Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 octombrie 2026

Cum se pregătesc profesorii să țină pasul cu elevii care folosesc deja inteligența artificială?

Tot mai mulți profesori vor să înțeleagă tehnologia pe care elevii o folosesc deja, să își pregătească lecțiile mai eficient și să creeze activități mai atractive. Un program acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și eligibil pentru Prima de carieră didactică le oferă posibilitatea să învețe practic, în sesiuni live, online, alături de un formator: Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.

Vrei să afli mai multe despre curs înainte de a te înscrie?

Pe 20 octombrie, de la ora 18.00, Fundația pentru Educație Digitală organizează un webinar gratuit de prezentare a cursului „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”. Profesorii interesați pot afla cum se desfășoară sesiunile live, ce instrumente AI vor învăța să utilizeze și pot pune întrebări despre program. Participarea este gratuită, cu înscriere prealabilă: https://ai.fped.org/webinarii
Inteligența artificială este deja prezentă în viața elevilor: o folosesc pentru a căuta informații, pentru a redacta texte, pentru explicații și pentru rezolvarea unor exerciții. Pentru profesori apar întrebări noi: cum verificăm răspunsurile generate de AI? Cum încurajăm gândirea critică? Și cum folosim aceste instrumente fără să pierdem din vedere rolul esențial al profesorului?
În același timp, AI poate fi un sprijin în pregătirea materialelor didactice, adaptarea exercițiilor la nivelul clasei sau conceperea unor activități interactive. Pentru a valorifica aceste oportunități, cadrele didactice au nevoie nu doar de acces la instrumente, ci și de exemple relevante, exercițiu și îndrumare.

De ce vor profesorii să învețe să folosească AI?

Din experiențele participanților la programele Fundației pentru Educație Digitală se conturează trei motivații importante:
*dorința de a înțelege instrumentele pe care elevii le folosesc deja și de a-i ghida spre o utilizare responsabilă
*nevoia de a ține pasul cu schimbările tehnologice, fără să fie necesară o pregătire tehnică avansată
*interesul pentru lecții mai atractive și pentru reducerea timpului alocat unor sarcini repetitive.
De la fișe de lucru și teste adaptate la materiale vizuale și idei pentru proiecte, aplicațiile sunt diverse. Dar rezultatele generate trebuie verificate și adaptate, iar deciziile didactice rămân ale profesorului.

De la reticență la încredere: experiențele profesorilor

Profesorii care au parcurs deja cursul descriu atât câștiguri practice, cât și o schimbare de perspectivă asupra inteligenței artificiale.
Ana Maria Bîgu, profesor pentru învățământul primar la Școala Gimnazială Nr. 1 Tunari, evidențiază atât sprijinul formatorului, cât și timpul câștigat în activitatea didactică:
„Apreciez în mod deosebit răbdarea instructorului, doamna Nicolici, care ne-a oferit trucuri valoroase pentru a obține exact rezultatele dorite atunci când folosim AI.
De când am integrat inteligența artificială la clasă, nivelul meu de stres a scăzut considerabil și mă bucur de mult mai mult timp liber. Sincer, nu îmi mai pot imagina activitatea didactică fără acest sprijin”.
„M-a surprins diversitatea instrumentelor descoperite și posibilitatea de a crea materiale didactice interactive, creative și adaptate nevoilor fiecărui elev”, declară Andreea Raluca Misaroș, învățătoare la Școala Gimnazială „Alexandru Bohățiel”, Vultureni, județ Cluj.
În opinia sa, AI nu înlocuiește experiența cadrului didactic: „Am înțeles că inteligența artificială nu înlocuiește creativitatea și experiența profesorului, ci le poate completa și valorifica, atunci când este utilizată responsabil”.
„Acum privesc cu multă recunoștință și responsabilitate aceste instrumente pe care, până acum, nu le-am luat în serios, fiind chiar ușor reticentă în privința folosirii lor la clasă”, susține Antoaneta Mărășescu, profesoară de biologie la Liceul Tehnologic „Lorin Sălăgean”.
Profesoara spune că a descoperit instrumente precum ChatGPT, Gemini, NotebookLM și Canva, pe care își propune să le folosească în activitatea la clasă. Experiența ei arată că formarea poate fi utilă inclusiv celor care pornesc cu rezerve în privința tehnologiei.

15 ore live, online, cu formator — nu lecții video preînregistrate

Pentru a răspunde acestor nevoi, Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.
Diferența importantă față de un curs online bazat pe înregistrări este modul de desfășurare: cele 15 ore de formare au loc în direct, la datele și orele stabilite pentru fiecare grupă, alături de un formator. Participanții pot pune întrebări, primesc explicații în timp real și lucrează pe exemple din activitatea școlară. Cursul presupune participare sincronă, nu vizionarea în ritm propriu a unor materiale înregistrate.

Programul include și 10 ore de activitate individuală, pentru aplicarea celor învățate.

Participanții explorează instrumente precum ChatGPT, Gemini, Copilot, NotebookLM și Canva, utilizări pentru pregătirea lecțiilor, materiale educaționale și diferențierea activităților, dar și principii de verificare a informațiilor și utilizare responsabilă a AI.
Grupele sunt organizate în diferite intervale orare, inclusiv pentru categorii de participanți cu nevoi apropiate, cum ar fi învățătorii și profesorii din diferite arii curriculare.

Program acreditat și eligibil pentru Prima de carieră didactică

Cursul are o durată totală de 25 de ore (15 ore live și 10 ore de activitate individuală) și acordă 1 credit ECTS. Costul participării este de 975 lei, iar programul este eligibil pentru plata prin Prima de carieră didactică. Fiind online, poate fi urmat din orice localitate din țară, păstrând interacțiunea directă cu formatorul și cu ceilalți participanți.
Cum se pot înscrie profesorii interesați?
Programa, calendarul grupelor, condițiile de participare și formularul de înscriere sunt disponibile la ai.fped.org.

Expoziția „Diplomația culturală și cultura păcii prin educație”

Miercuri, 10 decembrie, Colocviile Muzeului Țării Crișurilor: conferința „Diplomația culturală. Puterea cărții”

Expoziția „Diplomația culturală și cultura păcii prin educație”

Muzeul Ţării Crişurilor Oradea - Complex Muzeal, în parteneriat cu Consiliul Județean Bihor și Primăria Municipiului Oradea, organizează un nou eveniment de excepție în cadrul Colocviilor Muzeului Țării Crișurilor: conferința Diplomația culturală. Puterea cărții, susținută de prof. emerit Emil Constantinescu, Președintele Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului.

Evenimentul va avea loc miercuri, 10 decembrie 2025, ora 17.00, în Sala de conferințe a Muzeului Țării Crișurilor (Str. Armatei Române nr. 1/A), și va fi moderat de prof. univ. dr. Gabriel Moisa, manager al Muzeului Ţării Crişurilor Oradea - Complex Muzeal.
Emil Constantinescu a fost președintele României în perioada 1996-2000, cel care a asigurat integrarea României în NATO și aderarea la Uniunea Europeană.
Conferința de la Oradea are rolul de a demonstra importanța Diplomației culturale, astăzi o nouă disciplină aflată în programele de studiu ale multor universități din lume și care pornește de la definiția profesorului Emil Constantinescu: „Diplomația culturală poate fi descrisă cel mai bine ca un set de acțiuni care utilizează schimbul de idei, valori și tradiții pentru a consolida relațiile, a spori cooperarea socio-culturală sau pentru a promova interesele naționale. Diplomația culturală poate fi practicată fie de sectorul public, fie de sectorul privat sau de societatea civilă".
Înainte de cariera politică, Emil Constantinescu și-a construit o carieră academică solidă în cadrul Universității din București. După absolvirea Facultății de Drept în 1960, s-a reorientat către geologie și a finalizat, în 1966, Facultatea de Geologie-Geografie. Ulterior, a obținut titlul de doctor în Geologie al Universității din București, completat de un titlu Doctor ès Sciences la Duke University, SUA.
Începând din 1966, a parcurs toate treptele carierei universitare - asistent, lector, conferențiar - devenind în 1991 profesor de Mineralogie și Cristalografie. Între 1991 și 1992 a fost profesor invitat la Duke University.
După 1990, implicarea sa în reforma învățământului superior i-a adus poziții de conducere: prorector al Universității din București (1990-1992), rector al aceleiași instituții (1992-1996) și președinte al Consiliului Național al Rectorilor (1992-1996). De-a lungul carierei, a publicat cărți și studii importante în domeniul geologiei și a fost membru al unor prestigioase societăți științifice internaționale. Între volumele publicate amintim: tetralogia „Timpul dărâmării, timpul zidirii" (2002); „Time of tearing down, time of building" (2005); „Adevărul despre România" (2004); „Păcatul originar, sacrificiul fondator. Revoluţia din '89 aşa cum a fost" (2009).
Ca președinte, s-a concentrat pe consolidarea instituțiilor democratice, apropierea României de structurile euro-atlantice și promovarea statului de drept.
După încheierea mandatului prezidențial, în calitatea sa de promotor al Diplomației culturale, Emil Constantinescu a reprezentat interesele naționale în organizațiile internaționale din conducerea cărora a făcut și continuă să facă parte, în foruri și conferințe academice, sporind prin inițiativele sale prestigiul României.
De numele său este legată „Inițiativa Levant pentru Pace Globală", lansată în anul 2011 de Academia de Diplomație Culturală din Berlin, al cărei președinte era în acel moment, și preluată în anul 2017 de România, prin înființarea Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului.
„Inițiativa Levant pentru Pace Globală" a fost adoptată de Parlamentul României (2013) și Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (2014), a fost prezentată la ONU (2013, 2014, 2017) și UNESCO (2014), în Knesset și în fața Autorității Palestiniene, în Congresul SUA, Senatul Franței (2018), Senatul Italiei (2019, 2023), la Vatican (2017) și Summitul Mondial al Religiilor (2014, 2017, 2023), în Consiliul Europei (2019) și Parlamentul European (2025). Ea propune o nouă lectură a istoriei acestei regiuni și construirea unui nou model de cooperare, pornind de la Acordurile Abraham, bazat pe un amplu program de „cultură a păcii prin educație".
Prin întreaga sa activitate, Emil Constantinescu este o voce respectată în spațiul public, o voce asociată cu promovarea valorilor democratice și a responsabilității civice.
Pentru participanții la conferință este pregătită expoziția Diplomația culturală și cultura păcii prin educație, care constituie, la rândul său, o pledoarie pentru Puterea cărții.
Expoziția reunește o colecție inedită de volume, ediții rare și obiecte, în mare parte cu dedicații olografe primite de Președintele Emil Constantinescu de la șefi de stat și personalități internaționale. Fiecare exponat vorbește despre un moment de dialog, de cooperare și de deschidere culturală, ilustrând parcursul diplomatic al României la cel mai înalt nivel într-o perioadă de transformări majore la nivel european și global.
În centrul expoziției se află cartea ca instrument de diplomație, valorificată nu doar ca obiect material, ci ca spațiu simbolic în care se întâlnesc memoria, ideile și valorile comune ale umanității. Fiecare volum expus devine o punte între culturi, un document al colaborării și un martor al dialogului dintre lideri politici, oameni de stat și spirite vizionare. Fiecare carte adună între paginile sale respectul dintre interlocutori, recunoașterea contribuției celuilalt și dorința de a construi o relație bazată pe încredere, înțelegere și responsabilitate morală.
Între exponate amintim:
Vizita pastorală a Sfântului Părinte Papa Ioan Paul al II-lea în România. Celebrări liturgice prezidate de Sanctitatea Sa Papa Ioan Paul al II-lea și de Preafericitul Patriarh Teoctist, București, 7-9 mai 1999, carte primită de la Papa Ioan Paul al II-lea, Pontif al Bisericii Catolice (1978-2005), cu dedicația: „Ca toți să fie una", Ioan Paul al II-lea, București, 7-9 mai 1999; Between Hope and History. Meeting America's Challenges for 21th Century, carte primită de la Bill Clinton, Președinte al Statelor Unite (1993-2001), cu dedicația: „Președintelui Emil Constantinescu, cu cele mai bune urări de succes în noul mandat", Bill Clinton, '97; Our Endangered Values, carte primită de la Jimmy Carter, Președinte al Statelor Unite (1977-1981), cu dedicația: „Cele mai bune urări", Jimmy Carter; Tony Blair. A Journey, carte primită de la Tony Blair, Prim-ministru al Regatului Unit al Marii Britanii (1997-2007), cu dedicația: „Lui Emil, cu cel mai profund respect și admirație pentru întregul tău ajutor".
Expoziția va rămâne pe simeze până în 10 ianuarie 2026. Curatori: Adina Rențea și Adrian Bărbieru.
Intrarea este liberă, în limita a 150 de locuri, pe baza biletelor gratuite oferite la intrare, începând cu ora 16.00.
Trimite email
duminică, 1 noiembrie 2026 la 00:51:27 Ora standard a Europei de Est