Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Expoziția „Diplomația culturală și cultura păcii prin educație”

Miercuri, 10 decembrie, Colocviile Muzeului Țării Crișurilor: conferința „Diplomația culturală. Puterea cărții”

Expoziția „Diplomația culturală și cultura păcii prin educație”

Muzeul Ţării Crişurilor Oradea - Complex Muzeal, în parteneriat cu Consiliul Județean Bihor și Primăria Municipiului Oradea, organizează un nou eveniment de excepție în cadrul Colocviilor Muzeului Țării Crișurilor: conferința Diplomația culturală. Puterea cărții, susținută de prof. emerit Emil Constantinescu, Președintele Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului.

Evenimentul va avea loc miercuri, 10 decembrie 2025, ora 17.00, în Sala de conferințe a Muzeului Țării Crișurilor (Str. Armatei Române nr. 1/A), și va fi moderat de prof. univ. dr. Gabriel Moisa, manager al Muzeului Ţării Crişurilor Oradea - Complex Muzeal.
Emil Constantinescu a fost președintele României în perioada 1996-2000, cel care a asigurat integrarea României în NATO și aderarea la Uniunea Europeană.
Conferința de la Oradea are rolul de a demonstra importanța Diplomației culturale, astăzi o nouă disciplină aflată în programele de studiu ale multor universități din lume și care pornește de la definiția profesorului Emil Constantinescu: „Diplomația culturală poate fi descrisă cel mai bine ca un set de acțiuni care utilizează schimbul de idei, valori și tradiții pentru a consolida relațiile, a spori cooperarea socio-culturală sau pentru a promova interesele naționale. Diplomația culturală poate fi practicată fie de sectorul public, fie de sectorul privat sau de societatea civilă".
Înainte de cariera politică, Emil Constantinescu și-a construit o carieră academică solidă în cadrul Universității din București. După absolvirea Facultății de Drept în 1960, s-a reorientat către geologie și a finalizat, în 1966, Facultatea de Geologie-Geografie. Ulterior, a obținut titlul de doctor în Geologie al Universității din București, completat de un titlu Doctor ès Sciences la Duke University, SUA.
Începând din 1966, a parcurs toate treptele carierei universitare - asistent, lector, conferențiar - devenind în 1991 profesor de Mineralogie și Cristalografie. Între 1991 și 1992 a fost profesor invitat la Duke University.
După 1990, implicarea sa în reforma învățământului superior i-a adus poziții de conducere: prorector al Universității din București (1990-1992), rector al aceleiași instituții (1992-1996) și președinte al Consiliului Național al Rectorilor (1992-1996). De-a lungul carierei, a publicat cărți și studii importante în domeniul geologiei și a fost membru al unor prestigioase societăți științifice internaționale. Între volumele publicate amintim: tetralogia „Timpul dărâmării, timpul zidirii" (2002); „Time of tearing down, time of building" (2005); „Adevărul despre România" (2004); „Păcatul originar, sacrificiul fondator. Revoluţia din '89 aşa cum a fost" (2009).
Ca președinte, s-a concentrat pe consolidarea instituțiilor democratice, apropierea României de structurile euro-atlantice și promovarea statului de drept.
După încheierea mandatului prezidențial, în calitatea sa de promotor al Diplomației culturale, Emil Constantinescu a reprezentat interesele naționale în organizațiile internaționale din conducerea cărora a făcut și continuă să facă parte, în foruri și conferințe academice, sporind prin inițiativele sale prestigiul României.
De numele său este legată „Inițiativa Levant pentru Pace Globală", lansată în anul 2011 de Academia de Diplomație Culturală din Berlin, al cărei președinte era în acel moment, și preluată în anul 2017 de România, prin înființarea Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului.
„Inițiativa Levant pentru Pace Globală" a fost adoptată de Parlamentul României (2013) și Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (2014), a fost prezentată la ONU (2013, 2014, 2017) și UNESCO (2014), în Knesset și în fața Autorității Palestiniene, în Congresul SUA, Senatul Franței (2018), Senatul Italiei (2019, 2023), la Vatican (2017) și Summitul Mondial al Religiilor (2014, 2017, 2023), în Consiliul Europei (2019) și Parlamentul European (2025). Ea propune o nouă lectură a istoriei acestei regiuni și construirea unui nou model de cooperare, pornind de la Acordurile Abraham, bazat pe un amplu program de „cultură a păcii prin educație".
Prin întreaga sa activitate, Emil Constantinescu este o voce respectată în spațiul public, o voce asociată cu promovarea valorilor democratice și a responsabilității civice.
Pentru participanții la conferință este pregătită expoziția Diplomația culturală și cultura păcii prin educație, care constituie, la rândul său, o pledoarie pentru Puterea cărții.
Expoziția reunește o colecție inedită de volume, ediții rare și obiecte, în mare parte cu dedicații olografe primite de Președintele Emil Constantinescu de la șefi de stat și personalități internaționale. Fiecare exponat vorbește despre un moment de dialog, de cooperare și de deschidere culturală, ilustrând parcursul diplomatic al României la cel mai înalt nivel într-o perioadă de transformări majore la nivel european și global.
În centrul expoziției se află cartea ca instrument de diplomație, valorificată nu doar ca obiect material, ci ca spațiu simbolic în care se întâlnesc memoria, ideile și valorile comune ale umanității. Fiecare volum expus devine o punte între culturi, un document al colaborării și un martor al dialogului dintre lideri politici, oameni de stat și spirite vizionare. Fiecare carte adună între paginile sale respectul dintre interlocutori, recunoașterea contribuției celuilalt și dorința de a construi o relație bazată pe încredere, înțelegere și responsabilitate morală.
Între exponate amintim:
Vizita pastorală a Sfântului Părinte Papa Ioan Paul al II-lea în România. Celebrări liturgice prezidate de Sanctitatea Sa Papa Ioan Paul al II-lea și de Preafericitul Patriarh Teoctist, București, 7-9 mai 1999, carte primită de la Papa Ioan Paul al II-lea, Pontif al Bisericii Catolice (1978-2005), cu dedicația: „Ca toți să fie una", Ioan Paul al II-lea, București, 7-9 mai 1999; Between Hope and History. Meeting America's Challenges for 21th Century, carte primită de la Bill Clinton, Președinte al Statelor Unite (1993-2001), cu dedicația: „Președintelui Emil Constantinescu, cu cele mai bune urări de succes în noul mandat", Bill Clinton, '97; Our Endangered Values, carte primită de la Jimmy Carter, Președinte al Statelor Unite (1977-1981), cu dedicația: „Cele mai bune urări", Jimmy Carter; Tony Blair. A Journey, carte primită de la Tony Blair, Prim-ministru al Regatului Unit al Marii Britanii (1997-2007), cu dedicația: „Lui Emil, cu cel mai profund respect și admirație pentru întregul tău ajutor".
Expoziția va rămâne pe simeze până în 10 ianuarie 2026. Curatori: Adina Rențea și Adrian Bărbieru.
Intrarea este liberă, în limita a 150 de locuri, pe baza biletelor gratuite oferite la intrare, începând cu ora 16.00.

Trimite email
joi, 14 mai 2026 la 10:46:30 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

Invitație

Fabienne Erni (Eluveitie, Illumishade)
duminică, 17 mai, ora 21.00
la Hard Rock Cafe, București