Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Acapararea informării, de Gheorghe Păun

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș” nr. 1/2026

Acapararea informării, de Gheorghe Păun

,,Sintagma pare chinuită, dar am ales-o pentru a da un înțeles în plus abrevierii care ne bântuie de un număr de ani, AI... Mesajul se referă, de fapt, la ceva de genul AC = acapararea comunicării, care descrie fenomenul general, fundamental, ireversibil al monopolizării comunicării de către informatică/digitalizare, ceea ce au reușit să facă, în numai câteva decenii, internetul și telefoanele „deștepte", telefoanele cu ecran tactil, de fapt, super-calculatoare în raport cu calculatoarele de acum vreo 60 de ani. Omul a comunicat dintotdeauna, imediat ce a întrezărit posibilitatea de a trece de la erectus la sapiens. Iar în ceea ce privește telefoanele-super-calculatoare de azi, putem spune, preluând o „dogmă" a biologiei (umane), că ontologia repetă filogenia.

Comunicare/informare înseamnă transmitere de semnale/informații. Sonore și vizuale pentru multe milenii, până prin secolul XIX: voce, fluierături, tobe, tulnice și altele similare, focuri pe deal, fum ca în cărțile și filmele cu indieni, prin semne grafice, scriere până la urmă. După descoperirea electricității, a apărut telegraful (cu fir), apoi telefonul (idem), electromagnetismul a eliminat firele și, important moment, a adus radioul. Au trebuit decenii bune până să se poată transmite și imagini (în jurul anului 1930), dar televizorul a intrat cu putere în scenă (victorios până la dependență după inventarea telecomenzii...). În paralel, au apărut ziarele, cărțile, cinematograful.
 
Calculatorul a acaparat (făcând mai eficiente, puternice, penetrante, acoperitoare) toate acestea, după apariția internetului, prin anii '70-'80 ai secolului trecut. Spuneam și altădată, nu degeaba se vorbește despre www = world wide web, pentru că web înseamnă, la origine, „plasă de păianjen". Iar „plasa" internetului s-a înfășurat definitiv, insidioasă, necruțătoare, peste umanitate, telefoanele fiind „păianjenii" care ne inundă cu mesaje text-audio-video, anesteziindu-ne, în paralel „sugând" ce vor fi având ele de supt, ca niște arahnide inteligente ce sunt.
 
Și așa va rămâne, iar aici stă marea putere și marea transformare adusă de digitalizare, repet ideea, pentru că este fundamentală și deloc subliniată așa cum s-ar cuveni: digitalizarea a subordonat/acaparat comunicarea. Implicit, a subordonat funcționarea societății, deci viața oamenilor. (Nu atașez nicio judecată de valoare acestei afirmații, se poate specula în toate direcțiile, spre bune și rele, s-au imaginat suficiente scenarii, cât de multe utopice la fel de multe distopice, mă rezum la a reaminti ideea de pharmakon a lui Platon, de entitate care este în același timp medicament și otravă, în funcție de doză, de „medic"...)
 
Să nu uităm un mic detaliu, tipic pentru prescurtarea AI (IA pe românește) în sensul cunoscut: calculatoarele curente, capabile de „învățare", creditate așadar cu inteligență, simulând atât de convingător IU, inteligența umană, nu numai că diseminează-colportează informație, dar mai și „produc conținut", cum se spune în branșă. Am ajuns deja în stadiul în care trebuie să ne întrebăm dacă ceea ce primim pe ecranul cel sensibil este produs de un om sau de un bot (prescurtare de la robot, că o silabă în plus ne agresează lenea tot mai confortabil instalată în obișnuință), dacă ceea ce citim-privim are măcar controlul și validarea unui om".
 
Am citat din editorialul domnului redactor-șef, distinsul academician Gheorghe Păun.
Revista o puteți lectura în voie și în liniște, după bunul plac, la adresa cunoscută: www.curteadelaarges.ro
Ca să vă dăm mai mult curaj, vă mai spicuim din cuprins: Horia Bădescu: Între oglinzi paralele (III) - Curtea zarafilor; Alexandru Mărchidan: Despre o nelegitimă unire; Sînziana Ravini: Împotriva verticalităţii (II) - interviu cu Catherine Malabou; Iuliana Gorea Costin: Ilie Ilaşcu, un rege al demnităţii; Dan Anghelescu: Exilurile lui George Enescu (II); Raia Rogac: De vorbă cu ÎPS Calinic Argeşeanul; Stelian Gomboş: In memoriam, Părintele Arhimandrit Veniamin Micle; Ion Andreiţă: George Ţărnea - 80 (Poetul pleacă supărat în eternitate...); Nicolae Melinescu: Alegeri fără miză,
 
dar și multe alte articole și subiecte, precum: Cinci secole de scris în limba română; Eșuarea unor proiecte de informatizare în sănătate; Mihai Eminescu despre Polonia și istoria acestei țări; Incursiuni în labirintul teatrului eminescian; Despre relevanța incompletitudinii godeliene; Împreuna lucrare a rațiunii cu credința (II); Ion Cuculescu, o surpriză pe firmamentul matematicii românești; Iubirea, dulce-amară dilemă; Avatarurile eului creator etc
Excelență, vă mulțumim pentru bucuria pe care ne-o faceți, lună de lună (an de an), cu plăcuta zăbavă de a lectura o revistă care ne aduce atâtea informații și lacrimi de suflet!
Ovidiu Dan

Trimite email
miercuri, 25 februarie 2026 la 16:17:53 Ora standard a Europei de Est