Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Nevoi, drepturi, îndatoriri, de academician Gheorghe PĂUN

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș”, numărul pe noiembrie

Nevoi, drepturi, îndatoriri, de academician Gheorghe PĂUN

Pentru că ne aflăm spre finalul Anului Solomon Marcus - 100, consacrat ca atare de UNESCO (s-a născut pe 1 martie 1925, la Bacău, a decedat pe 17 martie 2016, la București), încep direct prin a reaminti cele Zece nevoi umane de care educația ar trebui să țină seama, cuprinse într-o broșură publicată în 2015 de S. Marcus la Editura Spandugino, București:

1. Nevoia de a da un sens vieții, la nivel elementar.
2. Nevoia de împrospătare.
3. Nevoia de întrebare și de mirare.
4. Nevoia de îndoială și de suspiciune.
5. Nevoia de greșeală și de eșec.
6. Nevoia de joc.
7. Nevoia de identitate.
8. Nevoia de omenesc și de omenie.
9. Nevoia de cultură.
10. Nevoia de transcendență.
A se remarca faptul că încă din titlu se spune că de aceste nevoi ar trebui ca educația să țină seama, ele se referă în primul rând la copii, fapt subliniat de Marcus și în paragraful introductiv („Avem cele zece porunci. În complementaritate cu ele, propun zece nevoi umane. Ele își au rădăcinile în copilărie"), și în finalul textului, ba chiar și în justificarea-descrierea unora dintre nevoi. Și, „desigur, nu sunt acestea singurele nevoi umane". Se parafrazează aici Decalogul, dar despre nevoile umane vorbesc psihologii încă din anii 1940, de pildă, de când Abraham Maslow a pus în circulație lista sa de nevoi, organizate piramidal: la bază stau nevoile fiziologice, peste ele vin nevoile legate de siguranță, mai sus e apartenența, urmează stima de sine, peste care sunt plasate nevoile legate de autorealizare. Ulterior, Maslow a adăugat în vârf și nevoia de transcendență, interesantă similaritate cu lista lui Marcus, care, deși nu este organizată ierarhic, pare a considera nevoia de transcendență ca ulterioară celorlalte. La Maslow, acest lucru este explicit: în general, omul conștientizează nevoile de pe un nivel numai după satisfacerea nevoilor de pe nivelurile inferioare...
Am citat din editorialul domnului redactor-șef, acad. Gheorghe Păun. A se citi mai mult și mai multe la adresa cunoscută: www.curteadelaarges.ro.
Vă spicuim și din sumar: Horia Bădescu: Între oglinzi paralele; Acad. Ioan Aurel Pop: Nevoia românilor de limba română; Alexandru Mărchidan: Raţiuni dincolo de raţiune; Dan Anghelescu: Exilul de după exil; Nicolae Mareş: Titulescu şi relaţiile României cu Germania; Ion Fercu: Eminescu şi Nietzsche, fraţi de cruce ai singurătăţii; Mihai Mustăţea: Povestea unei poezii: Doină, de Mihai Eminescu; Raia Rogac: De vorbă cu acad. Constantin Gaindric; Nicolae Melinescu: Tranzacţiile înlocuiesc donaţiile...
,,Am ales titlul acesta fiindcă aud pe ici-pe colo că nu ne-ar mai trebui limba lui Neacșu din Câmpulung, nici a cronicarilor, nici a lui Dimitrie Cantemir, nici a lui Mihai Eminescu și nici a lui Mircea Eliade. Este vorba de limba română, în toate stadiile și în toate formele sale de existență și de dezvoltare. Iar dacă unii spun, totuși, că limba ne mai trebuie și o folosesc, au grijă să o pervertească în fel și chip. De ziua limbii române este bine să ne gândim la starea limbii și să veghem asupra ei. Limba română are o mare capacitate de autoapărare și de autoconservare, dar, de când planeta se grăbește, este nevoie să intervină și specialiștii în felul de manifestare a limbii. În Evul Mediu nu era nevoie de așa ceva, fiindcă țăranul român era destul gardian al limbii celei bune, în condițiile în care „veșnicia s-a născut la sat".
Tot mai des aflu că românii „plătesc" sau „aduc tribut" cuiva și îmi vine să mă bucur că au revenit timpurile Evului Mediu, pe care le-am studiat toată viața și le-am înțeles doar în parte, scrie distinsul academician Ioan Aurel Pop în articolul său de la pagina a IV-a. Dacă ar reveni printre noi, am putea cunoaște aceste timpuri medievale direct, cu toții. În Evul Mediu cel real, românii plăteau tribut turcilor și am putea vedea pe viu cum se întâmpla acest lucru. Acum, românii „îi plătesc tribut" lui Elvis Presley, lui Michael Jackson, Mădălinei Manole sau chiar eroilor căzuți. Este drept că traducătorul automat zice, de cele mai multe ori - mai ales dacă nu insiști - că „to pay a tribute" înseamnă „a plăti tribut". Dar cum și de ce să plătească oamenii de-acum „tribut" acestor personaje și acelor eroi. Simplu, pentru că traducerea este greșită și pentru că românii preiau copios decalcuri din limba engleză, adică expresii pe care le traduc cuvânt-cu-cuvânt, fără să știe că este vorba despre expresii, cu sensuri diferite în raport cu sensul fiecărui cuvânt luat separat și alăturat altui cuvânt. „To pay a tribute" înseamnă „a aduce omagiu" sau, cu precădere dacă e vorba de eroi, „a aduce prinos/prinosul"...
Acestea toate se spun răspicat în articolul președintelui Academiei Române, dar câte nu puteți afla lecturând numărul de față, pentru care îi mulțumim și de această dată domnului redactor-șef, acad. Gheorghe Păun, pentru darul oferit!
(Ovidiu Dan)

Trimite email
miercuri, 25 februarie 2026 la 16:13:21 Ora standard a Europei de Est