Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

19 octombrie 2026

Cum se pregătesc profesorii să țină pasul cu elevii care folosesc deja inteligența artificială?

Tot mai mulți profesori vor să înțeleagă tehnologia pe care elevii o folosesc deja, să își pregătească lecțiile mai eficient și să creeze activități mai atractive. Un program acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și eligibil pentru Prima de carieră didactică le oferă posibilitatea să învețe practic, în sesiuni live, online, alături de un formator: Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.

Vrei să afli mai multe despre curs înainte de a te înscrie?

Pe 20 octombrie, de la ora 18.00, Fundația pentru Educație Digitală organizează un webinar gratuit de prezentare a cursului „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”. Profesorii interesați pot afla cum se desfășoară sesiunile live, ce instrumente AI vor învăța să utilizeze și pot pune întrebări despre program. Participarea este gratuită, cu înscriere prealabilă: https://ai.fped.org/webinarii
Inteligența artificială este deja prezentă în viața elevilor: o folosesc pentru a căuta informații, pentru a redacta texte, pentru explicații și pentru rezolvarea unor exerciții. Pentru profesori apar întrebări noi: cum verificăm răspunsurile generate de AI? Cum încurajăm gândirea critică? Și cum folosim aceste instrumente fără să pierdem din vedere rolul esențial al profesorului?
În același timp, AI poate fi un sprijin în pregătirea materialelor didactice, adaptarea exercițiilor la nivelul clasei sau conceperea unor activități interactive. Pentru a valorifica aceste oportunități, cadrele didactice au nevoie nu doar de acces la instrumente, ci și de exemple relevante, exercițiu și îndrumare.

De ce vor profesorii să învețe să folosească AI?

Din experiențele participanților la programele Fundației pentru Educație Digitală se conturează trei motivații importante:
*dorința de a înțelege instrumentele pe care elevii le folosesc deja și de a-i ghida spre o utilizare responsabilă
*nevoia de a ține pasul cu schimbările tehnologice, fără să fie necesară o pregătire tehnică avansată
*interesul pentru lecții mai atractive și pentru reducerea timpului alocat unor sarcini repetitive.
De la fișe de lucru și teste adaptate la materiale vizuale și idei pentru proiecte, aplicațiile sunt diverse. Dar rezultatele generate trebuie verificate și adaptate, iar deciziile didactice rămân ale profesorului.

De la reticență la încredere: experiențele profesorilor

Profesorii care au parcurs deja cursul descriu atât câștiguri practice, cât și o schimbare de perspectivă asupra inteligenței artificiale.
Ana Maria Bîgu, profesor pentru învățământul primar la Școala Gimnazială Nr. 1 Tunari, evidențiază atât sprijinul formatorului, cât și timpul câștigat în activitatea didactică:
„Apreciez în mod deosebit răbdarea instructorului, doamna Nicolici, care ne-a oferit trucuri valoroase pentru a obține exact rezultatele dorite atunci când folosim AI.
De când am integrat inteligența artificială la clasă, nivelul meu de stres a scăzut considerabil și mă bucur de mult mai mult timp liber. Sincer, nu îmi mai pot imagina activitatea didactică fără acest sprijin”.
„M-a surprins diversitatea instrumentelor descoperite și posibilitatea de a crea materiale didactice interactive, creative și adaptate nevoilor fiecărui elev”, declară Andreea Raluca Misaroș, învățătoare la Școala Gimnazială „Alexandru Bohățiel”, Vultureni, județ Cluj.
În opinia sa, AI nu înlocuiește experiența cadrului didactic: „Am înțeles că inteligența artificială nu înlocuiește creativitatea și experiența profesorului, ci le poate completa și valorifica, atunci când este utilizată responsabil”.
„Acum privesc cu multă recunoștință și responsabilitate aceste instrumente pe care, până acum, nu le-am luat în serios, fiind chiar ușor reticentă în privința folosirii lor la clasă”, susține Antoaneta Mărășescu, profesoară de biologie la Liceul Tehnologic „Lorin Sălăgean”.
Profesoara spune că a descoperit instrumente precum ChatGPT, Gemini, NotebookLM și Canva, pe care își propune să le folosească în activitatea la clasă. Experiența ei arată că formarea poate fi utilă inclusiv celor care pornesc cu rezerve în privința tehnologiei.

15 ore live, online, cu formator — nu lecții video preînregistrate

Pentru a răspunde acestor nevoi, Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.
Diferența importantă față de un curs online bazat pe înregistrări este modul de desfășurare: cele 15 ore de formare au loc în direct, la datele și orele stabilite pentru fiecare grupă, alături de un formator. Participanții pot pune întrebări, primesc explicații în timp real și lucrează pe exemple din activitatea școlară. Cursul presupune participare sincronă, nu vizionarea în ritm propriu a unor materiale înregistrate.

Programul include și 10 ore de activitate individuală, pentru aplicarea celor învățate.

Participanții explorează instrumente precum ChatGPT, Gemini, Copilot, NotebookLM și Canva, utilizări pentru pregătirea lecțiilor, materiale educaționale și diferențierea activităților, dar și principii de verificare a informațiilor și utilizare responsabilă a AI.
Grupele sunt organizate în diferite intervale orare, inclusiv pentru categorii de participanți cu nevoi apropiate, cum ar fi învățătorii și profesorii din diferite arii curriculare.

Program acreditat și eligibil pentru Prima de carieră didactică

Cursul are o durată totală de 25 de ore (15 ore live și 10 ore de activitate individuală) și acordă 1 credit ECTS. Costul participării este de 975 lei, iar programul este eligibil pentru plata prin Prima de carieră didactică. Fiind online, poate fi urmat din orice localitate din țară, păstrând interacțiunea directă cu formatorul și cu ceilalți participanți.
Cum se pot înscrie profesorii interesați?
Programa, calendarul grupelor, condițiile de participare și formularul de înscriere sunt disponibile la ai.fped.org.

„ProOzon” la Școala „Nicolae Bălcescu” din Oradea

Miercuri, în și de Ziua internaționalǎ a protecției stratului de ozon


„ProOzon” la Școala „Nicolae Bălcescu” din Oradea
Câți dintre elevi știu cǎ 16 septembrie este Ziua internaționalǎ a protecției stratului de ozon? Probabil cǎ foarte puțini. Dar elevii de la Școala cu clasele I-VIII „Nicolae Bǎlcescu” din Oradea au aflat. De dimineațǎ, pe ecranul din holul de la intrarea în școalǎ, era anunțatǎ activitatea ProOzon, organizatǎ de clasa a VIII-a C. Cei trei “o” din titlu sugereazǎ formula ozonului: O3.

Chiar dacǎ primele zile ale anului școlar au fost mai aglomerate ca oricând, directorul Ioan Mocan, directorul adjunct Szabo Gyongy, directorul educativ Alina Deliman și profesori de diferite specializǎri au rǎmas dupǎ terminarea orelor de curs sǎ asiste la activitatea organizatǎ de prof. Dorina Szatmari, diriginta clasei a VIII-a C.

În cabinetul de limba română, cu pereți pavoazați ingenios cu teme eminesciene, elevii și dascǎlii au fost conduși de aceastǎ datǎ în universul nu mai puțin poetic al atmosferei Pǎmântului.

Din prezentarea fǎcutǎ cu ajutorul videoproiectorului, am aflat cǎ ziua de 16 septembrie a fost desemnatǎ Ziua internaționalǎ a protecției stratului de ozon, deoarece în data de 16 septembrie 1987, a fost semnat Protocolul de la Montreal. Prin acest act, 120 de națiuni au hotǎrât sǎ se angajeze în lupta împotriva factorilor care distrug stratul protector al Pǎmântului.

Începând de atunci, în statele care au aderat la acest protocol, printre care și România, au fost regândite tehnologiile poluante, s-a interzis folosirea freonilor în confecționarea sprayurilor și a sistemelor de refrigerare de tip vechi, au fost promovate tehnologii noi, lansate programe și campanii cu scopul de a stopa degradarea stratului de ozon.

Mǎsurǎtorile aratǎ cǎ aceste mǎsuri au fost eficiente într-o oarecare mǎsurǎ. Dimensiunile „gǎurii de ozon” descoperite în 1985 deasupra Antacticii, cu ajutorul sateliților, au scǎzut, dar situația rǎmâne alarmantǎ și trebuie sǎ stea în continuare în atenția omenirii. Cercetǎtorii afirmǎ cǎ, chiar dacǎ vor continua mǎsurile de protejare a stratului de ozon, daunele provocate deja se vor putea remedia abia în 50 de ani.

Elevii au aflat apoi cǎ atmosfera e formatǎ din mai multe straturi, cǎ existǎ ozon „bun” în stratosferǎ (între 10 și 50 km) și ozon „rǎu” în troposferǎ (între 0 și 10 km). Ozonul „bun” ne apǎrǎ de efectele dǎunǎtoare ale razelor ultraviolete, jucând rolul unui adevǎrat filtru absorbant pentru acestea. Ozonul „rǎu” este din pǎcate într-o continuǎ creștere datoritǎ emisiilor gazoase din surse industriale, de la autovehicule etc. Prin activitatea „ProOzon”, elevii clasei a VIII-a C s-au declarat prieteni cu ozonul „bun”.

Prezentarea a fost urmatǎ de lucru pe ateliere. Cele șase echipe formate fiecare din patru - cinci elevi au primit teme diferite. Deși stângaci la început, elevii s-au lǎsat repede captați de sarcinile primite. Echipa cea mai rapidǎ a fost formatǎ din elevii Pușcaș Oana, Gaja Diana, Torjoc Vlad, Crișan Cristian. Ei au avut de rezolvat un test („Pisa”) în care, plecând de la fenomene atmosferice reale, trebuiau rezolvate probleme de matematicǎ.

Celelalte echipe au avut de realizat: afișe, strategia unei campanii pentru protejarea mediului, hǎrți tematice, scurte creații literare cu cuvinte impuse, și un dialog ... mai ciudat – între un câine și un copac, în anul 2060, în condițiile în care oamenii rǎmân nepǎsǎtori la problemele de mediu. Isteți, receptivi, cu umor și un mare potențial care meritǎ exploatat – aceasta a fost impresia pe care au lǎsat-o elevii din clasa a VIII-a C!

Deși nu a fost înscrisǎ oficial în cadrul activitǎților din „Sǎptǎmâna mobilitǎții” (16 – 22 septembrie), Primǎria Oradea, aflând de activitatea organizatǎ la Școala “Nicolae Bǎlcescu”, le-a dǎruit elevilor insigne cu sigla acestui eveniment.

Activitatea „ProOzon” a dovedit cǎ problemele de mediu pot reuni matematica, biologia, chimia, fizica, desenul și literatura. Pluridisciplinaritatea, multidisciplinaritatea și transdisciplinaritatea nu sunt doar concepte teoretice, ele sunt chiar aplicabile și eficiente în înțelegerea lumii atât de complexe în care trǎim. (Dorina Szatmari)