Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

„Orizontul modernităţii timpurii în spaţiul românesc: oameni, fapte, mentalităţi (secolele XVII–XVIII)”

Joi, 13 noiembrie, va avea loc Conferinţa

„Orizontul modernităţii timpurii în spaţiul românesc: oameni, fapte, mentalităţi (secolele XVII–XVIII)”

Muzeul Ţării Crişurilor Oradea - Complex Muzeal, în parteneriat cu Consiliul Judeţean Bihor, Primăria Municipiului Oradea şi Facultatea de Istorie, Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Ştiinţele Comunicării a Universităţii din Oradea, organizează conferinţa intitulată „Orizontul modernităţii timpurii în spaţiul românesc: oameni, fapte, mentalităţi (secolele XVII-XVIII)", susţinută de prof. univ. dr. Cristian Luca, director al Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică din Veneţia.

Evenimentul va avea loc joi, 13 noiembrie 2025, ora 17.00, în Sala de conferinţe a Muzeului Ţării Crişurilor (Str. Armatei Române nr.1/A).
Moderatori vor fi dr. Florina Ciure, şef Serviciu Istorie la Muzeul Ţării Crişurilor, şi prof. univ. dr. Sorin Şipoş, prorector al Universităţii din Oradea.
Cristian Luca (n. 13 august 1974, Bucureşti) a urmat studii de licenţă şi masterat la Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Istorie, în 2006 obţinând titlul de Doctor în Istorie al aceleiaşi universităţi. A parcurs toate treptele carierei universitare la Universitatea „Dunărea de Jos" din Galaţi: de la preparator, apoi lector, conferenţiar, până la profesor universitar de Istorie medievală şi pre-modernă a românilor şi a Europei Răsăritene.
Din 2014 a ocupat funcţia de director adjunct la Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică din Veneţia, ulterior devenind director.
În anul 2021 i s-a conferit titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii Naţionale şi Capodistriane din Atena (Grecia).
Printre principalele teme de cercetare ale profesorului Luca se numără: diplomaţia occidentală la Constantinopol în veacurile XVI-XVII; istoria social-economică a Principatelor Române în epoca modernă timpurie şi relaţiile diplomatice şi comerciale dintre statele italiene şi Europa Răsăriteană. În acest sens, este autorul a mai multor studii şi volume, între care: Petru Cercel - un domn umanist în Ţara Românească; Ţările Române şi Veneţia în secolul al XVII‑lea. Din relaţiile politico‑diplomatice, comerciale şi culturale ale Ţării Româneşti şi ale Moldovei cu Serenissima şi Dacoromano-Italica. Studi e ricerche sui rapporti italo-romeni nei secoli XVI-XVIII.
Conferinţa îşi propune să analizeze parcursul „modernităţii timpurii" în teritoriile româneşti din secolele XVII-XVIII, rolul elementelor active din societate ca vectori ai modernizării, ai transformărilor economice, sociale şi culturale care au reconfigurat mentalităţile şi deprinderile vremii. Negustorimea, prin conexiunile sale cu Occidentul, pe fondul dinamizării vieţii economice, s-a dovedit un factor esenţial al schimbării de paradigmă în spaţiul românesc, contribuind substanţial la tranziţia către modernitate prin adoptarea şi impunerea instrumentelor capitaliste de gestiune economică, transformarea mentalităţilor şi, implicit, a societăţii în care trăiau şi activau. În pofida decalajelor dintre nivelul de dezvoltare al spaţiului românesc şi cel al Europei Occidentale, schimbările lente, dar ireversibile înregistrate în perioada fanariotă şi în primul secol de administraţie habsburgică în Transilvania, sub impulsul gândirii novatoare a Iluminismului, au condus la modernizarea graduală a societăţii prin adoptarea soluţiilor europene şi renunţarea treptată la formele şi fondul oriental însuşite în secolele de dominaţie otomană.
Intrarea este liberă, în limita a 150 de locuri.
Trimite email
luni, 15 decembrie 2025 la 22:08:55 Ora standard a Europei de Est