Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Nevoi, drepturi, îndatoriri, de academician Gheorghe PĂUN

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș”, numărul pe noiembrie

Nevoi, drepturi, îndatoriri, de academician Gheorghe PĂUN

Pentru că ne aflăm spre finalul Anului Solomon Marcus - 100, consacrat ca atare de UNESCO (s-a născut pe 1 martie 1925, la Bacău, a decedat pe 17 martie 2016, la București), încep direct prin a reaminti cele Zece nevoi umane de care educația ar trebui să țină seama, cuprinse într-o broșură publicată în 2015 de S. Marcus la Editura Spandugino, București:

1. Nevoia de a da un sens vieții, la nivel elementar.
2. Nevoia de împrospătare.
3. Nevoia de întrebare și de mirare.
4. Nevoia de îndoială și de suspiciune.
5. Nevoia de greșeală și de eșec.
6. Nevoia de joc.
7. Nevoia de identitate.
8. Nevoia de omenesc și de omenie.
9. Nevoia de cultură.
10. Nevoia de transcendență.
A se remarca faptul că încă din titlu se spune că de aceste nevoi ar trebui ca educația să țină seama, ele se referă în primul rând la copii, fapt subliniat de Marcus și în paragraful introductiv („Avem cele zece porunci. În complementaritate cu ele, propun zece nevoi umane. Ele își au rădăcinile în copilărie"), și în finalul textului, ba chiar și în justificarea-descrierea unora dintre nevoi. Și, „desigur, nu sunt acestea singurele nevoi umane". Se parafrazează aici Decalogul, dar despre nevoile umane vorbesc psihologii încă din anii 1940, de pildă, de când Abraham Maslow a pus în circulație lista sa de nevoi, organizate piramidal: la bază stau nevoile fiziologice, peste ele vin nevoile legate de siguranță, mai sus e apartenența, urmează stima de sine, peste care sunt plasate nevoile legate de autorealizare. Ulterior, Maslow a adăugat în vârf și nevoia de transcendență, interesantă similaritate cu lista lui Marcus, care, deși nu este organizată ierarhic, pare a considera nevoia de transcendență ca ulterioară celorlalte. La Maslow, acest lucru este explicit: în general, omul conștientizează nevoile de pe un nivel numai după satisfacerea nevoilor de pe nivelurile inferioare...
Am citat din editorialul domnului redactor-șef, acad. Gheorghe Păun. A se citi mai mult și mai multe la adresa cunoscută: www.curteadelaarges.ro.
Vă spicuim și din sumar: Horia Bădescu: Între oglinzi paralele; Acad. Ioan Aurel Pop: Nevoia românilor de limba română; Alexandru Mărchidan: Raţiuni dincolo de raţiune; Dan Anghelescu: Exilul de după exil; Nicolae Mareş: Titulescu şi relaţiile României cu Germania; Ion Fercu: Eminescu şi Nietzsche, fraţi de cruce ai singurătăţii; Mihai Mustăţea: Povestea unei poezii: Doină, de Mihai Eminescu; Raia Rogac: De vorbă cu acad. Constantin Gaindric; Nicolae Melinescu: Tranzacţiile înlocuiesc donaţiile...
,,Am ales titlul acesta fiindcă aud pe ici-pe colo că nu ne-ar mai trebui limba lui Neacșu din Câmpulung, nici a cronicarilor, nici a lui Dimitrie Cantemir, nici a lui Mihai Eminescu și nici a lui Mircea Eliade. Este vorba de limba română, în toate stadiile și în toate formele sale de existență și de dezvoltare. Iar dacă unii spun, totuși, că limba ne mai trebuie și o folosesc, au grijă să o pervertească în fel și chip. De ziua limbii române este bine să ne gândim la starea limbii și să veghem asupra ei. Limba română are o mare capacitate de autoapărare și de autoconservare, dar, de când planeta se grăbește, este nevoie să intervină și specialiștii în felul de manifestare a limbii. În Evul Mediu nu era nevoie de așa ceva, fiindcă țăranul român era destul gardian al limbii celei bune, în condițiile în care „veșnicia s-a născut la sat".
Tot mai des aflu că românii „plătesc" sau „aduc tribut" cuiva și îmi vine să mă bucur că au revenit timpurile Evului Mediu, pe care le-am studiat toată viața și le-am înțeles doar în parte, scrie distinsul academician Ioan Aurel Pop în articolul său de la pagina a IV-a. Dacă ar reveni printre noi, am putea cunoaște aceste timpuri medievale direct, cu toții. În Evul Mediu cel real, românii plăteau tribut turcilor și am putea vedea pe viu cum se întâmpla acest lucru. Acum, românii „îi plătesc tribut" lui Elvis Presley, lui Michael Jackson, Mădălinei Manole sau chiar eroilor căzuți. Este drept că traducătorul automat zice, de cele mai multe ori - mai ales dacă nu insiști - că „to pay a tribute" înseamnă „a plăti tribut". Dar cum și de ce să plătească oamenii de-acum „tribut" acestor personaje și acelor eroi. Simplu, pentru că traducerea este greșită și pentru că românii preiau copios decalcuri din limba engleză, adică expresii pe care le traduc cuvânt-cu-cuvânt, fără să știe că este vorba despre expresii, cu sensuri diferite în raport cu sensul fiecărui cuvânt luat separat și alăturat altui cuvânt. „To pay a tribute" înseamnă „a aduce omagiu" sau, cu precădere dacă e vorba de eroi, „a aduce prinos/prinosul"...
Acestea toate se spun răspicat în articolul președintelui Academiei Române, dar câte nu puteți afla lecturând numărul de față, pentru care îi mulțumim și de această dată domnului redactor-șef, acad. Gheorghe Păun, pentru darul oferit!
(Ovidiu Dan)

Trimite email
miercuri, 10 iunie 2026 la 21:06:19 Ora de vară a Europei de Est