Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Infestarea oengistă, de Gheorghe PĂUN

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș”, pe luna martie

Infestarea oengistă, de Gheorghe PĂUN

Democrația, puterea poporului, presupune, pe scurt, participare și separarea puterilor în stat, iar participarea este concretizată în primul rând prin vot și dreptul la opinie - rețin doar aceste elemente centrale, despre care auzim mereu, fără să ne imaginăm măcar că au ajuns simple vorbe ritualice, forme fără fond, ca să-l reamintim pe Maiorescu. Avem exemple la îndemână, găsim exemple și mai de departe. Oengismul învinovățit în titlu este un produs direct al democrației, al dreptului la opinie/participare, dar este o progenitură care otrăvește pur și simplu sursa, în toate cele trei componente punctate mai devreme, și asta din mai multe motive concurente: inconștiența, arghirofilia, mirajul puterii și, mai ales, controlul din partea unor interese exterioare, adesea externe, care folosesc ONG-urile ca vectori de presiune-influențare-lovire.

Evident, am în vedere ONG-urile care au în nume cuvinte prețioase, precum protejarea, drepturile, incluziunea, egalitatea, binele, nu pe cele „banale", asociații sau fundații profesionale, de binefacere, culturale uneori - desigur, granița între cele două categorii nu este deloc tranșantă. Oricum, nu la nivel general teoretic vreau să rămân aici, ci să privesc puțin realitatea fascinant-înfricoșătoare din România. Până la asta, subliniez totuși că un diagnostic de ONG nociv se poate pune simplu, după două criterii: dacă în titlu există un cuvânt „prețios" precum cele enumerate și, aproape totdeauna însoțind așa ceva, finanțarea externă, existența unui meta-ONG sub aripa căruia se plasează, uneori discret spre secret, ONG-ul autohton. Nu insist, cititorul știe la ce mă refer și, slavă Domnului, există destulă bibliografie disponibilă, iar în ultima vreme au început și o parte dintre posturile TV să ofere detalii.
Afirmația care descrie situația de la noi este rezumată în titlu, formularea mai detaliată fiind: statul român este parazitat-infestat-acaparat de ONG-uri. Separarea puterilor este un mit, fiecare „putere" încearcă să se amestece peste celelalte, să fie folosită împotriva celorlalte. Justiția și serviciile de informații sunt primele de arătat cu degetul, în spatele lor stând, cu mai mare sau mai mic succes/folos, partidele, președintele, prim-ministrul, „statul paralel", interese externe. De fiecare dată, ONG- urile fiind neprețuit de eficiente, de la demonstrații de stradă la zgomot media, demolare de personalități, de instituții. Progresism, corectitudine politică, nivelare, demitizare, mediocrizare, anomie. Cum vorbește cineva despre istorie, neam, tradiții, origini - cum apar oengiștii, cei vechi și cunoscuți sau figuri noi, juvenil-obraznice, cu un aplomb de slujbaș disperat și bine instruit, și albie de porci devine ecranul televizorului. Și face bube ecranul dacă cineva sugerează măcar cuvântul suveranitate. Iar „cineva" poate fi și persoană-personalitate, și instituție. S-a întâmplat de atâtea ori cu BOR și cu Academia, dar și cu alte instituții.
Lucrurile au ajuns aproape de limită - limita de jos, desigur - în Educație. A fost cel mai simplu, a ajutat din plin și FMI prin anii 1990. Urmează Cultura, de ceva vreme și Mediul li s-a alăturat. Iau la rând ministere, iar la cele dinainte operațiunea este favorizată și de faptul că la Educație, Cultură, Mediu oricine se pricepe, nu-i așa?, miniștrii înșiși pot fi oengiști. Sigur, oricât ar fi el de încredere, de promițător, pentru ca un oengist să ajungă ministru e nevoie de garanția unui „staroste de oengiști", dar avem așa ceva, la ambele palate avem...
Am citat din editorialul domnului redactor-șef, acad. Gheorghe PĂUN.
Iar din cuprinsul revistei, spicuim câteva titluri de articole (și autori): Horia Bădescu: Între oglinzi paralele (V) - Soluția finală; Alexandru Mărchidan: Noi creăm viitorul? Sara Mina: Cartea sustenabilă (II) - Aberații contextuale; Ioan St. Lazăr: Modurile şi epocile de creaţie, o perspectivă holistică (I); Dan Anghelescu: Exilul special al unor capodopere enesciene (II); Ştefan Stareţu: Alaska. O scurtă istorie a Walrusiei; Raia Rogac: De vorbă cu Vasile Bumacov; ÎPS Calinic Argeşeanul: Împreuna lucrare a raţiunii cu credinţa... Deși am mai putea aminti și altele, spre a vă incita: Memorandumul românilor din Transilvania; Scriitorul român Vintilă Horia și prestigiosul Premiu Goncourt; Blajul - Roma mică. O pagină de istorie a Ardealului...
Deci, merită să vă găsiți timp să lecturați la adresa cunoscută: www.curteadelaarges.ro
,,Nu cu fraze şi măguliri, nu cu garde naţionale de florile mărului se iubeşte şi se creşte naţia adevărată. Noi o iubim aşa cum este, cum a făcut-o Dumnezeu, cum a ajuns prin suferinţele seculare până în zilele noastre.
O iubim sans-phrase; o iubim fără a-i cere nimic în schimb, nici chiar încrederea ei, atât de lesne de indus în eroare, nici chiar iubirea, înnădită azi la lucruri străine şi la oameni străini.
Noi susţinem că poporul românesc nu se va putea dezvolta ca popor românesc decât păstrând, drept baze pentru dezvoltarea sa, tradiţiile sale istorice astfel cum ele s-au stabilit în curgerea vremilor; cel ce e de o altă părere, s-o spună ţării!
Suntem români şi punctum.
Noi susţinem că e mai bine să înaintăm încet, dar păstrând firea noastră românească, decât să mergem repede înainte, dezbrăcându-ne de dânsa prin străine legi şi străine obiceiuri...", așa gândea, susținea și scria Domnul Eminescu. Citiți mai multe în pagina 2 (Domnul Eminescu scris-a/ Toate-s vechi și nouă toate) ... Sublinierea din textul lui Eminescu ne aparține!
(OviDan)

Trimite email
duminică, 22 februarie 2026 la 01:21:04 Ora standard a Europei de Est