Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

În timp ce planeta se apleacă înspre Răsărit, editorial de acad. Gheorghe Păun

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș”, pe luna decembrie 2025

În timp ce planeta se apleacă înspre Răsărit, editorial de acad. Gheorghe Păun

,,Prima și (deci) cea mai trainică-memorabilă lecție a mea de viitorologie, de istorie, suna cam așa: „Lumea va fi stăpânită de cei mici și iuți de la Răsărit. De chinezi, mă, și nu mai trage cu urechea, fugi la mingea ta!..." Și fugeam, lăsându-i pe „bătrânii" de pe banca din fața porții din Cicăneștii Argeșului să dondănească misterios mai departe. Habar nu am de unde știau ei a cui va fi lumea (când?), am uitat pentru o vreme previziunea de pe la jumătatea-finalul anilor '50, mi-a revenit târziu în minte, uimindu-mă prin acuratețe.

De unde știau ei de miile de ani de civilizație (nu spun „statalitate") neîntreruptă a Chinei, Indiei, ba chiar și a Persiei, de miliardele de chinezi și de indieni, pe suprafețe cât un continent de mari, nu cred că văzuseră nici hărți ale lor, pe ei îi preocupau plugul și coasa, nu hărțile-cărțile (iar hărțile plane expandează suprafețele dinspre poli - punctul de la Pol ajunge cât toată marginea de sus a hărții! - mărindu-le mincinos în raport cu cele dinspre Ecuator, care sunt mult mai mari decât par pe hartă). Nu auziseră despre Sun Tzu și a sa Artă a Războiului („Fiți răbdători, timp de decenii sau mai mult, pentru a obține victoria". „Puterea militară nu este factorul critic pentru câștigarea unei competiții pe termen lung" - am reluat sfaturi ale lui Sun Tzu în reformularea din cartea tradusă în 2020 la Editura Niculescu, Maratonul de o sută de ani, publicată în 2015 în Statele Unite, scrisă de Michael Pillsbury, expert în probleme chinezești pentru Pentagon, Senatul American și serviciile aferente.
Maratonul se referă la un obiectiv explicitat în subtitlul cărții, Strategia secretă a Chinei de a înlocui SUA ca superputere globală, iar clepsidra curge de la victoria lui Mao din 1949 - mai sunt deci vreo două decenii și ceva până la scadență...), nu auziseră despre Confucius și învățăturile sale, atât de actuale și în zilele noastre în China, privind familia, statul, ierarhia, educația (în general și prin școală), modestia, nu auziseră despre GO (și M. Pillsbury amintește jocul în cartea sa, iar despre faptul că „China joacă GO pe harta lumii, dacă rușii și americanii, încremeniți în paradigma șah, pe omorâtelea, nu-i vor da foc, chinezii o vor ocupa" am scris de mai multe ori - reamintesc că GO este „pe construitelea", competitiv desigur, dar știind că pe tablă rămân ambii jucători; un detaliu „istoric": în iulie 1997, România liberă publica o relatare privind vizita președintelui Emil Constantinescu în Japonia, care, spre lauda sa și a consilierilor prezidențiali, avea, îmi amintesc cu mare plăcere, titlul „Președintele României i-a propus Împăratului Japoniei o partidă de GO, nu una de șah"...).
Îmi vin toate acestea în minte, plus ce am văzut pe unde am tot umblat, inclusiv prin China, Japonia, Coreea de Sud, în timp ce privesc lumea ultimilor ani, a ultimelor luni. De unde au știut bătrânii de pe dealurile de sus ale Argeșului (am aflat că și pe alte dealuri și văi carpatine la fel prevedeau bătrânii viitorul) că chiar așa va fi?"!
Am citat din editorialul domnului redactor-șef, academician Gheorghe Păun. Lecturați mai departe la adresa cunoscută: www.curteadelaarges.ro
Vă spicuim din cuprinsul acestui număr de revistă: Horia Bădescu: Între oglinzi paralele (III) Parafraza lui Scipio; Alexandru Mărchidan: Raţiuni dincolo de raţiune; Mihai Maxim: Zamiatin şi romanul Distopic; Nicolae Mareş: Regina Maria, 150. Steaua de pe cerul românesc; Dan Anghelescu: Exilurile lui George Enescu; Raia Rogac: De vorbă cu academicianul Ioan-Aurel Pop; ÎPS Calinic Argeşeanul: Împreuna lucrare a raţiunii cu credinţa; Elis Râpeanu: Nemuritorul Fănuş; Nicolae Melinescu: Un plasture american nu opreşte sângerarea...
Așa cum am mai precizat și cu alte ocazii, cu acest cuprins nu înseamnă că am epizat toate subiectele și articolele din acest număr de revistă (să mai punctăm câteva: Cugetările tinereții; Farmecul discret al scrisului de mână; Control; Împotriva verticalității; Sincope în informatizarea sistemului sanitar; Car frumos cu patru boi... și altele).
În deschiderea articolului despre Regina Maria, Nicolae Mareș ne supune atenției vorbele de duh ale distinsului nostru istoric Nicolae Iorga: ,,Niciodată, desigur, o Regină n-a impus mai mult în afară de rangul ei suprem. Regalitatea vitejiei și milei de oameni o fac să poarte totdeauna o coroană nevăzută care este mai scumpă decât toate juvaierele lumii".
Președintele Academie Române, domnul academician Ioan-Aurel Pop, în dialog cu Raia Rogac, se exprimă la un moment dat așa: ,,Cred că nu peste mult timp vom fi cu toții o singură inimă, o singură academie"...
Lecturați spre a afla contextul din care a fost extras acest mesaj!
Excelență, vă mulțumim și pentru acest număr de revistă și pentru toate cele 181 de numere; să spunem că revista se află în cel de-al 16-lea an al existenței sale.
Ovidiu Dan

Trimite email
miercuri, 10 iunie 2026 la 21:06:34 Ora de vară a Europei de Est