Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
31 octombrie 2025

Pe 1 noiembrie are loc cel mai amplu eveniment educațional de robotică din România, dedicat elevilor pasionați de tehnologie, programare și inovație:
Finala Concursului Național de Robotică Nextlab.tech 2025 (P)
Sâmbătă, 1 noiembrie 2025, are loc la Palatul ASE din București, Piata Romana 6, finala Concursului Național de Robotică Nextlab.tech 2025. Noutatea acestei ediții este că elevii vor expune proiectele lor pentru public pe durata întregii zile, oferind vizitatorilor ocazia să descopere inovațiile lor în mod direct.
Concursul este organizat de Asociația ,,Clubul Informaticii Economice – CyberKnowledgeClub” (CKC), fondată de cadre didactice ale Facultății de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică, ASE București, în parteneriat cu Colegiul Național ,,Sf. Sava” din București. Banca Comercială Română este sponsor principal la nivel național al acestui program, alături de care contribuie și compania SAP România si EdAstra Tech.
Sprijinul logistic este oferit de start-up-ul Nextlab.tech.
Nextlab.tech este cel mai mare concurs de robotică din România și este înregistrat în calendarul Ministerului Educației și Cercetării.
La acest eveniment educațional de robotică din România, dedicat elevilor pasionați de tehnologie, programare și inovație sunt așteptați sute de tineri din întreaga țară care își vor prezenta creațiile în cadrul probelor de Robotică Creativă, Robotică Sustenabilă și Verde, Line Follower și Labirint.
Participanții vor avea în continuare ocazia să își testeze roboții și să participe la sesiuni de jurizare organizate de specialiști din domeniul IT și educațional. Punctajele vor fi anunțate la finalul zilei, iar festivitatea de premiere se va desfășura a doua zi în format hibrid.
Vizitatorii sunt bineveniți să participe și să exploreze lumea fascinantă a roboticii educaționale.
Agenda finalei Concursului Național de Robotică Nextlab.tech 2025
Data: 1 – 2 noiembrie 2025
Locația: Academia de Studii Economice din București (ASE) – Piața Romană 6, et. 3-4, București 010552
Sâmbătă, 1 noiembrie 2025
8:00 –9:00 – Acces invitați și participanți / Deschiderea înscrierilor
9:00 – 9:30 – Festivitatea de deschidere (în AMFITEATRU I din clădirea Ion N Angelescu ASE)
9:30 – 10:00 – Pregătirea proiectelor pentru prezentare în zonele alocate de organizatori
10:00 – 13:00 – Jurizarea proiectelor (program specific în funcție de probă)
13:00 – 13:30 – Pauză de masă
13:30 – 17:00 – Jurizarea proiectelor (program specific în funcție de probă)
17:15 – Termen limită pentru depunerea contestațiilor

18:00 – Afișarea rezultatelor parțiale (la probele concursului)
18:00 – 18:45 – Organizarea și desfășurarea probelor de baraj
Duminică, 2 noiembrie 2025
10:00 – Afișarea rezultatelor finale pe site-ul oficial al concursului:
12:00 – Premierea participanților în format hibrid.
Vă așteptăm să fiți alături de tinerii inovatori care modelează viitorul roboticii în România!

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
6 mai 2025

Studenții, masteranzii și doctoranzii ar putea primi burse de studiu în străinătate, printr-un concurs național organizat de Ministerul Educației – proiect de Hotărâre de Guvern

Tinerii români interesați să studieze în afara țării ar putea să primească burse finanțate din bugetul de stat și din fonduri speciale ale Ministerului Educației și Cercetării, potrivit unui proiect de Hotărâre de Guvern pus în consultare publică. Bursele sunt destinate pentru licență, masterat, doctorat, dar și pentru cercetare sau cursuri de vară și vor fi acordate prin concurs național, prevede proiectul.
Fondul de burse „se poate constitui atât din sume de la bugetul de stat cât și din veniturile proprii ale Ministerului Educației și Cercetării provenite din procentul de 5% din încasările în valută aferente taxelor percepute de instituțiile de învățământ superior de stat de la studenții și cursanții străini”, este menționat în proiectul de hotărâre.
Bursele în străinătate pot acoperi, total sau parțial, cheltuielile cu taxele de școlarizare, cazare, hrană, întreținere în străinătate etc.
Potrivit notei de fundamentare, bursele vor fi disponibile pentru:
studii universitare complete și parțiale de licență, de masterat și de doctorat;
studii postuniversitare și postdoctorale;
stagii de cercetare/specializare;
stagii de formare postuniversitară și postdoctorală;
cursuri de vară.
Bursele se vor obține prin concurs național organizat de Ministerul Educației și Cercetării, iar regulamentul de concurs urmează să fie elaborat.
Numărul de luni de bursă, tipurile de bursă, domeniile pentru care se acordă bursele, precum și cuantumul bursei lunare, în euro, pe țări/pe tip de bursă se vor stabili anual prin ordin al ministrului Educației și Cercetării, care se publică în Monitorul Oficial al României.
Mai mult, „Ministerul Educației și Cercetării asigură o sumă necesară acoperirii
asigurării medicale, doar în cazul în care aceasta nu este acoperită de regulamentele
europene în vigoare, precum și transportul internațional din România până la locul de
stagiu și retur, o singură dată pe an universitar, dacă acesta nu este asigurat de partea
primitoare”, mai este menționat în documentul oficial.
Domeniile de interes pentru România, pentru care vor fi acordate bursele, sunt următoarele:
energie; bioeconomie; tehnologia informațiilor și a comunicațiilor; spațiu și securitate; mediu și schimbări climatice; eco-nano-tehnologii și materiale avansate; sănătate…

Proiectul „Goralii din Sudul Poloniei - monografie fotografică” s-a încheiat cu succes

Proiect finanțat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni

Proiectul „Goralii din Sudul Poloniei - monografie fotografică” s-a încheiat cu succes

În perioada 22 august - 22 septembrie, Asociația „Etno Foto Art" din Oradea a încheiat cu succes proiectul său fotografic despre comunitățile de gorali din Sudul Poloniei, cu sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni. Proiectul a însemnat deplasarea a trei artiști fotografi în Carpații Poloniei pentru a realiza o serie de fotografii asupra comunităților rurale din zonele montane poloneze, unde trăiesc așa numiții gorali, care înseamnă munteni, în limba poloneză. Aceștia sunt cunoscuți în Polonia și în România deopotrivă că vorbesc un grai local având cuvinte cu origine valahă, datorită adevărului istoric că vechii valahi practicau transhumanța în Carpații Europei Centrale, inclusiv în munții din Sudul Poloniei

În aceste așezări de munte, sătenii mai păstrează câteva cuvinte care-și au originea la păstorii valahi care se ocupau cu păstoritul. De pildă, cuvântul bryndza întâlnit doar în zona montană a Poloniei, exprimă, clar, brânza învățată de păstorii polonezi de la păstori vorbitori de limba română, sau termenul bacowa care în limba poloneză nu are un corespondent, astfel s-a constatat originea la baciul valah ce-și îngrijea oile pe munte. Dar cele patru exemple cele mai grăitoare, care exprimă urmele păstorilor valahi, sunt: kornuta, siuta (se citește ciuta), okaista, mierlok. Kornuta, se referă la oile cu coarne; siuta (se citește ciuta) sunt oile fără coarne; okaista este un alt regionalism al goralilor și se referă la okiata, adică oile care au o pată de culoare în jurul unui ochi; mierlok în graiul goral înseamnă mielul. Rasa de ovine Țurcana este binecunscut goralilor crescători de animale. Aceste interferențe valaho - gorale (română-poloneze) a reprezentat interesul fotografilor orădeni în documentarea lor fotografică timp de două săptămâni.
Au mai găsit numeroase locuri în munții Poloniei, care ne amintesc de cuvinte din limba română, dintre care cel dintâi exemplu este vârful Magura, întâlnit și în Carpații din țara noastră. Un alt exemplu, goralii din Sudul Poloniei spun la curcubeu, dunga, ceea ce uimitor.
Păstori de oi, odinioară se găseau în toate țările carpatine: Cehia, Slovacia, Polonia, Ucraina, România, Serbia. În aceste țări, în regiunile muntoase până în zilele noastre se mai păstrează câteva cuvinte din vocabularul pastoral: gelata/geleta = recipientul de lemn în care se adună laptele proaspăt muls; urda = urdă; bryndza = brânză; kosar = coșară; watra, salasz/salaš = locul unde stă ciobanul cu oile; polana = poiană; pietra = piatră, kolyba = un regionalism pentru o casă mai mică; rumiga = rumegă; kamesnica = cămașă tradițională bărbătească; putnia = putină, trombita = trâmbiță; afina = afine; grapa = groapă, în sensul de pantă abruptă; kosa = coasa pentru cosit; slanina = slănină; vlna = lână.
Acestea nu sunt cuvintele unei țări, ci cuvinte ocupaționale pentru domeniul pastorației, celor care se ocupă de creșterea ovinelor. Așadar, drept concluzie, acestor cuvinte transfrontaliere, întâlnite în micile sate din vârful sau văile munților locuite de vechii valahi care au ajuns aici în numele transhumanței, se cuvenea ca Gheorghe Petrila, Ovidiu Gabor și Constantin L. Demeter să acorde atenția cuvenită Goralilor din Sudul Poloniei și să petreacă timp de două săptămâni în mijlocul acestor minunați oameni care trăiesc în Carpații din Polonia, în baza unui proiect cu fonduri nerambursabile oferit de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, în sesiunea de finanțare 2025.
În încheiere, facem cunoscut că au fost realizate peste 1.500 de fotografii, urmând ca în luna noiembrie a.c. la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti" din București să se verniseze o expoziție de fotografii cu rodul muncii celor trei artiști fotografi orădeni.
Perioada desfășurării: 22 august - 22 septembrie 2025
Contract de finanțare: NR. DRP/C/50/26.05. 2025
Locul (țara): Sudul Poloniei, în zona carpatină, montană a Voievodatelor Silezia & Polonia Mică
Valoarea finanțării obținute: 13.900 lei
Obiectivele proiectului și publicul țintă: realizare fotografii asupra comunității goralilor din Sudul Poloniei, vorbitori a unor cuvinte cu origine românești și păstrători a păstoritului oilor în Munții Carpați din Polonia, purtători de straie populare confecționate din lână, ceria ei îi spun „vlana", utilizatori a numeroaselor case le lemn, iar unii lucrători la stâne de oi, căreia îi spun „szalas" sau „koliba", iar oile cu coarne sunt considerate „kornuta".
Rezultatele așteptate ale proiectului: fotografierea valorilor culturale din satele goralilor, care au moștenit de la vechii valahi făcutul brânzei la stână. Am realizat fotografii cu portul lor popular, femeiesc și bărbătesc, imagini cu numeroase case de lemn, specifice zonelor de munte și depistarea unor cuvinte din graiul goral, care provin din limba română, datorită contactului goralilor cu valahii, în urma transhumanței ce exista odinioară în Carpații Europei Centrale.
Datele de contact ale beneficiarului: Asociația „Etno Foto Art" din Oradea, B-dul Ștefan cel Mare nr. 112, bloc D 7, ap. 23, Jud. Bihor, CUI 39309584
Persoană de contact: Constantin Liviu Demeter, coord.proiect (constantin_demeter@yahoo.com)

Trimite email
vineri, 31 octombrie 2025, 07:37:31 Ora standard a Europei de Est

Poza zilei

Invitație BestMusic

Duminică, 23 noiembrie,
AZTECA - Lansare ,,ÎNGER & D3MON" la Quantic, București.
Deci: duminică, 23 noiembrie 2025, de la ora 19.00 - Înger și demon...