Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
22 decembrie 2025

SURSE: Daniel David și-a dat demisia din funcția de ministru al Educației și Cercetării / Marilen Pirtea – în pole position pentru a prelua portofoliul


Daniel David și-a dat demisia din funcția de ministru al Educației și Cercetării, potrivit surselor Edupedu.ro.
Rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea, este cotat cu cele mai mari șanse de a prelua portofoliul cel mai dur lovit de măsurile de austeritate aplicate deja prin Legea Bolojan și cu un dosar fierbinte pe masă, și anume controversata programă de limbă română ce readuce cronicarii spre a fi studiați de elevii de 14-15 ani, la clasa a IX-a.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

Nevoi, drepturi, îndatoriri, de academician Gheorghe PĂUN

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș”, numărul pe noiembrie

Nevoi, drepturi, îndatoriri, de academician Gheorghe PĂUN

Pentru că ne aflăm spre finalul Anului Solomon Marcus - 100, consacrat ca atare de UNESCO (s-a născut pe 1 martie 1925, la Bacău, a decedat pe 17 martie 2016, la București), încep direct prin a reaminti cele Zece nevoi umane de care educația ar trebui să țină seama, cuprinse într-o broșură publicată în 2015 de S. Marcus la Editura Spandugino, București:

1. Nevoia de a da un sens vieții, la nivel elementar.
2. Nevoia de împrospătare.
3. Nevoia de întrebare și de mirare.
4. Nevoia de îndoială și de suspiciune.
5. Nevoia de greșeală și de eșec.
6. Nevoia de joc.
7. Nevoia de identitate.
8. Nevoia de omenesc și de omenie.
9. Nevoia de cultură.
10. Nevoia de transcendență.
A se remarca faptul că încă din titlu se spune că de aceste nevoi ar trebui ca educația să țină seama, ele se referă în primul rând la copii, fapt subliniat de Marcus și în paragraful introductiv („Avem cele zece porunci. În complementaritate cu ele, propun zece nevoi umane. Ele își au rădăcinile în copilărie"), și în finalul textului, ba chiar și în justificarea-descrierea unora dintre nevoi. Și, „desigur, nu sunt acestea singurele nevoi umane". Se parafrazează aici Decalogul, dar despre nevoile umane vorbesc psihologii încă din anii 1940, de pildă, de când Abraham Maslow a pus în circulație lista sa de nevoi, organizate piramidal: la bază stau nevoile fiziologice, peste ele vin nevoile legate de siguranță, mai sus e apartenența, urmează stima de sine, peste care sunt plasate nevoile legate de autorealizare. Ulterior, Maslow a adăugat în vârf și nevoia de transcendență, interesantă similaritate cu lista lui Marcus, care, deși nu este organizată ierarhic, pare a considera nevoia de transcendență ca ulterioară celorlalte. La Maslow, acest lucru este explicit: în general, omul conștientizează nevoile de pe un nivel numai după satisfacerea nevoilor de pe nivelurile inferioare...
Am citat din editorialul domnului redactor-șef, acad. Gheorghe Păun. A se citi mai mult și mai multe la adresa cunoscută: www.curteadelaarges.ro.
Vă spicuim și din sumar: Horia Bădescu: Între oglinzi paralele; Acad. Ioan Aurel Pop: Nevoia românilor de limba română; Alexandru Mărchidan: Raţiuni dincolo de raţiune; Dan Anghelescu: Exilul de după exil; Nicolae Mareş: Titulescu şi relaţiile României cu Germania; Ion Fercu: Eminescu şi Nietzsche, fraţi de cruce ai singurătăţii; Mihai Mustăţea: Povestea unei poezii: Doină, de Mihai Eminescu; Raia Rogac: De vorbă cu acad. Constantin Gaindric; Nicolae Melinescu: Tranzacţiile înlocuiesc donaţiile...
,,Am ales titlul acesta fiindcă aud pe ici-pe colo că nu ne-ar mai trebui limba lui Neacșu din Câmpulung, nici a cronicarilor, nici a lui Dimitrie Cantemir, nici a lui Mihai Eminescu și nici a lui Mircea Eliade. Este vorba de limba română, în toate stadiile și în toate formele sale de existență și de dezvoltare. Iar dacă unii spun, totuși, că limba ne mai trebuie și o folosesc, au grijă să o pervertească în fel și chip. De ziua limbii române este bine să ne gândim la starea limbii și să veghem asupra ei. Limba română are o mare capacitate de autoapărare și de autoconservare, dar, de când planeta se grăbește, este nevoie să intervină și specialiștii în felul de manifestare a limbii. În Evul Mediu nu era nevoie de așa ceva, fiindcă țăranul român era destul gardian al limbii celei bune, în condițiile în care „veșnicia s-a născut la sat".
Tot mai des aflu că românii „plătesc" sau „aduc tribut" cuiva și îmi vine să mă bucur că au revenit timpurile Evului Mediu, pe care le-am studiat toată viața și le-am înțeles doar în parte, scrie distinsul academician Ioan Aurel Pop în articolul său de la pagina a IV-a. Dacă ar reveni printre noi, am putea cunoaște aceste timpuri medievale direct, cu toții. În Evul Mediu cel real, românii plăteau tribut turcilor și am putea vedea pe viu cum se întâmpla acest lucru. Acum, românii „îi plătesc tribut" lui Elvis Presley, lui Michael Jackson, Mădălinei Manole sau chiar eroilor căzuți. Este drept că traducătorul automat zice, de cele mai multe ori - mai ales dacă nu insiști - că „to pay a tribute" înseamnă „a plăti tribut". Dar cum și de ce să plătească oamenii de-acum „tribut" acestor personaje și acelor eroi. Simplu, pentru că traducerea este greșită și pentru că românii preiau copios decalcuri din limba engleză, adică expresii pe care le traduc cuvânt-cu-cuvânt, fără să știe că este vorba despre expresii, cu sensuri diferite în raport cu sensul fiecărui cuvânt luat separat și alăturat altui cuvânt. „To pay a tribute" înseamnă „a aduce omagiu" sau, cu precădere dacă e vorba de eroi, „a aduce prinos/prinosul"...
Acestea toate se spun răspicat în articolul președintelui Academiei Române, dar câte nu puteți afla lecturând numărul de față, pentru care îi mulțumim și de această dată domnului redactor-șef, acad. Gheorghe Păun, pentru darul oferit!
(Ovidiu Dan)

Trimite email
vineri, 26 decembrie 2025 la 10:01:22 Ora standard a Europei de Est