Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

În timp ce planeta se apleacă înspre Răsărit, editorial de acad. Gheorghe Păun

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș”, pe luna decembrie 2025

În timp ce planeta se apleacă înspre Răsărit, editorial de acad. Gheorghe Păun

,,Prima și (deci) cea mai trainică-memorabilă lecție a mea de viitorologie, de istorie, suna cam așa: „Lumea va fi stăpânită de cei mici și iuți de la Răsărit. De chinezi, mă, și nu mai trage cu urechea, fugi la mingea ta!..." Și fugeam, lăsându-i pe „bătrânii" de pe banca din fața porții din Cicăneștii Argeșului să dondănească misterios mai departe. Habar nu am de unde știau ei a cui va fi lumea (când?), am uitat pentru o vreme previziunea de pe la jumătatea-finalul anilor '50, mi-a revenit târziu în minte, uimindu-mă prin acuratețe.

De unde știau ei de miile de ani de civilizație (nu spun „statalitate") neîntreruptă a Chinei, Indiei, ba chiar și a Persiei, de miliardele de chinezi și de indieni, pe suprafețe cât un continent de mari, nu cred că văzuseră nici hărți ale lor, pe ei îi preocupau plugul și coasa, nu hărțile-cărțile (iar hărțile plane expandează suprafețele dinspre poli - punctul de la Pol ajunge cât toată marginea de sus a hărții! - mărindu-le mincinos în raport cu cele dinspre Ecuator, care sunt mult mai mari decât par pe hartă). Nu auziseră despre Sun Tzu și a sa Artă a Războiului („Fiți răbdători, timp de decenii sau mai mult, pentru a obține victoria". „Puterea militară nu este factorul critic pentru câștigarea unei competiții pe termen lung" - am reluat sfaturi ale lui Sun Tzu în reformularea din cartea tradusă în 2020 la Editura Niculescu, Maratonul de o sută de ani, publicată în 2015 în Statele Unite, scrisă de Michael Pillsbury, expert în probleme chinezești pentru Pentagon, Senatul American și serviciile aferente.
Maratonul se referă la un obiectiv explicitat în subtitlul cărții, Strategia secretă a Chinei de a înlocui SUA ca superputere globală, iar clepsidra curge de la victoria lui Mao din 1949 - mai sunt deci vreo două decenii și ceva până la scadență...), nu auziseră despre Confucius și învățăturile sale, atât de actuale și în zilele noastre în China, privind familia, statul, ierarhia, educația (în general și prin școală), modestia, nu auziseră despre GO (și M. Pillsbury amintește jocul în cartea sa, iar despre faptul că „China joacă GO pe harta lumii, dacă rușii și americanii, încremeniți în paradigma șah, pe omorâtelea, nu-i vor da foc, chinezii o vor ocupa" am scris de mai multe ori - reamintesc că GO este „pe construitelea", competitiv desigur, dar știind că pe tablă rămân ambii jucători; un detaliu „istoric": în iulie 1997, România liberă publica o relatare privind vizita președintelui Emil Constantinescu în Japonia, care, spre lauda sa și a consilierilor prezidențiali, avea, îmi amintesc cu mare plăcere, titlul „Președintele României i-a propus Împăratului Japoniei o partidă de GO, nu una de șah"...).
Îmi vin toate acestea în minte, plus ce am văzut pe unde am tot umblat, inclusiv prin China, Japonia, Coreea de Sud, în timp ce privesc lumea ultimilor ani, a ultimelor luni. De unde au știut bătrânii de pe dealurile de sus ale Argeșului (am aflat că și pe alte dealuri și văi carpatine la fel prevedeau bătrânii viitorul) că chiar așa va fi?"!
Am citat din editorialul domnului redactor-șef, academician Gheorghe Păun. Lecturați mai departe la adresa cunoscută: www.curteadelaarges.ro
Vă spicuim din cuprinsul acestui număr de revistă: Horia Bădescu: Între oglinzi paralele (III) Parafraza lui Scipio; Alexandru Mărchidan: Raţiuni dincolo de raţiune; Mihai Maxim: Zamiatin şi romanul Distopic; Nicolae Mareş: Regina Maria, 150. Steaua de pe cerul românesc; Dan Anghelescu: Exilurile lui George Enescu; Raia Rogac: De vorbă cu academicianul Ioan-Aurel Pop; ÎPS Calinic Argeşeanul: Împreuna lucrare a raţiunii cu credinţa; Elis Râpeanu: Nemuritorul Fănuş; Nicolae Melinescu: Un plasture american nu opreşte sângerarea...
Așa cum am mai precizat și cu alte ocazii, cu acest cuprins nu înseamnă că am epizat toate subiectele și articolele din acest număr de revistă (să mai punctăm câteva: Cugetările tinereții; Farmecul discret al scrisului de mână; Control; Împotriva verticalității; Sincope în informatizarea sistemului sanitar; Car frumos cu patru boi... și altele).
În deschiderea articolului despre Regina Maria, Nicolae Mareș ne supune atenției vorbele de duh ale distinsului nostru istoric Nicolae Iorga: ,,Niciodată, desigur, o Regină n-a impus mai mult în afară de rangul ei suprem. Regalitatea vitejiei și milei de oameni o fac să poarte totdeauna o coroană nevăzută care este mai scumpă decât toate juvaierele lumii".
Președintele Academie Române, domnul academician Ioan-Aurel Pop, în dialog cu Raia Rogac, se exprimă la un moment dat așa: ,,Cred că nu peste mult timp vom fi cu toții o singură inimă, o singură academie"...
Lecturați spre a afla contextul din care a fost extras acest mesaj!
Excelență, vă mulțumim și pentru acest număr de revistă și pentru toate cele 181 de numere; să spunem că revista se află în cel de-al 16-lea an al existenței sale.
Ovidiu Dan

Trimite email
miercuri, 25 februarie 2026 la 16:15:15 Ora standard a Europei de Est