Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
22 decembrie 2025

SURSE: Daniel David și-a dat demisia din funcția de ministru al Educației și Cercetării / Marilen Pirtea – în pole position pentru a prelua portofoliul


Daniel David și-a dat demisia din funcția de ministru al Educației și Cercetării, potrivit surselor Edupedu.ro.
Rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea, este cotat cu cele mai mari șanse de a prelua portofoliul cel mai dur lovit de măsurile de austeritate aplicate deja prin Legea Bolojan și cu un dosar fierbinte pe masă, și anume controversata programă de limbă română ce readuce cronicarii spre a fi studiați de elevii de 14-15 ani, la clasa a IX-a.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

Academia Română şi Academia de Ştiinţe a Moldovei au lansat împreună două chemări la identitate şi unitate naţională

Pe 30 decembrie 2025 şi apoi pe 15 ianuarie 2026,

Academia Română şi Academia de Ştiinţe a Moldovei au lansat împreună două chemări la identitate şi unitate naţională

Academia - forța spirituală a unității și identității românilor
Declaraţie comună a Academiei Române şi Academiei de Ştiinţe a Moldovei, din 30 decembrie 2025

https://acad.ro/institutia/comunicatePV/2025/06_Declaratie Academii.html
De-a lungul istoriei moderne a spațiului românesc, instituțiile academice au jucat un rol esențial în consolidarea identității naționale, în normarea limbii române și cultivarea istoriei naționale, în formarea unității politice românești. Academia Română, fondată în anul 1866, s-a născut ca instituție a unității de cultură, afirmate prin limbă și istorie, iar prezența, încă de la început, a trei reprezentanți ai Basarabiei printre membrii săi fondatori confirmă rolul său integrator și misiunea de asigurare a unității poporului român. Alături de românii basarabeni, au devenit membri ai primului nucleu al Academiei Române savanți și scriitori din toate provinciile istorice românești, astfel încât România culturală unificată s-a creat la 1866-1867, cu mult înainte de a exista în realitate România politică unită din 1918. Altfel spus, Academia a avut încă de la început vocația unității românilor. În anul 2026, Academia Română va sărbători 160 de ani de existență, prilej de reflecție asupra unei misiuni istorice împlinite cu demnitate: aceea de a fi veghetorul identității, prin limbă, cultură și memorie colectivă românească. De-a lungul existenței sale, Academia Română a fost nu doar o instituție științifică - forul suprem al consacrării intelectuale și spațiul privilegiat al cercetării fundamentale -, ci și un veritabil depozitar al conștiinței națiunii, capabilă să traverseze timpurile și să susțină neîntrerupt adevărul. Academia de Științe a Moldovei, creată în 1961, într-un context istoric dramatic, marcat de consecințele celui de-Al Doilea Război Mondial și de plasarea forțată a Basarabiei în componența Uniunii Sovietice, a avut o misiune complexă și adesea foarte dificilă.
În pofida constrângerilor ideologice ale timpului, această instituție a reușit să păstreze, să dezvolte și să transmită generațiilor viitoare tradiția științifică și culturală a poporului situat în jumătatea de răsărit a vechii Țări Românești a Moldovei.
Astăzi, în ciuda vicisitudinilor legate de o propagandă nefastă, se știe peste tot în lume că identitatea poporului de pe ambele maluri ale Prutului este românească, iar cele două Academii surori au avut și continuă să aibă un rol fundamental în apărarea acestui adevăr.
Prin cercetare riguroasă, reflectată în prestigioase publicații academice, prin dezbateri științifice și prin poziții publice asumate, ele apără valorile esențiale ale poporului: limba română, istoria așa cum a fost, cultura națională și viitorul comun.
Conștiente că drumul spre unitatea politică a poporului, în condițiile geopolitice actuale, este unul complicat, Academia Română și Academia de Științe a
Moldovei au optat pentru o strategie a apropierii durabile, bazată pe cooperare instituțională și pe acțiuni comune. În urmă cu trei ani, cele două academii au elaborat un Plan de acțiuni comune, care vizează marcarea împreună a sărbătorilor naționale - Ziua Culturii Naționale, Ziua Limbii Române - precum și a altor momente simbolice ale calendarului identitar. Un exemplu elocvent al acestei cooperări îl constituie declararea oficială a anului 2025 drept „Anul Mihai Eminescu", la inițiativa comună a celor două academii.
Acest gest nu are doar o valoare comemorativă, ci și una simbolică: Eminescu este liantul spiritual al românilor de pretutindeni, iar asumarea sa comună reprezintă o reafirmare a unității de limbă, de cultură și de destin.
Totodată, alegerea unor personalități de pe ambele maluri ale Prutului ca membri ai ambelor academii reflectă o recunoaștere a meritelor fiecăruia, dar și voința instituțională de a construi un spațiu științific și cultural comun, în care granițele administrative să fie efectiv secundare în raport cu adevărul, valoarea și unitatea noastră.
Știința, prin natura sa, nu are hotare. În spațiul românesc, nici cultura nu cunoaște hotare, fiind una românească pe ambele maluri ale Prutului.
În acest context, apropierea continuă a celor două academii nu este un act conjunctural, ci un proces firesc, o exigență a timpului. Această apropiere se înscrie organic și în parcursul european al Republicii Moldova, care favorizează armonizarea instituțională, deschiderea frontierelor și reconectarea spațiilor istorice și culturale fragmentate artificial. În perspectivă, dispariția de facto a hotarului artificial de-a lungul Prutului nu este doar un deziderat politic, ci rezultatul unui proces îndelungat de reîntregire spirituală, culturală și științifică. În acest proces, Academia Română și Academia de Științe a Moldovei joacă rolul de arhitecți ai unității durabile, pregătind temelia pe care, la momentul istoric potrivit, se va putea realiza și întregirea politică a tuturor românilor.
Astfel, prin responsabilitate, continuitate și fidelitate față de adevăr, cele două academii - Academia Română și Academia de Științe a Moldovei - reflectă vechea unitate a poporului român și o construiesc zi de zi pe cea nouă, spre victoria adevărului, spre gloria și prosperitatea spirituală a românilor de pretutindeni.
 
Acad. Ioan Aurel Pop,                                                    Acad. Ion Tighineanu, 
președintele Academiei                                                 preşedintele Academiei        Române                                                                           de Științe a Moldovei

 
 
   Apel către oamenii de știință și cultură din România și Republica Moldova, lansat pe 15 ianuarie 2026, de Ziua Culturii Naționale, de Academia Română și Academia de Științe a Moldovei
 
Data de 15 ianuarie, Ziua Culturii Naționale - devenită sărbătoare națională din anul 2010, la propunerea Academiei Române - ne oferă prilejul unei meditații asupra destinului nostru comun, într-un context european și internațional marcat de incertitudini, conflicte și transformări geopolitice. Republica Moldova își continuă cu hotărâre parcursul european, într-un mediu complex, influențat de factori externi dificil de controlat: războiul din vecinătatea imediată, provocările generate de separatismul intern și fragilitatea echilibrelor geopolitice regionale și globale.
În acest context, Declarația comună a Academiei Române și a Academiei de Științe a Moldovei din 30 decembrie 2025 reafirmă o idee fundamentală: există o cale durabilă și sigură spre unitatea politică - reîntregirea spirituală, culturală și științifică a poporului român. Experiența istoriei demonstrează că marile împliniri politice au fost precedate de procese de coagulare culturală și intelectuală. România culturală s-a afirmat înaintea României politice, iar această lecție istorică își păstrează și acum actualitatea.
Academia Română și Academia de Științe a Moldovei, instituții înfrățite prin limbă, cultură și misiune, au optat în mod consecvent pentru strategia apropierii efective, fundamentată pe cooperare instituțională, inițiative comune, asumarea adevărului istoric și promovarea valorilor autentice ale poporului român. Declararea anului 2025 drept „Anul Mihai Eminescu" reprezintă nu doar un omagiu adus Poetului Național, ci și o reafirmare a unității de limbă, cultură și destin care ne definește. Să nu uităm că Eminescu s-a gândit mereu la patria sa („Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie"), căreia i-a menit „mare viitor"! Să fim demni de această moștenire, de dragul copiilor, nepoților și strănepoților noștri!
În această zi cu adâncă semnificație simbolică, adresăm un apel către comunitățile științifice și culturale din România și Republica Moldova de a continua cu demnitate procesul de reîntregire spirituală, culturală și științifică, ca fundament al unei unități stabile. Reușita acestui demers depinde în mod direct de capacitatea noastră de a acționa împreună, de a plasa adevărul, valoarea și competența deasupra oricăror hotare administrative, conjuncturi politice sau interese de partid ori de grup.
Aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană este un obiectiv legitim și necesar. Reîntregirea poporului român rămâne însă un ideal care depinde de noi toți, de cetățenii spațiului românesc nedespărțit prin hotare impuse cu forța și care poate fi realizat prin voință comună, solidaritate și fidelitate față de adevărul istoric. Dispariția de facto a hotarului artificial de-a lungul Prutului va fi rezultatul firesc al acestei apropieri reale, construite prin educație, știință și cultură.
Ne exprimăm speranța că ecourile prezentului Apel, asemenea rezonanței Declarației comune a celor două Academii din 30 decembrie 2025 - calificată de analistul politic și istoricul Anatol Țăranu drept „Manifest al identității" - vor contribui la asumarea unor decizii corecte de către factorii politici din România și Republica Moldova.
Adoptat la data de 15 ianuarie 2026, cu prilejul ședinței festive comune dedicate Zilei Culturii Naționale.
 
Acad. Ioan-Aurel Pop,                                                          Acad. Ion Tighineanu,
președintele Academiei                                                         preşedintele Academiei        Române                                                                                   de Științe a Moldovei
 
Trimite email
luni, 19 ianuarie 2026 la 00:29:47 Ora standard a Europei de Est