Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
15 septembrie 2026

Federația Părinților – Edupart precizează că susține proiectul deputatei PNL Raluca Turcan privind interzicerea telefoanelor în școli și modificări privind accesul elevilor la consiliere psihologică, însă aduce câteva precizări și propuneri de modificare a proiectului, într-un comunicat de presă, transmis pe 12 septembrie.
Amintim, în contextul rezultatelor PISA 2025, deputata PNL Raluca Turcan a cerut Comisiei de Învățământ din Camera Deputaților să pună pe ordinea de zi proiectul de lege prin care telefoanele mobile sunt interzise în școli și licee „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor”. Proiectul prevede extinderea monitorizării audio-video în școli și măsuri privind consilierea psihologică gratuită și obligatorie a elevilor.

Consiliul Național al Elevilor nu e de acord cu interzicerea telefoanelor pe tot parcursul programului școlar.

„Interzicerea telefoanelor poate fi o măsură bună de disciplină educațională, concentrare și protecție împotriva cyberbullyingului, dar nu trebuie prezentată ca o soluție care, singură, repară rezultatele PISA”, scrie Federația Părinților Edupart.

Proiectul deputatei PNL Raluca Turcan propune modificarea Legii Educației nr 198/ 2023 în sensul în care telefoanele mobile să fie interzise „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor” și să fie ținute în spații speciale până la finalul orelor.

În plus, proiectul modifică articolul 14 din Legea învățământului preuniversitar și introduce obligativitatea ca, la înscrierea copilului la școală, contractul educațional să conțină acordul expres al părinților sau al elevului major privind participarea la consiliere psihologică.

Mai mult, proiectul introduce o prevedere nouă despre obligativitatea de a participa la ședințe de consiliere școlară, la cererea profesorului. „Participarea la ședințe de consiliere școlară și/sau psihologică prevăzute la alin. (4) lit. a) poate fi dispusă de personalul didactic sau de conducerea unității de învățământ și este obligatorie pentru antepreșcolar, preșcolar sau elev”, scrie în proiectul propus de deputata Raluca Turcan.

Federația Națională a Părinților spune că „sesizarea poate și trebuie să poată fi făcută de profesor. Profesorul este unul dintre adulții care petrec cel mai mult timp cu elevul și poate observa schimbări de comportament, agresivitate, izolare, automutilare, bullying, neglijare sau alte elemente de risc.

Evaluarea trebuie însă realizată de un profesionist cu competențele necesare. Profesorul poate observa și sesiza dar profesorul nu diagnostichează”, scrie în comunicatul de presă.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Duminică, 30 august 2026

Când încep cursurile?

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026, potrivit structurii oficiale a anului școlar 2026-2027, aprobată de Ministerul Educației. Anul școlar are 36 de săptămâni de cursuri pentru majoritatea elevilor și se încheie vineri, 18 iunie 2027. Prima vacanță, cea de toamnă, începe pe 24 octombrie.
Anul școlar 2026-2027 începe oficial la 1 septembrie 2026 și se încheie la 31 august 2027, însă prima zi de cursuri este luni, 7 septembrie, conform Ordinului ministrului Educației și Cercetării nr. 3.194/2026 privind structura anului școlar.
Pentru elevi, începutul școlii din septembrie 2026 vine și cu o schimbare importantă la liceu: elevii care intră în clasa a IX-a sunt prima generație care va învăța după noile programe școlare de liceu. Manualele realizate pentru noile programe nu vor fi însă disponibile în format tipărit la începutul cursurilor. Directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, Bogdan Cristescu, a declarat că „în cel mai bun caz” manualele ar putea fi disponibile în format digital pe 7 septembrie. Dacă nu vor exista contestații, variantele tipărite ar putea ajunge la elevi în octombrie, iar în cazul unor contestații termenul s-ar putea prelungi pentru unele manuale până în ianuarie 2027. Manualele sunt instrumente de predare la clasă, folosesc mai mult elevilor, ele nu sunt obligatorii pentru profesori. Cadrele didactice au ca obligație aplicarea programei școlare.

Când începe școala în septembrie 2026?

Prima zi de școală este luni, 7 septembrie 2026.
Primul modul de cursuri durează șapte săptămâni, de luni, 7 septembrie, până vineri, 23 octombrie 2026.
Prima vacanță a elevilor începe sâmbătă, 24 octombrie, și se încheie duminică, 1 noiembrie. Elevii revin la școală luni, 2 noiembrie 2026.

Pe 5 octombrie 2026 nu se fac cursuri!

La mai puțin de o lună după începerea școlii, elevii vor avea o zi fără cursuri.
Luni, 5 octombrie 2026, de Ziua internațională a educației, nu se organizează cursuri, potrivit ordinului privind structura anului școlar. Nu se fac cursuri nici în zilele nelucrătoare și de sărbătoare legală prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă aplicabil...

Oficial ne merge bine, de Gheorghe PĂUN

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș” pe luna februarie 2026

Oficial ne merge bine, de Gheorghe PĂUN

,,Nu mai știu formația sau interpretul, refrenul îmi umblă însă prin minte, reamintit sistematic de guvernanți și de trompețelele lor propagandistice. Demagogie autentică, diversiune comandată, prostie, autosugestie exprimată în public (tot o formă de prostie)? - toate acestea la un loc?, la fel ca pe vremuri, când nivelul de trai al popolului creștea necontenit (spre hazul de necaz al glumei-întrebare „ce crește în România - pe atunci, RSR -, dar nu se vede?"; pentru cititorii tineri, adaug că răspunsul era, desigur, „nivelul de trai"...).

Și, pentru că am început lejer, înainte de a redeveni serios, mai amintesc o glumă care face cât un pamflet: se spune că, prin anii '50, „La Capșa, unde vin toți seniorii/ Local cu două mari despărțituri:/ Într-una se mănâncă prăjituri,/ În alta se mănâncă scriitorii" (Nicolae Crevedia), a intrat un entuziast care a anunțat: „Ați auzit, tovarăși? De azi, în Uniunea Sovietică pâinea se dă gratis!...", iar un confrate din sală a replicat „Da, dar cu ce preț?..." Istoria nu consemnează numele protagoniștilor sau soarta celui de-al doilea, rămâne însă dialogul și teribila constatare-răspuns. „Da, dar cu ce preț?..."
Aceasta este întrebarea, nehamletiană, stimabililor (vorba vine) guvernanți și deloc stimabililor propagandiști, angajați sau doar gudurându-vă pe lângă primii. „Românii nu au dus-o niciodată mai bine ca acum!" Sunt perioade când gogomănia aceasta se aude săptămânal. „Mai bine" presupune o comparație, iar dacă comparăm cu anii '80, cu anii de după război, că nu are rost să mergem mai departe, adevăr grăiește lozinca dinainte. Plus că, nu-i așa?, găsim în jur de toate, de la blugi și banane la mașini cu cilindrii în V, de la bilete de avion la electronice de toate formele, de la cazinouri la distracțiile cele mai variate, mai moderne, ba chiar și droguri găsim. Programe TV „pentru tot cartierul" - folosesc promiscua sintagmă cu gândul la nenumăratele șouri, politico-mondeno-umoriste, culturale zise uneori, justificând cu toate jocul de cuvinte sugerat de formularea „canale TV". Găsim de toate, bani și români nu prea găsim. Și nici România nu prea mai știm a cui este. Am descris, pe scurt, prețul.
O ducem bine (haida-de! întrebați-i pe pensionari) cu bani din viitor și din vânzarea țării. Dacă ceva le-a reușit guvernelor din ultima vreme, împrumuturile și vânzările sunt acelea. Bunăstarea noastră (idem) va fi plătită de generațiile viitoare - încep să fiu precaut, nu mai zic „nepoți", că, la cum merg lucrurile, vor pune umărul- punga și strănepoții. Iar de prea mult bine, vreo 5 milioane de români, nimeni nu știe exact câți, și-au luat lumea în cap, un exod cum nu a mai cunoscut vreodată țara aceasta. Clișeul continuă cu „țara aceasta bogată", dar trebuie actualizat cu „și sistematic prădată". Propagandiștii nu citesc revista, altfel ar fi vai și amar de mine după remarca dinainte - numai că mă grăbesc să le amintesc că însuși președintele României ne spunea, prin 2017, că 40% din pământul arabil al țării este vândut străinilor. Iar pădurile ne-au fost „bărbierite" (noroc că ele mai și cresc la loc), că peste tot, se vede cu ochiul liber, fabricile au fost privatizate, închise, dezmembrate, vândute la fier vechi, parcă pentru a preveni orice șansă de resuscitare. Câteva au încăput pe mâna unor „investitori" care le-au „retehnologizat" și fac acum bani din ele - deci se putea (știu, nu aveam capital, nu aveam investitori locali - dar acum avem, dacă interesele geopolitice și corupția i-ar lăsa în pace măcar, în loc să-i saboteze, am mai avea o șansă). Băncile, apa, gazul, energia, autostrăzile, Poșta și CFR-ul, și încă altele...
Ne-am pierdut între timp și demnitatea, istoria, încrederea în noi, în stat, în instituțiile acestuia, parcă toate conlucrând la sleirea cetățeanului, la aservirea externă, globalist-progresist-bruxelleză. (Atenție, am scris cândva în revistă despre nevoia de UE, nevoia Europei, deci și a noastră, dar nu de această UE... Amintiți-vă și cu câte umilințe am intrat - ne-au intrat, atunci când a prevalat interesul lor - în UE și în NATO, „marile realizări post-decembriste", de câte ori am exclamat că „și noi suntem europeni", ca și când Oltul, Mureșul și Argeșul ar curge printre dunele Saharei...) Multe aș mai avea de adăugat, poate voi reveni cândva".
Am citat la greu din editorialul redactorului-șef, domnul academician Gheorghe PĂUN.
Trecem și prin cuprins, spre a vă lăsa pe masă articole bune spre lecturare la adresa cunoscută: www.curteadelaarges.ro
Horia Bădescu: Între oglinzi paralele (IV) - À bas la culture! Acad. Ioan-Aurel Pop: Despre numele vechi de „Ţara Românească", alias ,,limba românească"; Alexandru Mărchidan: Noua moralitate; Sara Mina: Cartea sustenabilă (I) - Marota prezentului; Dan Anghelescu: Exilul special al unor capodopere enesciene (I); Raia Rogac: De vorbă cu Silvia Grossu; Florin Horvath: Un aristocrat al durerii, aviatorul Tudor Greceanu; Nicolae Mareş: Papa Ioan Paul al II-lea, un papă poet; ÎPS Calinic Argeşeanul: Împreuna lucrare a raţiunii cu credinţa (III). Dar revista mai conține și multe alte articole, precum: Între colaps și reînnoire - Provocările demografice ale secolului XXI; Încercări privind o strategie a informatizării sistemului sanitar; Gheorghe Filip: Nu sunt în competiție cu nimeni, ci doar cu mine însumi; Valeria Peter Predescu - privighetoarea Năsăudului; Preafericitul Patriarh Teoctist - 18 ani de la trecerea la cele veșnice; Mort după America, Grid Modorcea; Greu dispari dictatorii...
 ,,De multe ori, lucrurile cele mai simple sunt mai greu de înțeles și ne întunecăm singuri judecata atunci când vine vorba de explicarea lor. De exemplu, toată lumea știe că germanii nu se numesc pe sine germani în limba lor, ci Deutschen; toată lumea știe că ungurii nu se numesc pe sine, în limba lor, unguri, ci magyarok; la fel cu grecii care se cheamă pe ei înșiși eleni; la fel cu olandezii care se numesc pe ei înșiși Nederlander; la fel au pățit și cehii care au fost chemați până în secolul al XIX-lea boemieni (Bohemi) și la fel s-a întâmplat cu albanezii, finlandezii, danezii și cu mulți alții de pe lumea asta. În limba română veche, polonezii erau numiți leși. Este drept că sunt și multe popoare care se numesc pe sine la fel sau aproape la fel cum le numesc și străinii, ca, de exemplu, francezii, englezii, italienii, spaniolii, slovacii, bulgarii etc. Românii - este clar demult - fac parte din prima categorie". Am citat din articolul domnului academician Ioan-Aurel Pop.
,,Azi, oriunde întorci privirea sau urechea, ești asaltat de conceptul la modă: dezvoltarea durabilă. De-i cauți definiția exactă, găsești o multitudine", ne spune Sara Mina...
Prin urmare, merită să purcedem la lectură!
(OviDan)

Trimite email
vineri, 18 septembrie 2026 la 00:19:44 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

K-POP All Stars

K-POP All Stars, la Bucureşti
 la Arenele Romane,
marți, 22 septembrie 2026, la ora 19.00,
acces de la 18.00