Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

În timp ce planeta se apleacă înspre Răsărit, editorial de acad. Gheorghe Păun

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș”, pe luna decembrie 2025

În timp ce planeta se apleacă înspre Răsărit, editorial de acad. Gheorghe Păun

,,Prima și (deci) cea mai trainică-memorabilă lecție a mea de viitorologie, de istorie, suna cam așa: „Lumea va fi stăpânită de cei mici și iuți de la Răsărit. De chinezi, mă, și nu mai trage cu urechea, fugi la mingea ta!..." Și fugeam, lăsându-i pe „bătrânii" de pe banca din fața porții din Cicăneștii Argeșului să dondănească misterios mai departe. Habar nu am de unde știau ei a cui va fi lumea (când?), am uitat pentru o vreme previziunea de pe la jumătatea-finalul anilor '50, mi-a revenit târziu în minte, uimindu-mă prin acuratețe.

De unde știau ei de miile de ani de civilizație (nu spun „statalitate") neîntreruptă a Chinei, Indiei, ba chiar și a Persiei, de miliardele de chinezi și de indieni, pe suprafețe cât un continent de mari, nu cred că văzuseră nici hărți ale lor, pe ei îi preocupau plugul și coasa, nu hărțile-cărțile (iar hărțile plane expandează suprafețele dinspre poli - punctul de la Pol ajunge cât toată marginea de sus a hărții! - mărindu-le mincinos în raport cu cele dinspre Ecuator, care sunt mult mai mari decât par pe hartă). Nu auziseră despre Sun Tzu și a sa Artă a Războiului („Fiți răbdători, timp de decenii sau mai mult, pentru a obține victoria". „Puterea militară nu este factorul critic pentru câștigarea unei competiții pe termen lung" - am reluat sfaturi ale lui Sun Tzu în reformularea din cartea tradusă în 2020 la Editura Niculescu, Maratonul de o sută de ani, publicată în 2015 în Statele Unite, scrisă de Michael Pillsbury, expert în probleme chinezești pentru Pentagon, Senatul American și serviciile aferente.
Maratonul se referă la un obiectiv explicitat în subtitlul cărții, Strategia secretă a Chinei de a înlocui SUA ca superputere globală, iar clepsidra curge de la victoria lui Mao din 1949 - mai sunt deci vreo două decenii și ceva până la scadență...), nu auziseră despre Confucius și învățăturile sale, atât de actuale și în zilele noastre în China, privind familia, statul, ierarhia, educația (în general și prin școală), modestia, nu auziseră despre GO (și M. Pillsbury amintește jocul în cartea sa, iar despre faptul că „China joacă GO pe harta lumii, dacă rușii și americanii, încremeniți în paradigma șah, pe omorâtelea, nu-i vor da foc, chinezii o vor ocupa" am scris de mai multe ori - reamintesc că GO este „pe construitelea", competitiv desigur, dar știind că pe tablă rămân ambii jucători; un detaliu „istoric": în iulie 1997, România liberă publica o relatare privind vizita președintelui Emil Constantinescu în Japonia, care, spre lauda sa și a consilierilor prezidențiali, avea, îmi amintesc cu mare plăcere, titlul „Președintele României i-a propus Împăratului Japoniei o partidă de GO, nu una de șah"...).
Îmi vin toate acestea în minte, plus ce am văzut pe unde am tot umblat, inclusiv prin China, Japonia, Coreea de Sud, în timp ce privesc lumea ultimilor ani, a ultimelor luni. De unde au știut bătrânii de pe dealurile de sus ale Argeșului (am aflat că și pe alte dealuri și văi carpatine la fel prevedeau bătrânii viitorul) că chiar așa va fi?"!
Am citat din editorialul domnului redactor-șef, academician Gheorghe Păun. Lecturați mai departe la adresa cunoscută: www.curteadelaarges.ro
Vă spicuim din cuprinsul acestui număr de revistă: Horia Bădescu: Între oglinzi paralele (III) Parafraza lui Scipio; Alexandru Mărchidan: Raţiuni dincolo de raţiune; Mihai Maxim: Zamiatin şi romanul Distopic; Nicolae Mareş: Regina Maria, 150. Steaua de pe cerul românesc; Dan Anghelescu: Exilurile lui George Enescu; Raia Rogac: De vorbă cu academicianul Ioan-Aurel Pop; ÎPS Calinic Argeşeanul: Împreuna lucrare a raţiunii cu credinţa; Elis Râpeanu: Nemuritorul Fănuş; Nicolae Melinescu: Un plasture american nu opreşte sângerarea...
Așa cum am mai precizat și cu alte ocazii, cu acest cuprins nu înseamnă că am epizat toate subiectele și articolele din acest număr de revistă (să mai punctăm câteva: Cugetările tinereții; Farmecul discret al scrisului de mână; Control; Împotriva verticalității; Sincope în informatizarea sistemului sanitar; Car frumos cu patru boi... și altele).
În deschiderea articolului despre Regina Maria, Nicolae Mareș ne supune atenției vorbele de duh ale distinsului nostru istoric Nicolae Iorga: ,,Niciodată, desigur, o Regină n-a impus mai mult în afară de rangul ei suprem. Regalitatea vitejiei și milei de oameni o fac să poarte totdeauna o coroană nevăzută care este mai scumpă decât toate juvaierele lumii".
Președintele Academie Române, domnul academician Ioan-Aurel Pop, în dialog cu Raia Rogac, se exprimă la un moment dat așa: ,,Cred că nu peste mult timp vom fi cu toții o singură inimă, o singură academie"...
Lecturați spre a afla contextul din care a fost extras acest mesaj!
Excelență, vă mulțumim și pentru acest număr de revistă și pentru toate cele 181 de numere; să spunem că revista se află în cel de-al 16-lea an al existenței sale.
Ovidiu Dan

Trimite email
luni, 8 decembrie 2025 la 22:52:05 Ora standard a Europei de Est