Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Un an al investițiilor record, al responsabilității fiscale și al maturității administrative

Direcția Economică și-a prezentat bilanțul pentru anul 2025

Un an al investițiilor record, al responsabilității fiscale și al maturității administrative

Direcția Economică și-a prezentat marţi, 3 februarie 2026, în cadrul unei conferințe de presă, bilanțul pentru anul 2025, eveniment deschis de city-managerul Primăriei Oradea, Sebastian Lascu, care a mulțumit echipei direcției pentru activitatea desfășurată în ultimul an și a subliniat importanța acestui moment în seria prezentărilor anuale ale municipalității. Acesta a oferit introducerea oficială înainte ca directorul economic, Eduard Florea, alături de directorii adjuncți Simona Vlad și Sorin Iacob, să expună principalele rezultate, provocări și direcții de acțiune ale anului analizat.

Încă din debutul conferinței, reprezentanții municipalității au subliniat că 2025 a fost un an în care Oradea nu doar și-a menținut direcția, ci a demonstrat din nou că dezvoltarea poate continua chiar și într-un context extern dificil.
Un an în care investițiile au depășit un prag istoric
Directorul economic, Eduard Florea, a explicat că 2025 a devenit anul cu cel mai ridicat volum de investiții publice realizat vreodată la nivelul municipiului. Dacă începutul de an aducea în prim-plan un buget record de 2,7 miliarde lei, finalul lui a confirmat că acest potențial s-a transformat în rezultate concrete.
Proiectele din PNRR au accelerat în ritm alert, fondurile europene au avut o pondere semnificativă, iar împreună cu investițiile realizate în colaborare cu Spitalul Județean, suma totală plătită pentru investiții a depășit un miliard de lei - un prag istoric și un indicator al capacității administrative a orașului.
Aceste resurse au făcut posibilă avansarea unor proiecte-cheie precum noua unitate de cogenerare sau Spitalul Vlădeasa, ambele reprezentând direcții definitorii pentru viitorul infrastructurii municipiului.
Context dificil, dar rezultate solide
În ciuda inflației ridicate și a unei legislații fiscale schimbătoare, Direcția Economică a reușit să gestioneze eficient resursele orașului. Florea a vorbit deschis despre presiunile financiare care au afectat atât sectorul public, cât și mediul privat - de la creșterea costurilor lucrărilor până la nevoia de a sprijini societățile din subordinea municipalității, cum este cazul sistemului de termoficare, afectat serios de costul certificatelor CO₂.
Cu toate acestea, Oradea a încheiat anul cu un excedent bugetar de 6,2 milioane lei, un semnal că veniturile și cheltuielile au fost atent calibrate, iar orașul a reușit să își acopere toate obligațiile financiare.
Orădenii - parteneri corecți ai administrației
Unul dintre cele mai importante rezultate ale anului 2025 este gradul de 98% conformare la plata impozitelor, cel mai mare atins vreodată. Acest indicator nu reflectă doar eficiența Direcției Economice, ci și responsabilitatea comunității orădene, care înțelege că dezvoltarea orașului depinde de contribuțiile fiecăruia.
Creșterea spectaculoasă a plăților online - 22% ca valoare și 15% ca număr de contribuabili - arată că digitalizarea este tot mai bine adoptată, în ciuda dificultăților temporare generate de lucrările de modernizare a sediului Primăriei.
În același timp, Direcția Economică a continuat identificarea situațiilor neconforme, de la imobile nedeclarate la sedii secundare și activități comerciale desfășurate fără actualizarea bazei de impozitare. Au fost corectate peste 6.000 de înregistrări doar în zona mijloacelor de transport și radiate peste 500 de vehicule fără ITP valabil în ultimii 3 ani.
Aceste acțiuni, deși mai puțin vizibile publicului larg, contribuie la corectitudinea fiscală și la echitatea între contribuabili.
Execuția bugetară: o creștere sănătoasă, echilibrată
Simona Vlad, director adjunct responsabil cu zona de buget și contabilitate, a prezentat o imagine detaliată a execuției bugetare. Veniturile municipiului au crescut cu 24% față de 2024, ajungând la 1,686 miliarde lei, în timp ce veniturile proprii au înregistrat o creștere de 5%.
Municipiul rămâne puternic în zona autonomiei financiare, aproape 55% din venituri fiind generate local - un indicator al maturității economice a orașului.
Cheltuielile cu investițiile au fost cu 37% mai mari decât în anul precedent, iar municipiul a reușit să gestioneze cu responsabilitate atât operațiunile curente, cât și proiectele mari aflate în derulare.
Indicatorul dedicat Fitch: Oradea, aproape de vârful clasificării cu A-
Un element important subliniat de directorul economic Eduard Florea a fost situația ratingului internațional acordat municipiului de către Fitch Ratings, indicator care reflectă soliditatea financiară a orașului. Acesta a explicat că, în ultimii doi ani, Fitch a introdus un indicator dedicat beneficiarului, pentru a izola performanța financiară reală a municipalităților de influențele externe precum situația economică națională, instabilitatea politică sau efectele războiului. În timp ce perspectiva generală a ratingului a fost afectată negativ la nivel global de aceste contexte, Oradea se menține la un nivel A- pe indicatorul individual, o poziție foarte apropiată de vârful scalei, confirmând gestionarea prudentă și eficientă a finanțelor locale.
Bucătăria internă a Direcției Economice: un efort intens, invizibil, dar crucial
Un detaliu important evidențiat de directorul Eduard Florea este volumul uriaș de documente procesate: deși reprezintă doar 20% din organigrama Primăriei, Direcția Economică gestionează peste 80% din documentele de intrare și peste 60% din răspunsurile instituției.
Aproape 20.000 de ordine de plată, peste 70.000 de active fixe, 190.000 de chitanțe fiscale și administrarea a peste 150.000 contribuabili persoane fizice cu debite și 14.000 firme cu debite arată o activitate intensă, bine coordonată și esențială pentru buna funcționare a municipalității, după cum a subliniat directorul adjunct Sorin Iacob.
2026: un an cu provocări, dar și cu oportunități majore
Privind înainte, echipa Direcției Economice a vorbit deschis despre dificultățile anticipate:
necesitatea adoptării bugetului local pentru a putea porni noile investiții;
finalizarea proiectelor PNRR până la 31 august, termen ce comprimă calendarul financiar al anului 2026;
efectele inflației asupra licitațiilor pentru servicii și lucrări;
creșterea costurilor utilităților, în special la gaze și energie electrică;
presiunea pe care o exercită subfinanțarea unor domenii precum educația și asistența socială.
Totodată, 2026 este anul în care Oradea ar putea atinge un nou record al absorbției fondurilor europene, în condițiile în care marile proiecte finanțate prin Fondurile de Dezvoltare Regională vor intra în faza de implementare accelerată.
În concluzie, anul 2025 a confirmat că Oradea rămâne un oraș bine administrat, capabil să investească masiv, să gestioneze responsabil banii publici și să își mențină echilibrul financiar în ciuda presiunilor externe.
Investițiile record, responsabilitatea cetățenilor, digitalizarea accelerată și profesionalismul Direcției Economice formează împreună un fundament solid pentru dezvoltarea continuă a orașului.

Trimite email
miercuri, 13 mai 2026 la 06:03:29 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

Invitație

Fabienne Erni (Eluveitie, Illumishade)
duminică, 17 mai, ora 21.00
la Hard Rock Cafe, București