inclusiv în munții din Sudul Poloniei

În aceste așezări de munte, sătenii mai păstrează câteva cuvinte care-și au originea la păstorii valahi care se ocupau cu păstoritul. De pildă, cuvântul bryndza întâlnit doar în zona montană a Poloniei, exprimă, clar, brânza învățată de păstorii polonezi de la păstori vorbitori de limba română, sau termenul bacowa care în limba poloneză nu are un corespondent, astfel s-a constatat originea la baciul valah ce-și îngrijea oile pe munte. Dar cele patru exemple cele mai grăitoare, care exprimă urmele păstorilor valahi, sunt: kornuta, siuta (se citește ciuta), okaista, mierlok. Kornuta, se referă la oile cu coarne; siuta (se citește ciuta) sunt oile fără coarne; okaista este un alt regionalism al goralilor și se referă la okiata, adică oile care au o pată de culoare în jurul unui ochi; mierlok în graiul goral înseamnă mielul. Rasa de ovine Țurcana este binecunscut goralilor crescători de animale. Aceste interferențe valaho - gorale (română-poloneze) a reprezentat interesul fotografilor orădeni în documentarea lor fotografică timp de două săptămâni.
Au mai găsit numeroase locuri în munții Poloniei, care ne amintesc de cuvinte din limba română, dintre care cel dintâi exemplu este vârful Magura, întâlnit și în Carpații din țara noastră. Un alt exemplu, goralii din Sudul Poloniei spun la curcubeu, dunga, ceea ce uimitor.
Păstori de oi, odinioară se găseau în toate țările carpatine: Cehia, Slovacia, Polonia, Ucraina, România, Serbia. În aceste țări, în regiunile muntoase până în zilele noastre se mai păstrează câteva cuvinte din vocabularul pastoral: gelata/geleta = recipientul de lemn în care se adună laptele proaspăt muls; urda = urdă; bryndza = brânză; kosar = coșară; watra, salasz/salaš = locul unde stă ciobanul cu oile; polana = poiană; pietra = piatră, kolyba = un regionalism pentru o casă mai mică; rumiga = rumegă; kamesnica = cămașă tradițională bărbătească; putnia = putină, trombita = trâmbiță; afina = afine; grapa = groapă, în sensul de pantă abruptă; kosa = coasa pentru cosit; slanina = slănină; vlna = lână.
Acestea nu sunt cuvintele unei țări, ci cuvinte ocupaționale pentru domeniul pastorației, celor care se ocupă de creșterea ovinelor. Așadar, drept concluzie, acestor cuvinte transfrontaliere, întâlnite în micile sate din vârful sau văile munților locuite de vechii valahi care au ajuns aici în numele transhumanței, se cuvenea ca Gheorghe Petrila, Ovidiu Gabor și Constantin L. Demeter să acorde atenția cuvenită Goralilor din Sudul Poloniei și să petreacă timp de două săptămâni în mijlocul acestor minunați oameni care trăiesc în Carpații din Polonia, în baza unui proiect cu fonduri nerambursabile oferit de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, în sesiunea de finanțare 2025.
În încheiere, facem cunoscut că au fost realizate peste 1.500 de fotografii, urmând ca în luna noiembrie a.c. la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti" din București să se verniseze o expoziție de fotografii cu rodul muncii celor trei artiști fotografi orădeni.
Perioada desfășurării: 22 august - 22 septembrie 2025
Contract de finanțare: NR. DRP/C/50/26.05. 2025
Locul (țara): Sudul Poloniei, în zona carpatină, montană a Voievodatelor Silezia & Polonia Mică
Valoarea finanțării obținute: 13.900 lei
Obiectivele proiectului și publicul țintă: realizare fotografii asupra comunității goralilor din Sudul Poloniei, vorbitori a unor cuvinte cu origine românești și păstrători a păstoritului oilor în Munții Carpați din Polonia, purtători de straie populare confecționate din lână, ceria ei îi spun „vlana", utilizatori a numeroaselor case le lemn, iar unii lucrători la stâne de oi, căreia îi spun „szalas" sau „koliba", iar oile cu coarne sunt considerate „kornuta".
Rezultatele așteptate ale proiectului: fotografierea valorilor culturale din satele goralilor, care au moștenit de la vechii valahi făcutul brânzei la stână. Am realizat fotografii cu portul lor popular, femeiesc și bărbătesc, imagini cu numeroase case de lemn, specifice zonelor de munte și depistarea unor cuvinte din graiul goral, care provin din limba română, datorită contactului goralilor cu valahii, în urma transhumanței ce exista odinioară în Carpații Europei Centrale.
Datele de contact ale beneficiarului: Asociația „Etno Foto Art" din Oradea, B-dul Ștefan cel Mare nr. 112, bloc D 7, ap. 23, Jud. Bihor, CUI 39309584
Persoană de contact: Constantin Liviu Demeter, coord.proiect (constantin_demeter@yahoo.com)

Trimite email
marți, 17 noiembrie 2026 la 13:07:25 Ora standard a Europei de Est

Poza zilei

Sziget Festival - 2027

Între 10 și 14 august 2027, pe Insula Óbuda din Budapesta,
va avea loc ediția 2027 a Sziget Festival.
Aflați primele informații furnizate de Iulia Pop în articolul
Fontaines D.C., Katseye, IDLES, Lola Young,
fiii lui David Beckham și Liam Gallagher,
printre primele nume confirmate la Sziget 2027...