Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

15 septembrie 2026

Federația Părinților – Edupart precizează că susține proiectul deputatei PNL Raluca Turcan privind interzicerea telefoanelor în școli și modificări privind accesul elevilor la consiliere psihologică, însă aduce câteva precizări și propuneri de modificare a proiectului, într-un comunicat de presă, transmis pe 12 septembrie.
Amintim, în contextul rezultatelor PISA 2025, deputata PNL Raluca Turcan a cerut Comisiei de Învățământ din Camera Deputaților să pună pe ordinea de zi proiectul de lege prin care telefoanele mobile sunt interzise în școli și licee „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor”. Proiectul prevede extinderea monitorizării audio-video în școli și măsuri privind consilierea psihologică gratuită și obligatorie a elevilor.

Consiliul Național al Elevilor nu e de acord cu interzicerea telefoanelor pe tot parcursul programului școlar.

„Interzicerea telefoanelor poate fi o măsură bună de disciplină educațională, concentrare și protecție împotriva cyberbullyingului, dar nu trebuie prezentată ca o soluție care, singură, repară rezultatele PISA”, scrie Federația Părinților Edupart.

Proiectul deputatei PNL Raluca Turcan propune modificarea Legii Educației nr 198/ 2023 în sensul în care telefoanele mobile să fie interzise „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor” și să fie ținute în spații speciale până la finalul orelor.

În plus, proiectul modifică articolul 14 din Legea învățământului preuniversitar și introduce obligativitatea ca, la înscrierea copilului la școală, contractul educațional să conțină acordul expres al părinților sau al elevului major privind participarea la consiliere psihologică.

Mai mult, proiectul introduce o prevedere nouă despre obligativitatea de a participa la ședințe de consiliere școlară, la cererea profesorului. „Participarea la ședințe de consiliere școlară și/sau psihologică prevăzute la alin. (4) lit. a) poate fi dispusă de personalul didactic sau de conducerea unității de învățământ și este obligatorie pentru antepreșcolar, preșcolar sau elev”, scrie în proiectul propus de deputata Raluca Turcan.

Federația Națională a Părinților spune că „sesizarea poate și trebuie să poată fi făcută de profesor. Profesorul este unul dintre adulții care petrec cel mai mult timp cu elevul și poate observa schimbări de comportament, agresivitate, izolare, automutilare, bullying, neglijare sau alte elemente de risc.

Evaluarea trebuie însă realizată de un profesionist cu competențele necesare. Profesorul poate observa și sesiza dar profesorul nu diagnostichează”, scrie în comunicatul de presă.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

Duminică, 30 august 2026

Când încep cursurile?

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026, potrivit structurii oficiale a anului școlar 2026-2027, aprobată de Ministerul Educației. Anul școlar are 36 de săptămâni de cursuri pentru majoritatea elevilor și se încheie vineri, 18 iunie 2027. Prima vacanță, cea de toamnă, începe pe 24 octombrie.
Anul școlar 2026-2027 începe oficial la 1 septembrie 2026 și se încheie la 31 august 2027, însă prima zi de cursuri este luni, 7 septembrie, conform Ordinului ministrului Educației și Cercetării nr. 3.194/2026 privind structura anului școlar.
Pentru elevi, începutul școlii din septembrie 2026 vine și cu o schimbare importantă la liceu: elevii care intră în clasa a IX-a sunt prima generație care va învăța după noile programe școlare de liceu. Manualele realizate pentru noile programe nu vor fi însă disponibile în format tipărit la începutul cursurilor. Directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, Bogdan Cristescu, a declarat că „în cel mai bun caz” manualele ar putea fi disponibile în format digital pe 7 septembrie. Dacă nu vor exista contestații, variantele tipărite ar putea ajunge la elevi în octombrie, iar în cazul unor contestații termenul s-ar putea prelungi pentru unele manuale până în ianuarie 2027. Manualele sunt instrumente de predare la clasă, folosesc mai mult elevilor, ele nu sunt obligatorii pentru profesori. Cadrele didactice au ca obligație aplicarea programei școlare.

Când începe școala în septembrie 2026?

Prima zi de școală este luni, 7 septembrie 2026.
Primul modul de cursuri durează șapte săptămâni, de luni, 7 septembrie, până vineri, 23 octombrie 2026.
Prima vacanță a elevilor începe sâmbătă, 24 octombrie, și se încheie duminică, 1 noiembrie. Elevii revin la școală luni, 2 noiembrie 2026.

Pe 5 octombrie 2026 nu se fac cursuri!

La mai puțin de o lună după începerea școlii, elevii vor avea o zi fără cursuri.
Luni, 5 octombrie 2026, de Ziua internațională a educației, nu se organizează cursuri, potrivit ordinului privind structura anului școlar. Nu se fac cursuri nici în zilele nelucrătoare și de sărbătoare legală prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă aplicabil...

Academia Română - 160, de Gheorghe PĂUN

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș” nr. 4 (185), aprilie 2026


Academia Română - 160, de Gheorghe PĂUN
,,Acum un deceniu, când Academia Română a sărbătorit 150 de ani de la înființare, pe peretele din dreapta intrării în clădirea principală s-a montat o frumoasă placă de bronz, purtând inscripția „150 de ani în serviciul Națiunii Române". O formulare de ținut minte și care, iată, se cere actualizată - iar acesta este adevăratul titlu al rândurilor de față: 160 de ani în serviciul Națiunii Române!

Voi contura, foarte pe scurt, semnificația acestei afirmații, reamintind câteva date din istoria instituției, folosind pentru aceasta Istoria Academiei Române (1866- 2016), Ediția a II-a revizuită și adăugită (peste 600 de pagini), publicată în 2016 de academicianul Dan Berindei (1923-2021) la Editura Academiei Române. Înainte de toate, voi relua însă două paragrafe semnificative din prefața autorului la această ediție a II-a.

„Academia își confundă în bună parte ființarea cu cea a României moderne. Dintotdeauna, ea a slujit știința și cultura, dar înainte de toate propria națiune. Drumul pe care a pășit nu a fost lipsit de piedici, dar totodată, mai ales în perioada începuturilor, alături de Academie au stat românii. Puține societăți similare s-au bucurat de atâția dăruitori, de la mari personalități la oameni simpli cu dragoste de țară, pentru ei Academia reprezentând unul dintre simbolurile acesteia. A avut, în același timp, chiar și în cele mai grele împrejurări, susținători în rândul unor conducători ai vremii și recunoașterea unei specificități și mai ales unei utilități. Academia a mai fost într-adevăr o punte către lume, ea însăși reprezentând și strângând știință și înțelepciune și întreținând legături cu lumea savantă, necontenit însă cu gândul locului propriei națiuni, care trebuia și trebuie afirmat pe tărâmul culturii și științei.

Înainte de toate, Academia Română s-a dedicat națiunii, acestei țări, le-a slujit cu dăruire ținând seama în primul rând de necesitățile și interesele lor și dorind totodată necontenit să le înfățișeze și să le afirme, ea însăși reprezentând o chintesență a elitelor unui neam în timpul unei perioade istorice."

Istoria Academiei - „preistoria" ei, începuturile și devenirea în timp, până în zilele noastre - ilustrează consecvent și elocvent spusele dinainte. Trimit la volumul menționat pentru detalii (și pentru citatele care urmează), subliniez doar faptul că încă înainte de încheierea secolului al XVIII-lea au apărut „societăți filosofești și moralicești" și pentru „cultivarea limbii", multe numindu-se „societăți literare", propunându-și în primul rând și cu urgență realizarea unei gramatici și a unui dicționar, pentru a unifica limba română vorbită în toate teritoriile locuite de români, „covârșind" (spusa lui Ioan Budai-Deleanu) „toate dialectele și diferitele noime ale cuvintelor". Asemenea inițiative iluminate - să ne reamintim că secolul al XIX-lea a fost supranumit „al națiunilor" - au apărut în toate provinciile românești ale vremii, conștientizându-se faptul că limba ne definește și ne unește. Spunea George Sion, la 1860: „A înălța morala unei națiuni este tot atâta, ba încă și mai important ca ideea de a spori armata". După Unirea Principatelor, pe vremea lui Cuza, lucrurile au avansat mult, încât în aprilie 1866 Locotenența Domnească a semnat documentele de înființare a Societății Literare Române. Un an mai târziu, aceasta a devenit Societatea Academică Română și, din 1879, după cucerirea Independenței, s-a numit Academia Română, „Institut Național", instituție „solidă, autonomă, eternă și fără nicio grijă de fluctuațiunile politice", având prin legea inițială obiectivul de a se îngriji de „cultura limbii și a istoriei naționale, a literaturii, a științelor și frumoaselor arte".

De subliniat că, încă de la înființare, Academia Română, prin precursoarea sa de la 1866, Societatea Literară, a fost a tuturor românilor, a premers, a anunțat și a pregătit Unirea propriu-zisă, politico-administrativă: printre membrii fondatori sau chemați să facă parte din înaltul forum s-au numărat nu numai personalități din Principatele Unite, ci și din Ardeal, Basarabia, Bucovina, Banatul Sârbesc, de la sud de Dunăre. „Detaliul" este important și, sper, premonitoriu, pentru că „această lecție istorică își păstrează și acum actualitatea" - am citat din Apelul către oamenii de știință și cultură din România și Republica Moldova adoptat pe 15 ianuarie de Academia Română și Academia de Științe a Moldovei, în prelungirea chemării la „identitate și unitate națională" pe care cele două academii au lansat-o pe 30 decembrie 2025, documente în care se vorbește, repetat deci, despre „dispariția de facto a hotarului artificial de-a lungul Prutului". Recentul Apel se încheie cu „speranța că ecourile" lui „vor contribui la asumarea unor decizii corecte de către factorii politici" din cele două țări române. (Titlul declarației din decembrie amintește de istoricul deja Apel al academicienilor din februarie 2017, care, între identitate și unitate națională, conținea în titlu și cuvântul suveranitate, tot mai popular acum prin lume, dar care a provocat atunci, și încă mai provoacă, fibrilație mercenarilor globalismului agresiv-utopic, confundând sofistic un ism politic cu nevoia firească și productivă de suveranitate națională.)"...

Am citat din editorialul domnului redactor-șef, academician Gheorghe Păun.

Vă mai spicuim din cuprinsul numărului despre care facem vorbire (numărul pe luna aprilie 2026): Horia Bădescu: Între oglinzi paralele (VI) - Teoria haosului; Mihai Nadin: Făurit de conştiinţă; Sara Mina: Cartea sustenabilă (III) - Părțile interesate și riscurile asociate (a); Alexandru Mărchidan: Globalizare şi universalitate; Ioan St. Lazăr: Modurile şi epocile de creaţie, o perspectivă holistică (II); Marin Iancu: Mihail Săulescu, scriitorul-erou; Dan Anghelescu: Avatarurile utopiei - freudo-marxismul (I); ÎPS Calinic Argeşeanul: Împreuna lucrare a raţiunii cu credinţa (V).

Sunt doar câteva titluri și autorii lor, dar revista cuprinde mult mai multe articole: Digital contra Național; Influența mediului în educație; Regina Maria a României - Cartografierea unei țări prin inimă și destin; Zoltărenii din satul... Mihai Viteazu; Irinarh Șișman, istoriograf al monahismului din Muntele Athos; Greșeli în informatizarea sistemului sanitar din România; Eugen Barbu, doi ani de la un centenar cu cântec; Familia lui Gheorghe Țițeica; Nicolae Iorga cugetător; Steaua și Cei Trei Magi; Exerciții de admirație; Anotimpurile sufletului în Japonia...

Nici noi nu am cuprins toate titlurile; am mai lăsat și cititorului bucuria de a le descoperi și lectura la adresa cunoscută: https://curteadelaarges.ro/XVII_4_185.php

,,Mașinile care au conștiință, sau ceea ce cred unii că este conștiința, au devenit obsesia zilei. În plus, genetica ne promite oameni care nu numai că vor trăi în veșnicie, dar nu vor avea nicio boală. Azi poţi să fii femeie, mâine bărbat, chirurgie şi chimie la extreme... Cred că în acest context merită să ne punem întrebarea ce este conștiința. În plus, merită să facem efortul de a înțelege deosebirea între omenire și restul naturii și, mai ales, deosebirea între oameni și uneltele pe care aceştia le-au conceput", spune Mihai Nadin (în ,,Făurit de conștiință")...

Poftă bună! (OviDan)

Trimite email

vineri, 18 septembrie 2026 la 00:18:47 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

K-POP All Stars

K-POP All Stars, la Bucureşti

la Arenele Romane,

marți, 22 septembrie 2026, la ora 19.00,

acces de la 18.00