Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Despre un ALT GEN de formare profesională

Copiii și adolescenții de odinioară

Despre un ALT GEN de formare profesională

- Încep eu! „Suntem de râsul Universului cosmic".
- Știu! Sergentul Şaptefraţi, „Noi, cei din linia întâi", Valentin Uritescu.
- Zic eu! ,,În nemernicia mea, ca un câine turbat, am mușcat mâna care m-a crescut și care m-a hrănit și-am privit râzând cum ai mei se stingeau de sete pe ziduri".

-  Știu! Bastus, trădătorul, ,,Columna", Gheorghe Dinică.
-  Vreau eeeu! ,,Hei Boss, ai văzut vreodată o prăbușire mai măreață?"
-  Știu eu! ,,Zorba Grecul", Anthony Quinn.
Așa era un joc de-al nostru, copiii și adolescenții de odinioară. Nu știai replici din filme, nu existai. A urmat revista ,,Cinema" citită ,,fără scăpări". Din ea am aflat că, în alte țări, publicul nu părăsește sala cinematografelor până ce citește și genericul unui film, care includea, pe lângă artiști, realizatori, producători, regizori, scenariști, cameramani... Am început și eu. Nu mă mișcam din fața ecranului până se termina tot-tot.
Anușavan Salamanian! Un nume ciudat. Îl ,,recunoșteam" după calitatea coloanei sonore a filmelor. Dar un sunet impecabil avea nevoie de imagini pe măsură și de scenografi. I-am cunoscut demult... Datorită lor, ,,vedeam altfel" un... roman: Lidia Luludis, Ileana Oroveanu, Hortensia Georgescu, Viorica Petrovici, Puiu Antemir... Începusem să văd filmele ,,calificat".
E o justificare necesară pentru a arăta bucuria de a participa la Webinarul ,,Omul ca o carte deschisă. Puterea imaginii în educație". Cine nu ar dori o întâlnire cu doamna Irina Margareta Nistor, invitata specială? Vocea sa iconică ne-a oferit povestiri din lumea filmului, care demonstrează că pelicula cinematografică este un instrument necesar și apreciat în procesul de predare-învățare, în dezvoltarea competențelor cadrelor didactice de formare a gândirii critice la elevi, de dezvoltare a creativității lor.
Este un privilegiu să poți vorbi cu cea care te-a învățat să iubești filmul, să primești confirmări ale demersurilor pe care le-ai făcut, de inserare a filmului în predare. Critic de film, traducător, realizator de emisiuni radio și televiziune, Irina Margareta Nistor este ,,vocea" care, în anii '80, a tradus sute de filme difuzate pe casete video, când accesul la cinematografia occidentală era limitat; o prezență autentică în cultura românească și un reper pentru generații de cinefili.
Am adus în discuție, fără pretenție de specialist, plăcerea de a analiza, cu elevii mei, detalii de interioare, oprindu-ne adeseori la mobilier și arhitectură - imagini care permit înțelegerea epocii în care se derulează acțiunea, a ambianței sociale, acestea având rol funcțional și decorativ.
De exemplu... Uneori mobilierul abundă, este ostentativ, completat de o avalanșă de tablouri și tapiserii tocmai pentru a reda luxul care frizează a kitsch, specific burgheziei decadente, și pentru a crea atmosfera sufocantă în care trăia Costache Giurgiuveanu, aşa cum l-au imaginat scenografii Liviu Popa și Radu Boruzescu pentru filmul Felix și Otilia, ecranizare a romanului călinescian Enigma Otiliei, pentru interiorul casei bătrânului avar, redat prin tehnica detaliului. Scenografii Niculae Teodoru și Filip Dumitriu au realizat un decor relevant al hanului în filmul La Moara cu noroc. Uși și mese masive din lemn sugerează atmosfera încordată, apăsătoare, în care trăiește hangiul și familia sa de când Ghiță a intrat în cârdășie cu nelegiuitul sămădău. Scârțâitul podelei și sunetul ușilor trântite, din timpul confruntării hangiului jignit în propria locuință cu Lică, devin agasante pentru spectator, redând și încordarea fizică și psihică a celor doi, în timp ce răsturnarea scaunelor de către Lică sugerează caracterul său violent. Masa din lemn masiv, vechi, cu crăpături între scânduri, indică perfect dialogul mut dintre Ana și Ghiță, cei doi soți între care s-a instalat răceala, fisura necomunicării.
Exemplele discutate au continuat și s-a ajuns la concluzia că imaginile din ecranizări favorizează dascălului evidențierea sincretismului literatură-cinematografie-scenografie-arta mobilierului, spre o înțelegere profundă a mesajelor operelor literare. Analiza imaginilor permite o înțelegere superioară a vieții și depășirea nivelului superficial de vizionare a unui film.
Publicul a fost dornic să cunoască experiențe legate de tema webinarului, atât ale specialistei, cât și ale colegilor, dar și curios în fața unor fapte din culisele cinematografiei, deoarece discursul invitatei s-a detașat de academism, preferând tonul natural, vorbind despre film și ecranizări ca despre un vechi prieten, presărând amintiri, umor, informații de referință.
Interacțiunea constantă cu participanții a făcut să curgă firesc întrebările, iar răspunsurile au fost directe, sincere, adesea amuzante. Acestea s-au referit la: modul în care filmul și imaginea facilitează învățarea interdisciplinară și dialogul critic în mediul universitar și preuniversitar; capacitatea filmului de a transforma cititorul pasiv în lector activ; la debutul educației cinematografice la copii și tineri; rolul naratorului în film; modelarea caracterului generațiilor de ieri prin film; educația generațiilor de azi prin film; granița dintre educația cinematografică autentică și seducția prin imagine; vulgaritatea în filme; influența producțiilor cinematografice de după anul 2020 asupra comportamentelor umane; dublarea filmelor în limbi străine; utilizarea AI în traducerea filmelor; opțiunea vorbitoarei pentru profesia de critic de film ș.a.
Fiecare răspuns a fost o povestire captivantă, convingătoare prin puterea vocii care degajă bucuria de a împărtăși, pledează pentru echilibru și frumos, pentru filmul care produce emoție, trăire autentică; o povestire despre vocație și curajul de a-ți urma pasiunea. Participanții au avut confirmarea faptului că filmul nu este doar divertisment, ci și educație, memorie, emoție, mijlocul care poate forma lectori competenți. De aceea, invitata consideră că experiența în domeniul filmului trebuie să înceapă în familie, odată cu emoția primei vizionări, și să continue la școală, prin cursuri opționale oferite elevilor, care trebuie să descopere momentele fundamentale ale celei de-a șaptea arte.
Consider că acest webinar online a fost darul de Crăciun al Asociației pentru Educație și Formare TopFormalis din Oradea, al dedicatului prof. univ. dr. Valentin Blândul, oferit participanților și membrilor Asociației luni, 22 decembrie, la încheierea ciclului activităților de formare profesională continuă în domeniul educației, din anul 2025. Neobositului dascăl i s-au alăturat doamna conf. univ. dr. Monica Maier, de la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, și dl. conf. univ. dr. Vasile Ioan Pop, de la Universitatea de Vest „Vasile Goldiș" din Arad.
Luminile s-au stins ca în urma unui film excepțional, dar ecourile încă răsună, trezind nostalgia adolescentei de odinioară, călătoare în spațiu și timp numai prin intermediul filmului.
Cronicar - prof. Elena-Olivia Ojică
Colegiul Național ,,Samuil Vulcan" Beiuș
Ilustrații - prof. Marcela Urs
Colegiul Tehnic ,,Traian Vuia" Oradea
 
Superb articol, distinsă doamnă profesor Elena-Olivia Ojică! (OviDan)

Trimite email
duminică, 22 februarie 2026 la 20:51:57 Ora standard a Europei de Est