Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
22 decembrie 2025

SURSE: Daniel David și-a dat demisia din funcția de ministru al Educației și Cercetării / Marilen Pirtea – în pole position pentru a prelua portofoliul


Daniel David și-a dat demisia din funcția de ministru al Educației și Cercetării, potrivit surselor Edupedu.ro.
Rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea, este cotat cu cele mai mari șanse de a prelua portofoliul cel mai dur lovit de măsurile de austeritate aplicate deja prin Legea Bolojan și cu un dosar fierbinte pe masă, și anume controversata programă de limbă română ce readuce cronicarii spre a fi studiați de elevii de 14-15 ani, la clasa a IX-a.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

Oficial ne merge bine, de Gheorghe PĂUN

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș” pe luna februarie 2026

Oficial ne merge bine, de Gheorghe PĂUN

,,Nu mai știu formația sau interpretul, refrenul îmi umblă însă prin minte, reamintit sistematic de guvernanți și de trompețelele lor propagandistice. Demagogie autentică, diversiune comandată, prostie, autosugestie exprimată în public (tot o formă de prostie)? - toate acestea la un loc?, la fel ca pe vremuri, când nivelul de trai al popolului creștea necontenit (spre hazul de necaz al glumei-întrebare „ce crește în România - pe atunci, RSR -, dar nu se vede?"; pentru cititorii tineri, adaug că răspunsul era, desigur, „nivelul de trai"...).

Și, pentru că am început lejer, înainte de a redeveni serios, mai amintesc o glumă care face cât un pamflet: se spune că, prin anii '50, „La Capșa, unde vin toți seniorii/ Local cu două mari despărțituri:/ Într-una se mănâncă prăjituri,/ În alta se mănâncă scriitorii" (Nicolae Crevedia), a intrat un entuziast care a anunțat: „Ați auzit, tovarăși? De azi, în Uniunea Sovietică pâinea se dă gratis!...", iar un confrate din sală a replicat „Da, dar cu ce preț?..." Istoria nu consemnează numele protagoniștilor sau soarta celui de-al doilea, rămâne însă dialogul și teribila constatare-răspuns. „Da, dar cu ce preț?..."
Aceasta este întrebarea, nehamletiană, stimabililor (vorba vine) guvernanți și deloc stimabililor propagandiști, angajați sau doar gudurându-vă pe lângă primii. „Românii nu au dus-o niciodată mai bine ca acum!" Sunt perioade când gogomănia aceasta se aude săptămânal. „Mai bine" presupune o comparație, iar dacă comparăm cu anii '80, cu anii de după război, că nu are rost să mergem mai departe, adevăr grăiește lozinca dinainte. Plus că, nu-i așa?, găsim în jur de toate, de la blugi și banane la mașini cu cilindrii în V, de la bilete de avion la electronice de toate formele, de la cazinouri la distracțiile cele mai variate, mai moderne, ba chiar și droguri găsim. Programe TV „pentru tot cartierul" - folosesc promiscua sintagmă cu gândul la nenumăratele șouri, politico-mondeno-umoriste, culturale zise uneori, justificând cu toate jocul de cuvinte sugerat de formularea „canale TV". Găsim de toate, bani și români nu prea găsim. Și nici România nu prea mai știm a cui este. Am descris, pe scurt, prețul.
O ducem bine (haida-de! întrebați-i pe pensionari) cu bani din viitor și din vânzarea țării. Dacă ceva le-a reușit guvernelor din ultima vreme, împrumuturile și vânzările sunt acelea. Bunăstarea noastră (idem) va fi plătită de generațiile viitoare - încep să fiu precaut, nu mai zic „nepoți", că, la cum merg lucrurile, vor pune umărul- punga și strănepoții. Iar de prea mult bine, vreo 5 milioane de români, nimeni nu știe exact câți, și-au luat lumea în cap, un exod cum nu a mai cunoscut vreodată țara aceasta. Clișeul continuă cu „țara aceasta bogată", dar trebuie actualizat cu „și sistematic prădată". Propagandiștii nu citesc revista, altfel ar fi vai și amar de mine după remarca dinainte - numai că mă grăbesc să le amintesc că însuși președintele României ne spunea, prin 2017, că 40% din pământul arabil al țării este vândut străinilor. Iar pădurile ne-au fost „bărbierite" (noroc că ele mai și cresc la loc), că peste tot, se vede cu ochiul liber, fabricile au fost privatizate, închise, dezmembrate, vândute la fier vechi, parcă pentru a preveni orice șansă de resuscitare. Câteva au încăput pe mâna unor „investitori" care le-au „retehnologizat" și fac acum bani din ele - deci se putea (știu, nu aveam capital, nu aveam investitori locali - dar acum avem, dacă interesele geopolitice și corupția i-ar lăsa în pace măcar, în loc să-i saboteze, am mai avea o șansă). Băncile, apa, gazul, energia, autostrăzile, Poșta și CFR-ul, și încă altele...
Ne-am pierdut între timp și demnitatea, istoria, încrederea în noi, în stat, în instituțiile acestuia, parcă toate conlucrând la sleirea cetățeanului, la aservirea externă, globalist-progresist-bruxelleză. (Atenție, am scris cândva în revistă despre nevoia de UE, nevoia Europei, deci și a noastră, dar nu de această UE... Amintiți-vă și cu câte umilințe am intrat - ne-au intrat, atunci când a prevalat interesul lor - în UE și în NATO, „marile realizări post-decembriste", de câte ori am exclamat că „și noi suntem europeni", ca și când Oltul, Mureșul și Argeșul ar curge printre dunele Saharei...) Multe aș mai avea de adăugat, poate voi reveni cândva".
Am citat la greu din editorialul redactorului-șef, domnul academician Gheorghe PĂUN.
Trecem și prin cuprins, spre a vă lăsa pe masă articole bune spre lecturare la adresa cunoscută: www.curteadelaarges.ro
Horia Bădescu: Între oglinzi paralele (IV) - À bas la culture! Acad. Ioan-Aurel Pop: Despre numele vechi de „Ţara Românească", alias ,,limba românească"; Alexandru Mărchidan: Noua moralitate; Sara Mina: Cartea sustenabilă (I) - Marota prezentului; Dan Anghelescu: Exilul special al unor capodopere enesciene (I); Raia Rogac: De vorbă cu Silvia Grossu; Florin Horvath: Un aristocrat al durerii, aviatorul Tudor Greceanu; Nicolae Mareş: Papa Ioan Paul al II-lea, un papă poet; ÎPS Calinic Argeşeanul: Împreuna lucrare a raţiunii cu credinţa (III). Dar revista mai conține și multe alte articole, precum: Între colaps și reînnoire - Provocările demografice ale secolului XXI; Încercări privind o strategie a informatizării sistemului sanitar; Gheorghe Filip: Nu sunt în competiție cu nimeni, ci doar cu mine însumi; Valeria Peter Predescu - privighetoarea Năsăudului; Preafericitul Patriarh Teoctist - 18 ani de la trecerea la cele veșnice; Mort după America, Grid Modorcea; Greu dispari dictatorii...
 ,,De multe ori, lucrurile cele mai simple sunt mai greu de înțeles și ne întunecăm singuri judecata atunci când vine vorba de explicarea lor. De exemplu, toată lumea știe că germanii nu se numesc pe sine germani în limba lor, ci Deutschen; toată lumea știe că ungurii nu se numesc pe sine, în limba lor, unguri, ci magyarok; la fel cu grecii care se cheamă pe ei înșiși eleni; la fel cu olandezii care se numesc pe ei înșiși Nederlander; la fel au pățit și cehii care au fost chemați până în secolul al XIX-lea boemieni (Bohemi) și la fel s-a întâmplat cu albanezii, finlandezii, danezii și cu mulți alții de pe lumea asta. În limba română veche, polonezii erau numiți leși. Este drept că sunt și multe popoare care se numesc pe sine la fel sau aproape la fel cum le numesc și străinii, ca, de exemplu, francezii, englezii, italienii, spaniolii, slovacii, bulgarii etc. Românii - este clar demult - fac parte din prima categorie". Am citat din articolul domnului academician Ioan-Aurel Pop.
,,Azi, oriunde întorci privirea sau urechea, ești asaltat de conceptul la modă: dezvoltarea durabilă. De-i cauți definiția exactă, găsești o multitudine", ne spune Sara Mina...
Prin urmare, merită să purcedem la lectură!
(OviDan)

Trimite email
joi, 22 ianuarie 2026 la 13:22:27 Ora standard a Europei de Est