Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Proiectul „Goralii din Sudul Poloniei - monografie fotografică” s-a încheiat cu succes

Proiect finanțat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni

Proiectul „Goralii din Sudul Poloniei - monografie fotografică” s-a încheiat cu succes

În perioada 22 august - 22 septembrie, Asociația „Etno Foto Art" din Oradea a încheiat cu succes proiectul său fotografic despre comunitățile de gorali din Sudul Poloniei, cu sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni. Proiectul a însemnat deplasarea a trei artiști fotografi în Carpații Poloniei pentru a realiza o serie de fotografii asupra comunităților rurale din zonele montane poloneze, unde trăiesc așa numiții gorali, care înseamnă munteni, în limba poloneză. Aceștia sunt cunoscuți în Polonia și în România deopotrivă că vorbesc un grai local având cuvinte cu origine valahă, datorită adevărului istoric că vechii valahi practicau transhumanța în Carpații Europei Centrale, inclusiv în munții din Sudul Poloniei

În aceste așezări de munte, sătenii mai păstrează câteva cuvinte care-și au originea la păstorii valahi care se ocupau cu păstoritul. De pildă, cuvântul bryndza întâlnit doar în zona montană a Poloniei, exprimă, clar, brânza învățată de păstorii polonezi de la păstori vorbitori de limba română, sau termenul bacowa care în limba poloneză nu are un corespondent, astfel s-a constatat originea la baciul valah ce-și îngrijea oile pe munte. Dar cele patru exemple cele mai grăitoare, care exprimă urmele păstorilor valahi, sunt: kornuta, siuta (se citește ciuta), okaista, mierlok. Kornuta, se referă la oile cu coarne; siuta (se citește ciuta) sunt oile fără coarne; okaista este un alt regionalism al goralilor și se referă la okiata, adică oile care au o pată de culoare în jurul unui ochi; mierlok în graiul goral înseamnă mielul. Rasa de ovine Țurcana este binecunscut goralilor crescători de animale. Aceste interferențe valaho - gorale (română-poloneze) a reprezentat interesul fotografilor orădeni în documentarea lor fotografică timp de două săptămâni.
Au mai găsit numeroase locuri în munții Poloniei, care ne amintesc de cuvinte din limba română, dintre care cel dintâi exemplu este vârful Magura, întâlnit și în Carpații din țara noastră. Un alt exemplu, goralii din Sudul Poloniei spun la curcubeu, dunga, ceea ce uimitor.
Păstori de oi, odinioară se găseau în toate țările carpatine: Cehia, Slovacia, Polonia, Ucraina, România, Serbia. În aceste țări, în regiunile muntoase până în zilele noastre se mai păstrează câteva cuvinte din vocabularul pastoral: gelata/geleta = recipientul de lemn în care se adună laptele proaspăt muls; urda = urdă; bryndza = brânză; kosar = coșară; watra, salasz/salaš = locul unde stă ciobanul cu oile; polana = poiană; pietra = piatră, kolyba = un regionalism pentru o casă mai mică; rumiga = rumegă; kamesnica = cămașă tradițională bărbătească; putnia = putină, trombita = trâmbiță; afina = afine; grapa = groapă, în sensul de pantă abruptă; kosa = coasa pentru cosit; slanina = slănină; vlna = lână.
Acestea nu sunt cuvintele unei țări, ci cuvinte ocupaționale pentru domeniul pastorației, celor care se ocupă de creșterea ovinelor. Așadar, drept concluzie, acestor cuvinte transfrontaliere, întâlnite în micile sate din vârful sau văile munților locuite de vechii valahi care au ajuns aici în numele transhumanței, se cuvenea ca Gheorghe Petrila, Ovidiu Gabor și Constantin L. Demeter să acorde atenția cuvenită Goralilor din Sudul Poloniei și să petreacă timp de două săptămâni în mijlocul acestor minunați oameni care trăiesc în Carpații din Polonia, în baza unui proiect cu fonduri nerambursabile oferit de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, în sesiunea de finanțare 2025.
În încheiere, facem cunoscut că au fost realizate peste 1.500 de fotografii, urmând ca în luna noiembrie a.c. la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti" din București să se verniseze o expoziție de fotografii cu rodul muncii celor trei artiști fotografi orădeni.
Perioada desfășurării: 22 august - 22 septembrie 2025
Contract de finanțare: NR. DRP/C/50/26.05. 2025
Locul (țara): Sudul Poloniei, în zona carpatină, montană a Voievodatelor Silezia & Polonia Mică
Valoarea finanțării obținute: 13.900 lei
Obiectivele proiectului și publicul țintă: realizare fotografii asupra comunității goralilor din Sudul Poloniei, vorbitori a unor cuvinte cu origine românești și păstrători a păstoritului oilor în Munții Carpați din Polonia, purtători de straie populare confecționate din lână, ceria ei îi spun „vlana", utilizatori a numeroaselor case le lemn, iar unii lucrători la stâne de oi, căreia îi spun „szalas" sau „koliba", iar oile cu coarne sunt considerate „kornuta".
Rezultatele așteptate ale proiectului: fotografierea valorilor culturale din satele goralilor, care au moștenit de la vechii valahi făcutul brânzei la stână. Am realizat fotografii cu portul lor popular, femeiesc și bărbătesc, imagini cu numeroase case de lemn, specifice zonelor de munte și depistarea unor cuvinte din graiul goral, care provin din limba română, datorită contactului goralilor cu valahii, în urma transhumanței ce exista odinioară în Carpații Europei Centrale.
Datele de contact ale beneficiarului: Asociația „Etno Foto Art" din Oradea, B-dul Ștefan cel Mare nr. 112, bloc D 7, ap. 23, Jud. Bihor, CUI 39309584
Persoană de contact: Constantin Liviu Demeter, coord.proiect (constantin_demeter@yahoo.com)

Trimite email
vineri, 6 martie 2026 la 00:17:45 Ora standard a Europei de Est