Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
15 septembrie 2026

Federația Părinților – Edupart precizează că susține proiectul deputatei PNL Raluca Turcan privind interzicerea telefoanelor în școli și modificări privind accesul elevilor la consiliere psihologică, însă aduce câteva precizări și propuneri de modificare a proiectului, într-un comunicat de presă, transmis pe 12 septembrie.
Amintim, în contextul rezultatelor PISA 2025, deputata PNL Raluca Turcan a cerut Comisiei de Învățământ din Camera Deputaților să pună pe ordinea de zi proiectul de lege prin care telefoanele mobile sunt interzise în școli și licee „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor”. Proiectul prevede extinderea monitorizării audio-video în școli și măsuri privind consilierea psihologică gratuită și obligatorie a elevilor.

Consiliul Național al Elevilor nu e de acord cu interzicerea telefoanelor pe tot parcursul programului școlar.

„Interzicerea telefoanelor poate fi o măsură bună de disciplină educațională, concentrare și protecție împotriva cyberbullyingului, dar nu trebuie prezentată ca o soluție care, singură, repară rezultatele PISA”, scrie Federația Părinților Edupart.

Proiectul deputatei PNL Raluca Turcan propune modificarea Legii Educației nr 198/ 2023 în sensul în care telefoanele mobile să fie interzise „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor” și să fie ținute în spații speciale până la finalul orelor.

În plus, proiectul modifică articolul 14 din Legea învățământului preuniversitar și introduce obligativitatea ca, la înscrierea copilului la școală, contractul educațional să conțină acordul expres al părinților sau al elevului major privind participarea la consiliere psihologică.

Mai mult, proiectul introduce o prevedere nouă despre obligativitatea de a participa la ședințe de consiliere școlară, la cererea profesorului. „Participarea la ședințe de consiliere școlară și/sau psihologică prevăzute la alin. (4) lit. a) poate fi dispusă de personalul didactic sau de conducerea unității de învățământ și este obligatorie pentru antepreșcolar, preșcolar sau elev”, scrie în proiectul propus de deputata Raluca Turcan.

Federația Națională a Părinților spune că „sesizarea poate și trebuie să poată fi făcută de profesor. Profesorul este unul dintre adulții care petrec cel mai mult timp cu elevul și poate observa schimbări de comportament, agresivitate, izolare, automutilare, bullying, neglijare sau alte elemente de risc.

Evaluarea trebuie însă realizată de un profesionist cu competențele necesare. Profesorul poate observa și sesiza dar profesorul nu diagnostichează”, scrie în comunicatul de presă.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Duminică, 30 august 2026

Când încep cursurile?

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026, potrivit structurii oficiale a anului școlar 2026-2027, aprobată de Ministerul Educației. Anul școlar are 36 de săptămâni de cursuri pentru majoritatea elevilor și se încheie vineri, 18 iunie 2027. Prima vacanță, cea de toamnă, începe pe 24 octombrie.
Anul școlar 2026-2027 începe oficial la 1 septembrie 2026 și se încheie la 31 august 2027, însă prima zi de cursuri este luni, 7 septembrie, conform Ordinului ministrului Educației și Cercetării nr. 3.194/2026 privind structura anului școlar.
Pentru elevi, începutul școlii din septembrie 2026 vine și cu o schimbare importantă la liceu: elevii care intră în clasa a IX-a sunt prima generație care va învăța după noile programe școlare de liceu. Manualele realizate pentru noile programe nu vor fi însă disponibile în format tipărit la începutul cursurilor. Directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, Bogdan Cristescu, a declarat că „în cel mai bun caz” manualele ar putea fi disponibile în format digital pe 7 septembrie. Dacă nu vor exista contestații, variantele tipărite ar putea ajunge la elevi în octombrie, iar în cazul unor contestații termenul s-ar putea prelungi pentru unele manuale până în ianuarie 2027. Manualele sunt instrumente de predare la clasă, folosesc mai mult elevilor, ele nu sunt obligatorii pentru profesori. Cadrele didactice au ca obligație aplicarea programei școlare.

Când începe școala în septembrie 2026?

Prima zi de școală este luni, 7 septembrie 2026.
Primul modul de cursuri durează șapte săptămâni, de luni, 7 septembrie, până vineri, 23 octombrie 2026.
Prima vacanță a elevilor începe sâmbătă, 24 octombrie, și se încheie duminică, 1 noiembrie. Elevii revin la școală luni, 2 noiembrie 2026.

Pe 5 octombrie 2026 nu se fac cursuri!

La mai puțin de o lună după începerea școlii, elevii vor avea o zi fără cursuri.
Luni, 5 octombrie 2026, de Ziua internațională a educației, nu se organizează cursuri, potrivit ordinului privind structura anului școlar. Nu se fac cursuri nici în zilele nelucrătoare și de sărbătoare legală prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă aplicabil...

Nevoi, drepturi, îndatoriri, de academician Gheorghe PĂUN

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș”, numărul pe noiembrie

Nevoi, drepturi, îndatoriri, de academician Gheorghe PĂUN

Pentru că ne aflăm spre finalul Anului Solomon Marcus - 100, consacrat ca atare de UNESCO (s-a născut pe 1 martie 1925, la Bacău, a decedat pe 17 martie 2016, la București), încep direct prin a reaminti cele Zece nevoi umane de care educația ar trebui să țină seama, cuprinse într-o broșură publicată în 2015 de S. Marcus la Editura Spandugino, București:

1. Nevoia de a da un sens vieții, la nivel elementar.
2. Nevoia de împrospătare.
3. Nevoia de întrebare și de mirare.
4. Nevoia de îndoială și de suspiciune.
5. Nevoia de greșeală și de eșec.
6. Nevoia de joc.
7. Nevoia de identitate.
8. Nevoia de omenesc și de omenie.
9. Nevoia de cultură.
10. Nevoia de transcendență.
A se remarca faptul că încă din titlu se spune că de aceste nevoi ar trebui ca educația să țină seama, ele se referă în primul rând la copii, fapt subliniat de Marcus și în paragraful introductiv („Avem cele zece porunci. În complementaritate cu ele, propun zece nevoi umane. Ele își au rădăcinile în copilărie"), și în finalul textului, ba chiar și în justificarea-descrierea unora dintre nevoi. Și, „desigur, nu sunt acestea singurele nevoi umane". Se parafrazează aici Decalogul, dar despre nevoile umane vorbesc psihologii încă din anii 1940, de pildă, de când Abraham Maslow a pus în circulație lista sa de nevoi, organizate piramidal: la bază stau nevoile fiziologice, peste ele vin nevoile legate de siguranță, mai sus e apartenența, urmează stima de sine, peste care sunt plasate nevoile legate de autorealizare. Ulterior, Maslow a adăugat în vârf și nevoia de transcendență, interesantă similaritate cu lista lui Marcus, care, deși nu este organizată ierarhic, pare a considera nevoia de transcendență ca ulterioară celorlalte. La Maslow, acest lucru este explicit: în general, omul conștientizează nevoile de pe un nivel numai după satisfacerea nevoilor de pe nivelurile inferioare...
Am citat din editorialul domnului redactor-șef, acad. Gheorghe Păun. A se citi mai mult și mai multe la adresa cunoscută: www.curteadelaarges.ro.
Vă spicuim și din sumar: Horia Bădescu: Între oglinzi paralele; Acad. Ioan Aurel Pop: Nevoia românilor de limba română; Alexandru Mărchidan: Raţiuni dincolo de raţiune; Dan Anghelescu: Exilul de după exil; Nicolae Mareş: Titulescu şi relaţiile României cu Germania; Ion Fercu: Eminescu şi Nietzsche, fraţi de cruce ai singurătăţii; Mihai Mustăţea: Povestea unei poezii: Doină, de Mihai Eminescu; Raia Rogac: De vorbă cu acad. Constantin Gaindric; Nicolae Melinescu: Tranzacţiile înlocuiesc donaţiile...
,,Am ales titlul acesta fiindcă aud pe ici-pe colo că nu ne-ar mai trebui limba lui Neacșu din Câmpulung, nici a cronicarilor, nici a lui Dimitrie Cantemir, nici a lui Mihai Eminescu și nici a lui Mircea Eliade. Este vorba de limba română, în toate stadiile și în toate formele sale de existență și de dezvoltare. Iar dacă unii spun, totuși, că limba ne mai trebuie și o folosesc, au grijă să o pervertească în fel și chip. De ziua limbii române este bine să ne gândim la starea limbii și să veghem asupra ei. Limba română are o mare capacitate de autoapărare și de autoconservare, dar, de când planeta se grăbește, este nevoie să intervină și specialiștii în felul de manifestare a limbii. În Evul Mediu nu era nevoie de așa ceva, fiindcă țăranul român era destul gardian al limbii celei bune, în condițiile în care „veșnicia s-a născut la sat".
Tot mai des aflu că românii „plătesc" sau „aduc tribut" cuiva și îmi vine să mă bucur că au revenit timpurile Evului Mediu, pe care le-am studiat toată viața și le-am înțeles doar în parte, scrie distinsul academician Ioan Aurel Pop în articolul său de la pagina a IV-a. Dacă ar reveni printre noi, am putea cunoaște aceste timpuri medievale direct, cu toții. În Evul Mediu cel real, românii plăteau tribut turcilor și am putea vedea pe viu cum se întâmpla acest lucru. Acum, românii „îi plătesc tribut" lui Elvis Presley, lui Michael Jackson, Mădălinei Manole sau chiar eroilor căzuți. Este drept că traducătorul automat zice, de cele mai multe ori - mai ales dacă nu insiști - că „to pay a tribute" înseamnă „a plăti tribut". Dar cum și de ce să plătească oamenii de-acum „tribut" acestor personaje și acelor eroi. Simplu, pentru că traducerea este greșită și pentru că românii preiau copios decalcuri din limba engleză, adică expresii pe care le traduc cuvânt-cu-cuvânt, fără să știe că este vorba despre expresii, cu sensuri diferite în raport cu sensul fiecărui cuvânt luat separat și alăturat altui cuvânt. „To pay a tribute" înseamnă „a aduce omagiu" sau, cu precădere dacă e vorba de eroi, „a aduce prinos/prinosul"...
Acestea toate se spun răspicat în articolul președintelui Academiei Române, dar câte nu puteți afla lecturând numărul de față, pentru care îi mulțumim și de această dată domnului redactor-șef, acad. Gheorghe Păun, pentru darul oferit!
(Ovidiu Dan)

Trimite email
vineri, 18 septembrie 2026 la 00:19:01 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

K-POP All Stars

K-POP All Stars, la Bucureşti
 la Arenele Romane,
marți, 22 septembrie 2026, la ora 19.00,
acces de la 18.00