Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 ianuarie 2026

Viitorul ministru al Educației și Cercetării urmează să fie stabilit vineri, 30 ianuarie, în ședința Biroului Politic Național (BPN) al Partidului Național Liberal (PNL), potrivit surselor Edupedu.ro.

Ședința Biroului Politic Național al liberalilor se va desfășura vineri pentru că prim-ministrul Ilie Bolojan este de la începutul săptămânii în vizită de lucru în Germania, iar joi are loc ședință de Guvern.



În acest moment, ministerul Educației și Cercetării este condus interimar de peste două săptămâni de prim-ministrul Ilie Gavril Bolojan, după demisia din 22 decembrie 2025 a lui Daniel Ovidiu David, întors rector la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Săptămâna aceasta ar trebui să fie propus noul ministru al Educației, potrivit declarațiilor premierului Ilie Bolojan. Pe 13 ianuarie, prim-ministrul a precizat, pentru TVR 1, că s-a mers pe varianta în care „până la sfârșitul acestei luni să venim cu o propunere pentru un ministru care să preia acest portofoliu al educației”.

„Demisia domnului ministru David s-a suprapus cu perioada de final de an, deci cu partea de sărbători. Aveam două posibilități: să găsim o formulă rapidă sau să recurgem la varianta clasică, existând un interimat. Am mers pe această a doua variantă, în așa fel încât până la sfârșitul acestei luni să venim cu o propunere pentru un ministru care să preia acest portofoliu al educației, în așa fel încât împreună cu ceilalți colegi din guvern să poată lucra la pregătirea bugetului care ar urma să fie adoptat în a doua jumătate a lunii februarie”, a precizat prim-ministrul, pe 13 ianuarie, pentru TVR 1.
Marți, 13 ianuarie, Guvernul a anunțat oficial, printr-un anunț de presă, că premierul Ilie Bolojan i-a transmis președintelui Nicușor Dan propunerea de revocare a lui Daniel David din funcția de ministru al Educației și Cercetării, ca urmare a demisiei, și preluarea interimatului de către prim-ministrul României.



În acest context, Iolanda Cătinean, președintele Sindicatului din Învățământ „Spiru Haret” Mureș, a declarat, pentru Edupedu.ro, că viitorul ministru al Educației trebuie „să fie o persoană care să dea dovadă de empatie, să-și iubească meseria de cadru didactic”. „În momentul în care tu, ca profesor, iubești ceea ce faci, nu poți să faci rău colegilor tăi”, a menționat aceasta.
Întrebat de ce crede că nu se înghesuie nimeni să preia Ministerul Educației și Cercetării, consilierul prezidențial pentru educație, Sorin Costreie, a afirmat că „în zona politică, sunt mulți care vor să fie acolo, la butoane, dar e important să fie cine trebuie și să-și asume ce are de făcut”. Declarațiile au fost făcute în emisiunea Info Edu, de pe 18 ianuarie.

Sorin Costreie a declarat în exclusivitate pentru Edupedu.ro, pe 13 ianuarie, că „nu se înghesuie nimeni” să fie ministrul Educației pentru că primează tăierile și reducerile și atunci e greu să faci lucruri cu impact pe termen lung. E nevoie de un ministru din sistem, dar cu soliditate academică.

Demisia ministrului Educației și Cercetării, Daniel-Ovidiu David, a fost anunțată public pe 22 decembrie și constatată oficial abia pe 14 ianuarie, după 23 de zile de amânare. Acum, premierul Ilie Bolojan spune că Guvernul speră ca „până la sfârșitul acestei luni (n. red. ianuarie 2026)” să vină cu o propunere pentru un nou ministru, invocând încă din 3 ianuarie discuții la PNL pentru găsirea unui titular.

Potrivit surselor Edupedu.ro, printre variantele luate în calcul de PNL și de premierul Ilie Bolojan pentru funcția de ministru al Educației și Cercetării, în discuțiile de la începutul lunii ianuarie, s-au aflat în ultima perioadă rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea – al cărui nume a suscitat însă numeroase critici privind acuzația de plagiat semnalată într-o anchetă publicată de Pressone.ro, semnată de Emilia Șercan – și consiliera de stat la Cancelaria prim-ministrului, Luciana Antoci, potrivit surselor Edupedu.ro; de asemenea, conform acelorași surse, la finalul lunii decembrie 2025 a fost vehiculat în PNL și numele Măriucăi Talpeș, variantă care a picat.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Un an al investițiilor record, al responsabilității fiscale și al maturității administrative

Direcția Economică și-a prezentat bilanțul pentru anul 2025

Un an al investițiilor record, al responsabilității fiscale și al maturității administrative

Direcția Economică și-a prezentat marţi, 3 februarie 2026, în cadrul unei conferințe de presă, bilanțul pentru anul 2025, eveniment deschis de city-managerul Primăriei Oradea, Sebastian Lascu, care a mulțumit echipei direcției pentru activitatea desfășurată în ultimul an și a subliniat importanța acestui moment în seria prezentărilor anuale ale municipalității. Acesta a oferit introducerea oficială înainte ca directorul economic, Eduard Florea, alături de directorii adjuncți Simona Vlad și Sorin Iacob, să expună principalele rezultate, provocări și direcții de acțiune ale anului analizat.

Încă din debutul conferinței, reprezentanții municipalității au subliniat că 2025 a fost un an în care Oradea nu doar și-a menținut direcția, ci a demonstrat din nou că dezvoltarea poate continua chiar și într-un context extern dificil.
Un an în care investițiile au depășit un prag istoric
Directorul economic, Eduard Florea, a explicat că 2025 a devenit anul cu cel mai ridicat volum de investiții publice realizat vreodată la nivelul municipiului. Dacă începutul de an aducea în prim-plan un buget record de 2,7 miliarde lei, finalul lui a confirmat că acest potențial s-a transformat în rezultate concrete.
Proiectele din PNRR au accelerat în ritm alert, fondurile europene au avut o pondere semnificativă, iar împreună cu investițiile realizate în colaborare cu Spitalul Județean, suma totală plătită pentru investiții a depășit un miliard de lei - un prag istoric și un indicator al capacității administrative a orașului.
Aceste resurse au făcut posibilă avansarea unor proiecte-cheie precum noua unitate de cogenerare sau Spitalul Vlădeasa, ambele reprezentând direcții definitorii pentru viitorul infrastructurii municipiului.
Context dificil, dar rezultate solide
În ciuda inflației ridicate și a unei legislații fiscale schimbătoare, Direcția Economică a reușit să gestioneze eficient resursele orașului. Florea a vorbit deschis despre presiunile financiare care au afectat atât sectorul public, cât și mediul privat - de la creșterea costurilor lucrărilor până la nevoia de a sprijini societățile din subordinea municipalității, cum este cazul sistemului de termoficare, afectat serios de costul certificatelor CO₂.
Cu toate acestea, Oradea a încheiat anul cu un excedent bugetar de 6,2 milioane lei, un semnal că veniturile și cheltuielile au fost atent calibrate, iar orașul a reușit să își acopere toate obligațiile financiare.
Orădenii - parteneri corecți ai administrației
Unul dintre cele mai importante rezultate ale anului 2025 este gradul de 98% conformare la plata impozitelor, cel mai mare atins vreodată. Acest indicator nu reflectă doar eficiența Direcției Economice, ci și responsabilitatea comunității orădene, care înțelege că dezvoltarea orașului depinde de contribuțiile fiecăruia.
Creșterea spectaculoasă a plăților online - 22% ca valoare și 15% ca număr de contribuabili - arată că digitalizarea este tot mai bine adoptată, în ciuda dificultăților temporare generate de lucrările de modernizare a sediului Primăriei.
În același timp, Direcția Economică a continuat identificarea situațiilor neconforme, de la imobile nedeclarate la sedii secundare și activități comerciale desfășurate fără actualizarea bazei de impozitare. Au fost corectate peste 6.000 de înregistrări doar în zona mijloacelor de transport și radiate peste 500 de vehicule fără ITP valabil în ultimii 3 ani.
Aceste acțiuni, deși mai puțin vizibile publicului larg, contribuie la corectitudinea fiscală și la echitatea între contribuabili.
Execuția bugetară: o creștere sănătoasă, echilibrată
Simona Vlad, director adjunct responsabil cu zona de buget și contabilitate, a prezentat o imagine detaliată a execuției bugetare. Veniturile municipiului au crescut cu 24% față de 2024, ajungând la 1,686 miliarde lei, în timp ce veniturile proprii au înregistrat o creștere de 5%.
Municipiul rămâne puternic în zona autonomiei financiare, aproape 55% din venituri fiind generate local - un indicator al maturității economice a orașului.
Cheltuielile cu investițiile au fost cu 37% mai mari decât în anul precedent, iar municipiul a reușit să gestioneze cu responsabilitate atât operațiunile curente, cât și proiectele mari aflate în derulare.
Indicatorul dedicat Fitch: Oradea, aproape de vârful clasificării cu A-
Un element important subliniat de directorul economic Eduard Florea a fost situația ratingului internațional acordat municipiului de către Fitch Ratings, indicator care reflectă soliditatea financiară a orașului. Acesta a explicat că, în ultimii doi ani, Fitch a introdus un indicator dedicat beneficiarului, pentru a izola performanța financiară reală a municipalităților de influențele externe precum situația economică națională, instabilitatea politică sau efectele războiului. În timp ce perspectiva generală a ratingului a fost afectată negativ la nivel global de aceste contexte, Oradea se menține la un nivel A- pe indicatorul individual, o poziție foarte apropiată de vârful scalei, confirmând gestionarea prudentă și eficientă a finanțelor locale.
Bucătăria internă a Direcției Economice: un efort intens, invizibil, dar crucial
Un detaliu important evidențiat de directorul Eduard Florea este volumul uriaș de documente procesate: deși reprezintă doar 20% din organigrama Primăriei, Direcția Economică gestionează peste 80% din documentele de intrare și peste 60% din răspunsurile instituției.
Aproape 20.000 de ordine de plată, peste 70.000 de active fixe, 190.000 de chitanțe fiscale și administrarea a peste 150.000 contribuabili persoane fizice cu debite și 14.000 firme cu debite arată o activitate intensă, bine coordonată și esențială pentru buna funcționare a municipalității, după cum a subliniat directorul adjunct Sorin Iacob.
2026: un an cu provocări, dar și cu oportunități majore
Privind înainte, echipa Direcției Economice a vorbit deschis despre dificultățile anticipate:
necesitatea adoptării bugetului local pentru a putea porni noile investiții;
finalizarea proiectelor PNRR până la 31 august, termen ce comprimă calendarul financiar al anului 2026;
efectele inflației asupra licitațiilor pentru servicii și lucrări;
creșterea costurilor utilităților, în special la gaze și energie electrică;
presiunea pe care o exercită subfinanțarea unor domenii precum educația și asistența socială.
Totodată, 2026 este anul în care Oradea ar putea atinge un nou record al absorbției fondurilor europene, în condițiile în care marile proiecte finanțate prin Fondurile de Dezvoltare Regională vor intra în faza de implementare accelerată.
În concluzie, anul 2025 a confirmat că Oradea rămâne un oraș bine administrat, capabil să investească masiv, să gestioneze responsabil banii publici și să își mențină echilibrul financiar în ciuda presiunilor externe.
Investițiile record, responsabilitatea cetățenilor, digitalizarea accelerată și profesionalismul Direcției Economice formează împreună un fundament solid pentru dezvoltarea continuă a orașului.

Trimite email
sâmbătă, 7 februarie 2026 la 00:44:18 Ora standard a Europei de Est