Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 ianuarie 2026

Viitorul ministru al Educației și Cercetării urmează să fie stabilit vineri, 30 ianuarie, în ședința Biroului Politic Național (BPN) al Partidului Național Liberal (PNL), potrivit surselor Edupedu.ro.

Ședința Biroului Politic Național al liberalilor se va desfășura vineri pentru că prim-ministrul Ilie Bolojan este de la începutul săptămânii în vizită de lucru în Germania, iar joi are loc ședință de Guvern.



În acest moment, ministerul Educației și Cercetării este condus interimar de peste două săptămâni de prim-ministrul Ilie Gavril Bolojan, după demisia din 22 decembrie 2025 a lui Daniel Ovidiu David, întors rector la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Săptămâna aceasta ar trebui să fie propus noul ministru al Educației, potrivit declarațiilor premierului Ilie Bolojan. Pe 13 ianuarie, prim-ministrul a precizat, pentru TVR 1, că s-a mers pe varianta în care „până la sfârșitul acestei luni să venim cu o propunere pentru un ministru care să preia acest portofoliu al educației”.

„Demisia domnului ministru David s-a suprapus cu perioada de final de an, deci cu partea de sărbători. Aveam două posibilități: să găsim o formulă rapidă sau să recurgem la varianta clasică, existând un interimat. Am mers pe această a doua variantă, în așa fel încât până la sfârșitul acestei luni să venim cu o propunere pentru un ministru care să preia acest portofoliu al educației, în așa fel încât împreună cu ceilalți colegi din guvern să poată lucra la pregătirea bugetului care ar urma să fie adoptat în a doua jumătate a lunii februarie”, a precizat prim-ministrul, pe 13 ianuarie, pentru TVR 1.
Marți, 13 ianuarie, Guvernul a anunțat oficial, printr-un anunț de presă, că premierul Ilie Bolojan i-a transmis președintelui Nicușor Dan propunerea de revocare a lui Daniel David din funcția de ministru al Educației și Cercetării, ca urmare a demisiei, și preluarea interimatului de către prim-ministrul României.



În acest context, Iolanda Cătinean, președintele Sindicatului din Învățământ „Spiru Haret” Mureș, a declarat, pentru Edupedu.ro, că viitorul ministru al Educației trebuie „să fie o persoană care să dea dovadă de empatie, să-și iubească meseria de cadru didactic”. „În momentul în care tu, ca profesor, iubești ceea ce faci, nu poți să faci rău colegilor tăi”, a menționat aceasta.
Întrebat de ce crede că nu se înghesuie nimeni să preia Ministerul Educației și Cercetării, consilierul prezidențial pentru educație, Sorin Costreie, a afirmat că „în zona politică, sunt mulți care vor să fie acolo, la butoane, dar e important să fie cine trebuie și să-și asume ce are de făcut”. Declarațiile au fost făcute în emisiunea Info Edu, de pe 18 ianuarie.

Sorin Costreie a declarat în exclusivitate pentru Edupedu.ro, pe 13 ianuarie, că „nu se înghesuie nimeni” să fie ministrul Educației pentru că primează tăierile și reducerile și atunci e greu să faci lucruri cu impact pe termen lung. E nevoie de un ministru din sistem, dar cu soliditate academică.

Demisia ministrului Educației și Cercetării, Daniel-Ovidiu David, a fost anunțată public pe 22 decembrie și constatată oficial abia pe 14 ianuarie, după 23 de zile de amânare. Acum, premierul Ilie Bolojan spune că Guvernul speră ca „până la sfârșitul acestei luni (n. red. ianuarie 2026)” să vină cu o propunere pentru un nou ministru, invocând încă din 3 ianuarie discuții la PNL pentru găsirea unui titular.

Potrivit surselor Edupedu.ro, printre variantele luate în calcul de PNL și de premierul Ilie Bolojan pentru funcția de ministru al Educației și Cercetării, în discuțiile de la începutul lunii ianuarie, s-au aflat în ultima perioadă rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea – al cărui nume a suscitat însă numeroase critici privind acuzația de plagiat semnalată într-o anchetă publicată de Pressone.ro, semnată de Emilia Șercan – și consiliera de stat la Cancelaria prim-ministrului, Luciana Antoci, potrivit surselor Edupedu.ro; de asemenea, conform acelorași surse, la finalul lunii decembrie 2025 a fost vehiculat în PNL și numele Măriucăi Talpeș, variantă care a picat.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Expoziția „Diplomația culturală și cultura păcii prin educație”

Miercuri, 10 decembrie, Colocviile Muzeului Țării Crișurilor: conferința „Diplomația culturală. Puterea cărții”

Expoziția „Diplomația culturală și cultura păcii prin educație”

Muzeul Ţării Crişurilor Oradea - Complex Muzeal, în parteneriat cu Consiliul Județean Bihor și Primăria Municipiului Oradea, organizează un nou eveniment de excepție în cadrul Colocviilor Muzeului Țării Crișurilor: conferința Diplomația culturală. Puterea cărții, susținută de prof. emerit Emil Constantinescu, Președintele Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului.

Evenimentul va avea loc miercuri, 10 decembrie 2025, ora 17.00, în Sala de conferințe a Muzeului Țării Crișurilor (Str. Armatei Române nr. 1/A), și va fi moderat de prof. univ. dr. Gabriel Moisa, manager al Muzeului Ţării Crişurilor Oradea - Complex Muzeal.
Emil Constantinescu a fost președintele României în perioada 1996-2000, cel care a asigurat integrarea României în NATO și aderarea la Uniunea Europeană.
Conferința de la Oradea are rolul de a demonstra importanța Diplomației culturale, astăzi o nouă disciplină aflată în programele de studiu ale multor universități din lume și care pornește de la definiția profesorului Emil Constantinescu: „Diplomația culturală poate fi descrisă cel mai bine ca un set de acțiuni care utilizează schimbul de idei, valori și tradiții pentru a consolida relațiile, a spori cooperarea socio-culturală sau pentru a promova interesele naționale. Diplomația culturală poate fi practicată fie de sectorul public, fie de sectorul privat sau de societatea civilă".
Înainte de cariera politică, Emil Constantinescu și-a construit o carieră academică solidă în cadrul Universității din București. După absolvirea Facultății de Drept în 1960, s-a reorientat către geologie și a finalizat, în 1966, Facultatea de Geologie-Geografie. Ulterior, a obținut titlul de doctor în Geologie al Universității din București, completat de un titlu Doctor ès Sciences la Duke University, SUA.
Începând din 1966, a parcurs toate treptele carierei universitare - asistent, lector, conferențiar - devenind în 1991 profesor de Mineralogie și Cristalografie. Între 1991 și 1992 a fost profesor invitat la Duke University.
După 1990, implicarea sa în reforma învățământului superior i-a adus poziții de conducere: prorector al Universității din București (1990-1992), rector al aceleiași instituții (1992-1996) și președinte al Consiliului Național al Rectorilor (1992-1996). De-a lungul carierei, a publicat cărți și studii importante în domeniul geologiei și a fost membru al unor prestigioase societăți științifice internaționale. Între volumele publicate amintim: tetralogia „Timpul dărâmării, timpul zidirii" (2002); „Time of tearing down, time of building" (2005); „Adevărul despre România" (2004); „Păcatul originar, sacrificiul fondator. Revoluţia din '89 aşa cum a fost" (2009).
Ca președinte, s-a concentrat pe consolidarea instituțiilor democratice, apropierea României de structurile euro-atlantice și promovarea statului de drept.
După încheierea mandatului prezidențial, în calitatea sa de promotor al Diplomației culturale, Emil Constantinescu a reprezentat interesele naționale în organizațiile internaționale din conducerea cărora a făcut și continuă să facă parte, în foruri și conferințe academice, sporind prin inițiativele sale prestigiul României.
De numele său este legată „Inițiativa Levant pentru Pace Globală", lansată în anul 2011 de Academia de Diplomație Culturală din Berlin, al cărei președinte era în acel moment, și preluată în anul 2017 de România, prin înființarea Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului.
„Inițiativa Levant pentru Pace Globală" a fost adoptată de Parlamentul României (2013) și Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (2014), a fost prezentată la ONU (2013, 2014, 2017) și UNESCO (2014), în Knesset și în fața Autorității Palestiniene, în Congresul SUA, Senatul Franței (2018), Senatul Italiei (2019, 2023), la Vatican (2017) și Summitul Mondial al Religiilor (2014, 2017, 2023), în Consiliul Europei (2019) și Parlamentul European (2025). Ea propune o nouă lectură a istoriei acestei regiuni și construirea unui nou model de cooperare, pornind de la Acordurile Abraham, bazat pe un amplu program de „cultură a păcii prin educație".
Prin întreaga sa activitate, Emil Constantinescu este o voce respectată în spațiul public, o voce asociată cu promovarea valorilor democratice și a responsabilității civice.
Pentru participanții la conferință este pregătită expoziția Diplomația culturală și cultura păcii prin educație, care constituie, la rândul său, o pledoarie pentru Puterea cărții.
Expoziția reunește o colecție inedită de volume, ediții rare și obiecte, în mare parte cu dedicații olografe primite de Președintele Emil Constantinescu de la șefi de stat și personalități internaționale. Fiecare exponat vorbește despre un moment de dialog, de cooperare și de deschidere culturală, ilustrând parcursul diplomatic al României la cel mai înalt nivel într-o perioadă de transformări majore la nivel european și global.
În centrul expoziției se află cartea ca instrument de diplomație, valorificată nu doar ca obiect material, ci ca spațiu simbolic în care se întâlnesc memoria, ideile și valorile comune ale umanității. Fiecare volum expus devine o punte între culturi, un document al colaborării și un martor al dialogului dintre lideri politici, oameni de stat și spirite vizionare. Fiecare carte adună între paginile sale respectul dintre interlocutori, recunoașterea contribuției celuilalt și dorința de a construi o relație bazată pe încredere, înțelegere și responsabilitate morală.
Între exponate amintim:
Vizita pastorală a Sfântului Părinte Papa Ioan Paul al II-lea în România. Celebrări liturgice prezidate de Sanctitatea Sa Papa Ioan Paul al II-lea și de Preafericitul Patriarh Teoctist, București, 7-9 mai 1999, carte primită de la Papa Ioan Paul al II-lea, Pontif al Bisericii Catolice (1978-2005), cu dedicația: „Ca toți să fie una", Ioan Paul al II-lea, București, 7-9 mai 1999; Between Hope and History. Meeting America's Challenges for 21th Century, carte primită de la Bill Clinton, Președinte al Statelor Unite (1993-2001), cu dedicația: „Președintelui Emil Constantinescu, cu cele mai bune urări de succes în noul mandat", Bill Clinton, '97; Our Endangered Values, carte primită de la Jimmy Carter, Președinte al Statelor Unite (1977-1981), cu dedicația: „Cele mai bune urări", Jimmy Carter; Tony Blair. A Journey, carte primită de la Tony Blair, Prim-ministru al Regatului Unit al Marii Britanii (1997-2007), cu dedicația: „Lui Emil, cu cel mai profund respect și admirație pentru întregul tău ajutor".
Expoziția va rămâne pe simeze până în 10 ianuarie 2026. Curatori: Adina Rențea și Adrian Bărbieru.
Intrarea este liberă, în limita a 150 de locuri, pe baza biletelor gratuite oferite la intrare, începând cu ora 16.00.

Trimite email
joi, 29 ianuarie 2026 la 13:17:32 Ora standard a Europei de Est