Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Astăzi, raportul de activitate al Direcției Management Proiecte cu Finanțare Internațională pentru anul 2025

După 15 ianuarie, direcțiile din cadrul Primăriei Municipiului Oradea încep prezentarea rapoartelor de activitate pentru anul 2025

Astăzi, raportul de activitate al Direcției Management Proiecte cu Finanțare Internațională pentru anul 2025

După 15 ianuarie, direcțiile din cadrul Primăriei Municipiului Oradea încep prezentarea rapoartelor de activitate pentru anul 2025. Prima conferință de presă a fost susținută de Direcția Management Proiecte cu Finanțare Internațională (DMPFI), coordonată de primarul Florin Birta, alături de directorul Marius Moș și directorii adjuncți Mihaela Neag și Ovidiu Guler.

La începutul conferinței, primarul Florin Birta a explicat principalele surse de finanțare ale municipiului - fonduri europene, fonduri locale, buget de stat și credite - și a subliniat că anul 2025 a fost unul de referință, cu încasări record din fonduri europene de 315 milioane lei (aproximativ 63 milioane euro). Comparativ cu anii anteriori, această sumă depășește vârfurile înregistrate în 2015, când s-au încasat 212 milioane lei, și în 2023, când s-au încasat 195 milioane lei. Aceasta a fost posibilă datorită implementării simultane a programelor europene și a PNRR-ului, care în anii trecuți nu exista sau nu era într-o fază atât de avansată. Primarul a subliniat că aceste fonduri reprezintă investiții concrete vizibile în mobilitate, infrastructură, educație, spitale și zone verzi și că schimbă efectiv calitatea vieții orădenilor.
Directorul Marius Moș a detaliat activitatea DMPFI pentru anul 2025, arătând că 69 de proiecte au fost în implementare, 41 de proiecte în valoare de peste 350 milioane euro se află în evaluare, iar în total au fost finalizate 6 proiecte, cu o valoare cumulată de 37 milioane euro. „Portofoliul nostru de proiecte nerambursabile arată capacitatea administrativă a municipiului de a gestiona simultan proiecte pe mai multe surse de finanțare - POR, programe dedicate energiei și PNRR - ceea ce a fost posibil datorită unei organizări eficiente și a unei echipe profesioniste", a explicat directorul.
Printre realizările majore ale anului trecut se numără:
Grupul de producție VII de la CET,
Achiziția autobuzelor electrice,
Spitalul Vlădeasa și ambulatoriul Spitalului Județean,
Piața Cetate și modernizarea infrastructurii urbane.
În același timp, s-au continuat lucrările de eficiență energetică la Spitalul de pe Coposu, maternitatea din Oradea și alte unități medicale, fără a perturba activitatea acestora.
Educația a fost un alt domeniu prioritar: majoritatea școlilor și grădinițelor vor fi reabilitate prin PNRR, iar proiectele de dotare cu mobilier și echipamente sunt deja în desfășurare. Un exemplu important este reabilitarea Colegiului Național „Mihai Eminescu", așteptată de ani de zile.
Mobilitatea urbană a rămas prioritară, prin achiziția de tramvaie și autobuze moderne, confortabile și eficiente. În același timp, proiectele strategice de energie, precum grupul VII de la CET și dezvoltarea energiei geotermale - ale cărei contribuții au crescut de la 5% la 15% - sporesc sustenabilitatea sistemului local.
Directorul Marius Moș a menționat că investițiile în spitale au fost deosebit de importante, inclusiv achiziția robotului chirurgical, realizarea unui ambulator nou și a unei secții ATI moderne. Spitalul Vlădeasa este într-un stadiu avansat, iar ambulatoriul Spitalului Județean, împreună cu parcarea supraterană și zona adiacentă, sunt deja funcționale.
„Anul 2025 a fost unul extrem de intens, cu rezultate foarte bune și un volum mare de muncă, realizabile doar datorită colaborării între direcții și sprijinului conducerii municipiului. În 2026, multe dintre proiectele aflate acum în implementare trebuie finalizate, iar altele sunt în pregătire sau evaluare. Suntem conștienți de responsabilitatea pe care o avem și ne străduim să ne ridicăm la nivelul așteptărilor cetățenilor", a concluzionat Marius Moș.

Trimite email
miercuri, 13 mai 2026 la 06:01:10 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

Invitație

Fabienne Erni (Eluveitie, Illumishade)
duminică, 17 mai, ora 21.00
la Hard Rock Cafe, București