Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

La Lacul Ursu și în „țara” vestiților olari

De la Praid la Sovata și Corund

La Lacul Ursu și în „țara” vestiților olari

De la Praid până la Sovata, nu sunt decât vreo 10 kilometri (chiar dacă părăsești județul Harghita și intri în județul Mureș), iar până la Corund, tot cam atât, dar rămânând în județul Harghita.

În două după-amiezi, aveam să facem incursiuni la Sovata și Corund, împreună cu bunii noștri prieteni, Irina, Sorina-Ioana și Aurel-Florin (doi adevărați campioni ai salinei Praid); Sorinica – o fată isteață-foc, sclipitoare și ambițioasă – este și dublu medaliată, la română și matematică, iar la pictură e la fel de talentată, după cum aveam să aflăm de la doamna Irina Mihoc (directorul Clubului Copiilor și Elevilor din Beiuș); toți trei, niște beiușeni de milioane pe care aveam să-i cunoaștem în salina Praid.
În Sovata-Băi sunt turiști câți în Băile Felix, fiind atrași de Lacul Ursu, și, de ce nu, de bijuteriile arhitecturale din centru, vile și viluțe turistice tip castel, brodate și pictate de-ți vine să le „mănânci” de frumoase ce sunt. Între ele, regină este Centrul regional de pregătire profesională a magistraților.
Despre Lacul Ursu (lac terapeutic helioterm), am citit, pe un panou publicitar, că „s-a format prin prăbușirea terenului (este de natura carstosalină), cunoscându-se cu exactitate data formării sale – 27 mai 1875, ora 11. Lacul Ursu este cel mai mare (40.235 metri pătrați) lac heliotermic din lume, unic în Europa. Efectul helioterm se datorează efectului de seră produs de stratul subțire de apă dulce ce curge deasupra lacului, cu apă sărată concentrată. Adâncimea maximă este de 17,5 metri. Această bogăție naturală este înconjurată de o vegetație abundentă, lucru mai puțin cunoscut în zonele cu masive de sare...”
Despre compoziția chimică, temperatura apei, indicații și contraindicații... vă lăsăm să lecturați singuri de pe panoul cu pricina, fotografiat și prezentat în albumul foto...
În Sovata, ca peste tot, sunt și alte tentații și atracții turistice. Ceea ce nu am mai întâlnit încă prin alte ținuturi e mașinăria „vorbitoare” de „tocat bani”, care, pentru câteva parale, îți prezice viitorul. Bagi banul și mâna în gura „păcătosului”, acesta te sperie nițel cu glasu-i grav, după care îți înmânează ceea ce tocmai așteptai să vezi și să citești: un bilețel „fermecat”, pe care citești „verzi și uscate”, fantasmagorii și cuvinte dulci. Totul este să o iei drept glumă și distracție, dar să nu crezi o iotă în ceea ce ți s-a „scris”. E bine însă să rămâi optimist și încrezător în steaua ta norocoasă, pe care, cu siguranță, fiecare o avem!
Corundul – „țara” obiectelor meșteșugărești din ceramică și lemn
În Corund, cred că în fiece casă există un meșter vestit și mai mulți ucenici, care dezvoltă tradiția meșteșugurilor din tată-n fiu. Când străbați ulița principală, te crucești de ceea ce vezi, de la o casă la alta, numai magazine și tarabe unde sunt expuse toate bijuteriile create de mâini măiestre care păstrează și dezvoltă cu sfințenie moștenirea culturală, zestrea de aur a zonei. Am reușit și noi să ne apropiem și să-i cunoaștem, cât de cât, pe doi dintre meșterii vestiți ai Corundului, la ei acasă, în curte, în bătătură, la roata olarului și în fața cuptorului în care sunt  arse vasele de ceramică. E vorba de Jozsa Janos și Jozsa Lajos. Nu sunt frați, nici măcar vecini, dar întâmplarea face să-i fi descoperit chiar pe dumnealor, tot întrebând în stânga și în dreapta. Cel de-al doilea, chiar ne-a invitat acasă, să-i vedem marfa și atelierul, dar și cuptorul cu pricina. În curte, aveam să descoperim două fetițe încântătoare, Mate Andrea și Jozsa Andrea, două bune prietene, care, văzându-ne că pozăm, ne-au bombardat cu comenzile, de ziceai că suntem la o ședință foto cu puștioaice.
La cei 72 de ani, nea Lajos se ține bine și trage tare la roată, ca un fecior. Când este curent, e bine și ușor, când nu, cu piciorul, ca pe vremuri, iar din mâinile sale ies oale, farfurii și urcioare nestemate care dau lutului (ceramicii) valoare inestimabilă. Vorba aceea, lutul și copilul, prin modelare (educație), își schimbă „valoarea de întrebuințare”. Prin înnobilare, devin valori inestimabile și frumuseți inegalabile. (Ovi DAN)
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: La Lacul Ursu și în „țara” vestiților olari.

Trimite email

Pentru mai multe poze click aici

duminică, 29 martie 2020