Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Noul ministru al Educației și Cercetării, Mihai Dimian, a depus jurământul la Palatul Cotroceni / Ministrul nu a adresat niciun discurs după învestire

Noul ministru al Educației, Mihai Dimian, rectorul Universității Ștefan cel Mare din Suceava, a depus jurământul la Palatul Cotroceni. Dimian a fost propus și validat, în unanimitate, pentru funcția de ministru al Educației și Cercetării, în urmă cu o zi, în cadrul Biroul Politic Național al Partidului Național Liberal. Amintim, funcția de ministru al Educației a fost vacantă mai mult de 2 luni după demisia lui Daniel David din 22 decembrie 2025.

Mihai Dimian, noul ministru al Educației și Cercetării, are ca cercetător scoruri medii la impactul activității științifice, obținute mai ales prin articole de grup apărute în publicații controversate, potrivit unei analize Edupedu.ro

Noul ministru al Educației, Mihai Dimian a depus jurământul la Palatul Cotroceni, la ora 16, după ce astăzi, președintele României, Nicușor Dan, a semnat decretul de numire.

Mihai Dimian este al 32-lea ministru în ultimii 36 de ani.

Ceremonia a fost una scurtă: după intonarea imnului, Mihai Dimian a depus jurământul, fără să țină vreun discurs.


Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Oficial ne merge bine, de Gheorghe PĂUN

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș” pe luna februarie 2026

Oficial ne merge bine, de Gheorghe PĂUN

,,Nu mai știu formația sau interpretul, refrenul îmi umblă însă prin minte, reamintit sistematic de guvernanți și de trompețelele lor propagandistice. Demagogie autentică, diversiune comandată, prostie, autosugestie exprimată în public (tot o formă de prostie)? - toate acestea la un loc?, la fel ca pe vremuri, când nivelul de trai al popolului creștea necontenit (spre hazul de necaz al glumei-întrebare „ce crește în România - pe atunci, RSR -, dar nu se vede?"; pentru cititorii tineri, adaug că răspunsul era, desigur, „nivelul de trai"...).

Și, pentru că am început lejer, înainte de a redeveni serios, mai amintesc o glumă care face cât un pamflet: se spune că, prin anii '50, „La Capșa, unde vin toți seniorii/ Local cu două mari despărțituri:/ Într-una se mănâncă prăjituri,/ În alta se mănâncă scriitorii" (Nicolae Crevedia), a intrat un entuziast care a anunțat: „Ați auzit, tovarăși? De azi, în Uniunea Sovietică pâinea se dă gratis!...", iar un confrate din sală a replicat „Da, dar cu ce preț?..." Istoria nu consemnează numele protagoniștilor sau soarta celui de-al doilea, rămâne însă dialogul și teribila constatare-răspuns. „Da, dar cu ce preț?..."
Aceasta este întrebarea, nehamletiană, stimabililor (vorba vine) guvernanți și deloc stimabililor propagandiști, angajați sau doar gudurându-vă pe lângă primii. „Românii nu au dus-o niciodată mai bine ca acum!" Sunt perioade când gogomănia aceasta se aude săptămânal. „Mai bine" presupune o comparație, iar dacă comparăm cu anii '80, cu anii de după război, că nu are rost să mergem mai departe, adevăr grăiește lozinca dinainte. Plus că, nu-i așa?, găsim în jur de toate, de la blugi și banane la mașini cu cilindrii în V, de la bilete de avion la electronice de toate formele, de la cazinouri la distracțiile cele mai variate, mai moderne, ba chiar și droguri găsim. Programe TV „pentru tot cartierul" - folosesc promiscua sintagmă cu gândul la nenumăratele șouri, politico-mondeno-umoriste, culturale zise uneori, justificând cu toate jocul de cuvinte sugerat de formularea „canale TV". Găsim de toate, bani și români nu prea găsim. Și nici România nu prea mai știm a cui este. Am descris, pe scurt, prețul.
O ducem bine (haida-de! întrebați-i pe pensionari) cu bani din viitor și din vânzarea țării. Dacă ceva le-a reușit guvernelor din ultima vreme, împrumuturile și vânzările sunt acelea. Bunăstarea noastră (idem) va fi plătită de generațiile viitoare - încep să fiu precaut, nu mai zic „nepoți", că, la cum merg lucrurile, vor pune umărul- punga și strănepoții. Iar de prea mult bine, vreo 5 milioane de români, nimeni nu știe exact câți, și-au luat lumea în cap, un exod cum nu a mai cunoscut vreodată țara aceasta. Clișeul continuă cu „țara aceasta bogată", dar trebuie actualizat cu „și sistematic prădată". Propagandiștii nu citesc revista, altfel ar fi vai și amar de mine după remarca dinainte - numai că mă grăbesc să le amintesc că însuși președintele României ne spunea, prin 2017, că 40% din pământul arabil al țării este vândut străinilor. Iar pădurile ne-au fost „bărbierite" (noroc că ele mai și cresc la loc), că peste tot, se vede cu ochiul liber, fabricile au fost privatizate, închise, dezmembrate, vândute la fier vechi, parcă pentru a preveni orice șansă de resuscitare. Câteva au încăput pe mâna unor „investitori" care le-au „retehnologizat" și fac acum bani din ele - deci se putea (știu, nu aveam capital, nu aveam investitori locali - dar acum avem, dacă interesele geopolitice și corupția i-ar lăsa în pace măcar, în loc să-i saboteze, am mai avea o șansă). Băncile, apa, gazul, energia, autostrăzile, Poșta și CFR-ul, și încă altele...
Ne-am pierdut între timp și demnitatea, istoria, încrederea în noi, în stat, în instituțiile acestuia, parcă toate conlucrând la sleirea cetățeanului, la aservirea externă, globalist-progresist-bruxelleză. (Atenție, am scris cândva în revistă despre nevoia de UE, nevoia Europei, deci și a noastră, dar nu de această UE... Amintiți-vă și cu câte umilințe am intrat - ne-au intrat, atunci când a prevalat interesul lor - în UE și în NATO, „marile realizări post-decembriste", de câte ori am exclamat că „și noi suntem europeni", ca și când Oltul, Mureșul și Argeșul ar curge printre dunele Saharei...) Multe aș mai avea de adăugat, poate voi reveni cândva".
Am citat la greu din editorialul redactorului-șef, domnul academician Gheorghe PĂUN.
Trecem și prin cuprins, spre a vă lăsa pe masă articole bune spre lecturare la adresa cunoscută: www.curteadelaarges.ro
Horia Bădescu: Între oglinzi paralele (IV) - À bas la culture! Acad. Ioan-Aurel Pop: Despre numele vechi de „Ţara Românească", alias ,,limba românească"; Alexandru Mărchidan: Noua moralitate; Sara Mina: Cartea sustenabilă (I) - Marota prezentului; Dan Anghelescu: Exilul special al unor capodopere enesciene (I); Raia Rogac: De vorbă cu Silvia Grossu; Florin Horvath: Un aristocrat al durerii, aviatorul Tudor Greceanu; Nicolae Mareş: Papa Ioan Paul al II-lea, un papă poet; ÎPS Calinic Argeşeanul: Împreuna lucrare a raţiunii cu credinţa (III). Dar revista mai conține și multe alte articole, precum: Între colaps și reînnoire - Provocările demografice ale secolului XXI; Încercări privind o strategie a informatizării sistemului sanitar; Gheorghe Filip: Nu sunt în competiție cu nimeni, ci doar cu mine însumi; Valeria Peter Predescu - privighetoarea Năsăudului; Preafericitul Patriarh Teoctist - 18 ani de la trecerea la cele veșnice; Mort după America, Grid Modorcea; Greu dispari dictatorii...
 ,,De multe ori, lucrurile cele mai simple sunt mai greu de înțeles și ne întunecăm singuri judecata atunci când vine vorba de explicarea lor. De exemplu, toată lumea știe că germanii nu se numesc pe sine germani în limba lor, ci Deutschen; toată lumea știe că ungurii nu se numesc pe sine, în limba lor, unguri, ci magyarok; la fel cu grecii care se cheamă pe ei înșiși eleni; la fel cu olandezii care se numesc pe ei înșiși Nederlander; la fel au pățit și cehii care au fost chemați până în secolul al XIX-lea boemieni (Bohemi) și la fel s-a întâmplat cu albanezii, finlandezii, danezii și cu mulți alții de pe lumea asta. În limba română veche, polonezii erau numiți leși. Este drept că sunt și multe popoare care se numesc pe sine la fel sau aproape la fel cum le numesc și străinii, ca, de exemplu, francezii, englezii, italienii, spaniolii, slovacii, bulgarii etc. Românii - este clar demult - fac parte din prima categorie". Am citat din articolul domnului academician Ioan-Aurel Pop.
,,Azi, oriunde întorci privirea sau urechea, ești asaltat de conceptul la modă: dezvoltarea durabilă. De-i cauți definiția exactă, găsești o multitudine", ne spune Sara Mina...
Prin urmare, merită să purcedem la lectură!
(OviDan)

Trimite email
marți, 7 aprilie 2026 la 10:33:02 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

Îngerașii de la Grădi 52

Ne cântă și ne încântă:
Fiecare-şi are
Greutatea sa
Numai Tu, Iisuse,
Ne poţi mângâia!