Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

15 septembrie 2026

Federația Părinților – Edupart precizează că susține proiectul deputatei PNL Raluca Turcan privind interzicerea telefoanelor în școli și modificări privind accesul elevilor la consiliere psihologică, însă aduce câteva precizări și propuneri de modificare a proiectului, într-un comunicat de presă, transmis pe 12 septembrie.
Amintim, în contextul rezultatelor PISA 2025, deputata PNL Raluca Turcan a cerut Comisiei de Învățământ din Camera Deputaților să pună pe ordinea de zi proiectul de lege prin care telefoanele mobile sunt interzise în școli și licee „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor”. Proiectul prevede extinderea monitorizării audio-video în școli și măsuri privind consilierea psihologică gratuită și obligatorie a elevilor.

Consiliul Național al Elevilor nu e de acord cu interzicerea telefoanelor pe tot parcursul programului școlar.

„Interzicerea telefoanelor poate fi o măsură bună de disciplină educațională, concentrare și protecție împotriva cyberbullyingului, dar nu trebuie prezentată ca o soluție care, singură, repară rezultatele PISA”, scrie Federația Părinților Edupart.

Proiectul deputatei PNL Raluca Turcan propune modificarea Legii Educației nr 198/ 2023 în sensul în care telefoanele mobile să fie interzise „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor” și să fie ținute în spații speciale până la finalul orelor.

În plus, proiectul modifică articolul 14 din Legea învățământului preuniversitar și introduce obligativitatea ca, la înscrierea copilului la școală, contractul educațional să conțină acordul expres al părinților sau al elevului major privind participarea la consiliere psihologică.

Mai mult, proiectul introduce o prevedere nouă despre obligativitatea de a participa la ședințe de consiliere școlară, la cererea profesorului. „Participarea la ședințe de consiliere școlară și/sau psihologică prevăzute la alin. (4) lit. a) poate fi dispusă de personalul didactic sau de conducerea unității de învățământ și este obligatorie pentru antepreșcolar, preșcolar sau elev”, scrie în proiectul propus de deputata Raluca Turcan.

Federația Națională a Părinților spune că „sesizarea poate și trebuie să poată fi făcută de profesor. Profesorul este unul dintre adulții care petrec cel mai mult timp cu elevul și poate observa schimbări de comportament, agresivitate, izolare, automutilare, bullying, neglijare sau alte elemente de risc.

Evaluarea trebuie însă realizată de un profesionist cu competențele necesare. Profesorul poate observa și sesiza dar profesorul nu diagnostichează”, scrie în comunicatul de presă.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

Duminică, 30 august 2026

Când încep cursurile?

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026, potrivit structurii oficiale a anului școlar 2026-2027, aprobată de Ministerul Educației. Anul școlar are 36 de săptămâni de cursuri pentru majoritatea elevilor și se încheie vineri, 18 iunie 2027. Prima vacanță, cea de toamnă, începe pe 24 octombrie.
Anul școlar 2026-2027 începe oficial la 1 septembrie 2026 și se încheie la 31 august 2027, însă prima zi de cursuri este luni, 7 septembrie, conform Ordinului ministrului Educației și Cercetării nr. 3.194/2026 privind structura anului școlar.
Pentru elevi, începutul școlii din septembrie 2026 vine și cu o schimbare importantă la liceu: elevii care intră în clasa a IX-a sunt prima generație care va învăța după noile programe școlare de liceu. Manualele realizate pentru noile programe nu vor fi însă disponibile în format tipărit la începutul cursurilor. Directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, Bogdan Cristescu, a declarat că „în cel mai bun caz” manualele ar putea fi disponibile în format digital pe 7 septembrie. Dacă nu vor exista contestații, variantele tipărite ar putea ajunge la elevi în octombrie, iar în cazul unor contestații termenul s-ar putea prelungi pentru unele manuale până în ianuarie 2027. Manualele sunt instrumente de predare la clasă, folosesc mai mult elevilor, ele nu sunt obligatorii pentru profesori. Cadrele didactice au ca obligație aplicarea programei școlare.

Când începe școala în septembrie 2026?

Prima zi de școală este luni, 7 septembrie 2026.
Primul modul de cursuri durează șapte săptămâni, de luni, 7 septembrie, până vineri, 23 octombrie 2026.
Prima vacanță a elevilor începe sâmbătă, 24 octombrie, și se încheie duminică, 1 noiembrie. Elevii revin la școală luni, 2 noiembrie 2026.

Pe 5 octombrie 2026 nu se fac cursuri!

La mai puțin de o lună după începerea școlii, elevii vor avea o zi fără cursuri.
Luni, 5 octombrie 2026, de Ziua internațională a educației, nu se organizează cursuri, potrivit ordinului privind structura anului școlar. Nu se fac cursuri nici în zilele nelucrătoare și de sărbătoare legală prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă aplicabil...

Academia Română şi Academia de Ştiinţe a Moldovei au lansat împreună două chemări la identitate şi unitate naţională

Pe 30 decembrie 2025 şi apoi pe 15 ianuarie 2026,


Academia Română şi Academia de Ştiinţe a Moldovei au lansat împreună două chemări la identitate şi unitate naţională
Academia - forța spirituală a unității și identității românilor Declaraţie comună a Academiei Române şi Academiei de Ştiinţe a Moldovei, din 30 decembrie 2025

https://acad.ro/institutia/comunicatePV/2025/06_Declaratie Academii.html

De-a lungul istoriei moderne a spațiului românesc, instituțiile academice au jucat un rol esențial în consolidarea identității naționale, în normarea limbii române și cultivarea istoriei naționale, în formarea unității politice românești. Academia Română, fondată în anul 1866, s-a născut ca instituție a unității de cultură, afirmate prin limbă și istorie, iar prezența, încă de la început, a trei reprezentanți ai Basarabiei printre membrii săi fondatori confirmă rolul său integrator și misiunea de asigurare a unității poporului român. Alături de românii basarabeni, au devenit membri ai primului nucleu al Academiei Române savanți și scriitori din toate provinciile istorice românești, astfel încât România culturală unificată s-a creat la 1866-1867, cu mult înainte de a exista în realitate România politică unită din 1918. Altfel spus, Academia a avut încă de la început vocația unității românilor. În anul 2026, Academia Română va sărbători 160 de ani de existență, prilej de reflecție asupra unei misiuni istorice împlinite cu demnitate: aceea de a fi veghetorul identității, prin limbă, cultură și memorie colectivă românească. De-a lungul existenței sale, Academia Română a fost nu doar o instituție științifică - forul suprem al consacrării intelectuale și spațiul privilegiat al cercetării fundamentale -, ci și un veritabil depozitar al conștiinței națiunii, capabilă să traverseze timpurile și să susțină neîntrerupt adevărul. Academia de Științe a Moldovei, creată în 1961, într-un context istoric dramatic, marcat de consecințele celui de-Al Doilea Război Mondial și de plasarea forțată a Basarabiei în componența Uniunii Sovietice, a avut o misiune complexă și adesea foarte dificilă.

În pofida constrângerilor ideologice ale timpului, această instituție a reușit să păstreze, să dezvolte și să transmită generațiilor viitoare tradiția științifică și culturală a poporului situat în jumătatea de răsărit a vechii Țări Românești a Moldovei.

Astăzi, în ciuda vicisitudinilor legate de o propagandă nefastă, se știe peste tot în lume că identitatea poporului de pe ambele maluri ale Prutului este românească, iar cele două Academii surori au avut și continuă să aibă un rol fundamental în apărarea acestui adevăr.

Prin cercetare riguroasă, reflectată în prestigioase publicații academice, prin dezbateri științifice și prin poziții publice asumate, ele apără valorile esențiale ale poporului: limba română, istoria așa cum a fost, cultura națională și viitorul comun.

Conștiente că drumul spre unitatea politică a poporului, în condițiile geopolitice actuale, este unul complicat, Academia Română și Academia de Științe a

Moldovei au optat pentru o strategie a apropierii durabile, bazată pe cooperare instituțională și pe acțiuni comune. În urmă cu trei ani, cele două academii au elaborat un Plan de acțiuni comune, care vizează marcarea împreună a sărbătorilor naționale - Ziua Culturii Naționale, Ziua Limbii Române - precum și a altor momente simbolice ale calendarului identitar. Un exemplu elocvent al acestei cooperări îl constituie declararea oficială a anului 2025 drept „Anul Mihai Eminescu", la inițiativa comună a celor două academii.

Acest gest nu are doar o valoare comemorativă, ci și una simbolică: Eminescu este liantul spiritual al românilor de pretutindeni, iar asumarea sa comună reprezintă o reafirmare a unității de limbă, de cultură și de destin.

Totodată, alegerea unor personalități de pe ambele maluri ale Prutului ca membri ai ambelor academii reflectă o recunoaștere a meritelor fiecăruia, dar și voința instituțională de a construi un spațiu științific și cultural comun, în care granițele administrative să fie efectiv secundare în raport cu adevărul, valoarea și unitatea noastră.

Știința, prin natura sa, nu are hotare. În spațiul românesc, nici cultura nu cunoaște hotare, fiind una românească pe ambele maluri ale Prutului.

În acest context, apropierea continuă a celor două academii nu este un act conjunctural, ci un proces firesc, o exigență a timpului. Această apropiere se înscrie organic și în parcursul european al Republicii Moldova, care favorizează armonizarea instituțională, deschiderea frontierelor și reconectarea spațiilor istorice și culturale fragmentate artificial. În perspectivă, dispariția de facto a hotarului artificial de-a lungul Prutului nu este doar un deziderat politic, ci rezultatul unui proces îndelungat de reîntregire spirituală, culturală și științifică. În acest proces, Academia Română și Academia de Științe a Moldovei joacă rolul de arhitecți ai unității durabile, pregătind temelia pe care, la momentul istoric potrivit, se va putea realiza și întregirea politică a tuturor românilor.

Astfel, prin responsabilitate, continuitate și fidelitate față de adevăr, cele două academii - Academia Română și Academia de Științe a Moldovei - reflectă vechea unitate a poporului român și o construiesc zi de zi pe cea nouă, spre victoria adevărului, spre gloria și prosperitatea spirituală a românilor de pretutindeni.

Acad. Ioan Aurel Pop, Acad. Ion Tighineanu,

președintele Academiei preşedintele Academiei Române de Științe a Moldovei

Apel către oamenii de știință și cultură din România și Republica Moldova, lansat pe 15 ianuarie 2026, de Ziua Culturii Naționale, de Academia Română și Academia de Științe a Moldovei

Data de 15 ianuarie, Ziua Culturii Naționale - devenită sărbătoare națională din anul 2010, la propunerea Academiei Române - ne oferă prilejul unei meditații asupra destinului nostru comun, într-un context european și internațional marcat de incertitudini, conflicte și transformări geopolitice. Republica Moldova își continuă cu hotărâre parcursul european, într-un mediu complex, influențat de factori externi dificil de controlat: războiul din vecinătatea imediată, provocările generate de separatismul intern și fragilitatea echilibrelor geopolitice regionale și globale.

În acest context, Declarația comună a Academiei Române și a Academiei de Științe a Moldovei din 30 decembrie 2025 reafirmă o idee fundamentală: există o cale durabilă și sigură spre unitatea politică - reîntregirea spirituală, culturală și științifică a poporului român. Experiența istoriei demonstrează că marile împliniri politice au fost precedate de procese de coagulare culturală și intelectuală. România culturală s-a afirmat înaintea României politice, iar această lecție istorică își păstrează și acum actualitatea.

Academia Română și Academia de Științe a Moldovei, instituții înfrățite prin limbă, cultură și misiune, au optat în mod consecvent pentru strategia apropierii efective, fundamentată pe cooperare instituțională, inițiative comune, asumarea adevărului istoric și promovarea valorilor autentice ale poporului român. Declararea anului 2025 drept „Anul Mihai Eminescu" reprezintă nu doar un omagiu adus Poetului Național, ci și o reafirmare a unității de limbă, cultură și destin care ne definește. Să nu uităm că Eminescu s-a gândit mereu la patria sa („Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie"), căreia i-a menit „mare viitor"! Să fim demni de această moștenire, de dragul copiilor, nepoților și strănepoților noștri!

În această zi cu adâncă semnificație simbolică, adresăm un apel către comunitățile științifice și culturale din România și Republica Moldova de a continua cu demnitate procesul de reîntregire spirituală, culturală și științifică, ca fundament al unei unități stabile. Reușita acestui demers depinde în mod direct de capacitatea noastră de a acționa împreună, de a plasa adevărul, valoarea și competența deasupra oricăror hotare administrative, conjuncturi politice sau interese de partid ori de grup.

Aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană este un obiectiv legitim și necesar. Reîntregirea poporului român rămâne însă un ideal care depinde de noi toți, de cetățenii spațiului românesc nedespărțit prin hotare impuse cu forța și care poate fi realizat prin voință comună, solidaritate și fidelitate față de adevărul istoric. Dispariția de facto a hotarului artificial de-a lungul Prutului va fi rezultatul firesc al acestei apropieri reale, construite prin educație, știință și cultură.

Ne exprimăm speranța că ecourile prezentului Apel, asemenea rezonanței Declarației comune a celor două Academii din 30 decembrie 2025 - calificată de analistul politic și istoricul Anatol Țăranu drept „Manifest al identității" - vor contribui la asumarea unor decizii corecte de către factorii politici din România și Republica Moldova.

Adoptat la data de 15 ianuarie 2026, cu prilejul ședinței festive comune dedicate Zilei Culturii Naționale.

Acad. Ioan-Aurel Pop, Acad. Ion Tighineanu,

președintele Academiei preşedintele Academiei Române de Științe a Moldovei

Trimite email

vineri, 18 septembrie 2026 la 00:18:46 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

K-POP All Stars

K-POP All Stars, la Bucureşti

la Arenele Romane,

marți, 22 septembrie 2026, la ora 19.00,

acces de la 18.00