Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate

Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate

Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

„ProOzon” la Școala „Nicolae Bălcescu” din Oradea

Miercuri, în și de Ziua internaționalǎ a protecției stratului de ozon


„ProOzon” la Școala „Nicolae Bălcescu” din Oradea
Câți dintre elevi știu cǎ 16 septembrie este Ziua internaționalǎ a protecției stratului de ozon? Probabil cǎ foarte puțini. Dar elevii de la Școala cu clasele I-VIII „Nicolae Bǎlcescu” din Oradea au aflat. De dimineațǎ, pe ecranul din holul de la intrarea în școalǎ, era anunțatǎ activitatea ProOzon, organizatǎ de clasa a VIII-a C. Cei trei “o” din titlu sugereazǎ formula ozonului: O3.

Chiar dacǎ primele zile ale anului școlar au fost mai aglomerate ca oricând, directorul Ioan Mocan, directorul adjunct Szabo Gyongy, directorul educativ Alina Deliman și profesori de diferite specializǎri au rǎmas dupǎ terminarea orelor de curs sǎ asiste la activitatea organizatǎ de prof. Dorina Szatmari, diriginta clasei a VIII-a C.

În cabinetul de limba română, cu pereți pavoazați ingenios cu teme eminesciene, elevii și dascǎlii au fost conduși de aceastǎ datǎ în universul nu mai puțin poetic al atmosferei Pǎmântului.

Din prezentarea fǎcutǎ cu ajutorul videoproiectorului, am aflat cǎ ziua de 16 septembrie a fost desemnatǎ Ziua internaționalǎ a protecției stratului de ozon, deoarece în data de 16 septembrie 1987, a fost semnat Protocolul de la Montreal. Prin acest act, 120 de națiuni au hotǎrât sǎ se angajeze în lupta împotriva factorilor care distrug stratul protector al Pǎmântului.

Începând de atunci, în statele care au aderat la acest protocol, printre care și România, au fost regândite tehnologiile poluante, s-a interzis folosirea freonilor în confecționarea sprayurilor și a sistemelor de refrigerare de tip vechi, au fost promovate tehnologii noi, lansate programe și campanii cu scopul de a stopa degradarea stratului de ozon.

Mǎsurǎtorile aratǎ cǎ aceste mǎsuri au fost eficiente într-o oarecare mǎsurǎ. Dimensiunile „gǎurii de ozon” descoperite în 1985 deasupra Antacticii, cu ajutorul sateliților, au scǎzut, dar situația rǎmâne alarmantǎ și trebuie sǎ stea în continuare în atenția omenirii. Cercetǎtorii afirmǎ cǎ, chiar dacǎ vor continua mǎsurile de protejare a stratului de ozon, daunele provocate deja se vor putea remedia abia în 50 de ani.

Elevii au aflat apoi cǎ atmosfera e formatǎ din mai multe straturi, cǎ existǎ ozon „bun” în stratosferǎ (între 10 și 50 km) și ozon „rǎu” în troposferǎ (între 0 și 10 km). Ozonul „bun” ne apǎrǎ de efectele dǎunǎtoare ale razelor ultraviolete, jucând rolul unui adevǎrat filtru absorbant pentru acestea. Ozonul „rǎu” este din pǎcate într-o continuǎ creștere datoritǎ emisiilor gazoase din surse industriale, de la autovehicule etc. Prin activitatea „ProOzon”, elevii clasei a VIII-a C s-au declarat prieteni cu ozonul „bun”.

Prezentarea a fost urmatǎ de lucru pe ateliere. Cele șase echipe formate fiecare din patru - cinci elevi au primit teme diferite. Deși stângaci la început, elevii s-au lǎsat repede captați de sarcinile primite. Echipa cea mai rapidǎ a fost formatǎ din elevii Pușcaș Oana, Gaja Diana, Torjoc Vlad, Crișan Cristian. Ei au avut de rezolvat un test („Pisa”) în care, plecând de la fenomene atmosferice reale, trebuiau rezolvate probleme de matematicǎ.

Celelalte echipe au avut de realizat: afișe, strategia unei campanii pentru protejarea mediului, hǎrți tematice, scurte creații literare cu cuvinte impuse, și un dialog ... mai ciudat – între un câine și un copac, în anul 2060, în condițiile în care oamenii rǎmân nepǎsǎtori la problemele de mediu. Isteți, receptivi, cu umor și un mare potențial care meritǎ exploatat – aceasta a fost impresia pe care au lǎsat-o elevii din clasa a VIII-a C!

Deși nu a fost înscrisǎ oficial în cadrul activitǎților din „Sǎptǎmâna mobilitǎții” (16 – 22 septembrie), Primǎria Oradea, aflând de activitatea organizatǎ la Școala “Nicolae Bǎlcescu”, le-a dǎruit elevilor insigne cu sigla acestui eveniment.

Activitatea „ProOzon” a dovedit cǎ problemele de mediu pot reuni matematica, biologia, chimia, fizica, desenul și literatura. Pluridisciplinaritatea, multidisciplinaritatea și transdisciplinaritatea nu sunt doar concepte teoretice, ele sunt chiar aplicabile și eficiente în înțelegerea lumii atât de complexe în care trǎim. (Dorina Szatmari)