Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
22 decembrie 2025

SURSE: Daniel David și-a dat demisia din funcția de ministru al Educației și Cercetării / Marilen Pirtea – în pole position pentru a prelua portofoliul


Daniel David și-a dat demisia din funcția de ministru al Educației și Cercetării, potrivit surselor Edupedu.ro.
Rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea, este cotat cu cele mai mari șanse de a prelua portofoliul cel mai dur lovit de măsurile de austeritate aplicate deja prin Legea Bolojan și cu un dosar fierbinte pe masă, și anume controversata programă de limbă română ce readuce cronicarii spre a fi studiați de elevii de 14-15 ani, la clasa a IX-a.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

Acapararea informării, de Gheorghe Păun

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș” nr. 1/2026

Acapararea informării, de Gheorghe Păun

,,Sintagma pare chinuită, dar am ales-o pentru a da un înțeles în plus abrevierii care ne bântuie de un număr de ani, AI... Mesajul se referă, de fapt, la ceva de genul AC = acapararea comunicării, care descrie fenomenul general, fundamental, ireversibil al monopolizării comunicării de către informatică/digitalizare, ceea ce au reușit să facă, în numai câteva decenii, internetul și telefoanele „deștepte", telefoanele cu ecran tactil, de fapt, super-calculatoare în raport cu calculatoarele de acum vreo 60 de ani. Omul a comunicat dintotdeauna, imediat ce a întrezărit posibilitatea de a trece de la erectus la sapiens. Iar în ceea ce privește telefoanele-super-calculatoare de azi, putem spune, preluând o „dogmă" a biologiei (umane), că ontologia repetă filogenia.

Comunicare/informare înseamnă transmitere de semnale/informații. Sonore și vizuale pentru multe milenii, până prin secolul XIX: voce, fluierături, tobe, tulnice și altele similare, focuri pe deal, fum ca în cărțile și filmele cu indieni, prin semne grafice, scriere până la urmă. După descoperirea electricității, a apărut telegraful (cu fir), apoi telefonul (idem), electromagnetismul a eliminat firele și, important moment, a adus radioul. Au trebuit decenii bune până să se poată transmite și imagini (în jurul anului 1930), dar televizorul a intrat cu putere în scenă (victorios până la dependență după inventarea telecomenzii...). În paralel, au apărut ziarele, cărțile, cinematograful.
 
Calculatorul a acaparat (făcând mai eficiente, puternice, penetrante, acoperitoare) toate acestea, după apariția internetului, prin anii '70-'80 ai secolului trecut. Spuneam și altădată, nu degeaba se vorbește despre www = world wide web, pentru că web înseamnă, la origine, „plasă de păianjen". Iar „plasa" internetului s-a înfășurat definitiv, insidioasă, necruțătoare, peste umanitate, telefoanele fiind „păianjenii" care ne inundă cu mesaje text-audio-video, anesteziindu-ne, în paralel „sugând" ce vor fi având ele de supt, ca niște arahnide inteligente ce sunt.
 
Și așa va rămâne, iar aici stă marea putere și marea transformare adusă de digitalizare, repet ideea, pentru că este fundamentală și deloc subliniată așa cum s-ar cuveni: digitalizarea a subordonat/acaparat comunicarea. Implicit, a subordonat funcționarea societății, deci viața oamenilor. (Nu atașez nicio judecată de valoare acestei afirmații, se poate specula în toate direcțiile, spre bune și rele, s-au imaginat suficiente scenarii, cât de multe utopice la fel de multe distopice, mă rezum la a reaminti ideea de pharmakon a lui Platon, de entitate care este în același timp medicament și otravă, în funcție de doză, de „medic"...)
 
Să nu uităm un mic detaliu, tipic pentru prescurtarea AI (IA pe românește) în sensul cunoscut: calculatoarele curente, capabile de „învățare", creditate așadar cu inteligență, simulând atât de convingător IU, inteligența umană, nu numai că diseminează-colportează informație, dar mai și „produc conținut", cum se spune în branșă. Am ajuns deja în stadiul în care trebuie să ne întrebăm dacă ceea ce primim pe ecranul cel sensibil este produs de un om sau de un bot (prescurtare de la robot, că o silabă în plus ne agresează lenea tot mai confortabil instalată în obișnuință), dacă ceea ce citim-privim are măcar controlul și validarea unui om".
 
Am citat din editorialul domnului redactor-șef, distinsul academician Gheorghe Păun.
Revista o puteți lectura în voie și în liniște, după bunul plac, la adresa cunoscută: www.curteadelaarges.ro
Ca să vă dăm mai mult curaj, vă mai spicuim din cuprins: Horia Bădescu: Între oglinzi paralele (III) - Curtea zarafilor; Alexandru Mărchidan: Despre o nelegitimă unire; Sînziana Ravini: Împotriva verticalităţii (II) - interviu cu Catherine Malabou; Iuliana Gorea Costin: Ilie Ilaşcu, un rege al demnităţii; Dan Anghelescu: Exilurile lui George Enescu (II); Raia Rogac: De vorbă cu ÎPS Calinic Argeşeanul; Stelian Gomboş: In memoriam, Părintele Arhimandrit Veniamin Micle; Ion Andreiţă: George Ţărnea - 80 (Poetul pleacă supărat în eternitate...); Nicolae Melinescu: Alegeri fără miză,
 
dar și multe alte articole și subiecte, precum: Cinci secole de scris în limba română; Eșuarea unor proiecte de informatizare în sănătate; Mihai Eminescu despre Polonia și istoria acestei țări; Incursiuni în labirintul teatrului eminescian; Despre relevanța incompletitudinii godeliene; Împreuna lucrare a rațiunii cu credința (II); Ion Cuculescu, o surpriză pe firmamentul matematicii românești; Iubirea, dulce-amară dilemă; Avatarurile eului creator etc
Excelență, vă mulțumim pentru bucuria pe care ne-o faceți, lună de lună (an de an), cu plăcuta zăbavă de a lectura o revistă care ne aduce atâtea informații și lacrimi de suflet!
Ovidiu Dan

Trimite email
marți, 23 decembrie 2025 la 14:58:59 Ora standard a Europei de Est