Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Ce cred europenii despre condițiile lor de muncă?

EU-OSHA a publicat rezultatele unui sondaj de opinie

Ce cred europenii despre condițiile lor de muncă?

Bilbao, 6 octombrie /2009
Ce cred europenii despre condițiile lor de muncă?
Agenția Europeană pentru Sănătate și Securitate în Muncă (EU-OSHA) a publicat recent rezultatele unui sondaj de opinie la nivel european privind securitatea și sănătatea la locul de muncă.

Rezultatele arată că există un motiv de îngrijorare răspândit în rândul cetățenilor europeni potrivit căruia actuala criză economică ar putea afecta nefavorabil sănătatea și securitatea la locul de muncă, periclitând îmbunătățirile pe care raportează că le-au observat în ultimii cinci ani. Mulți europeni se consideră, de asemenea, bine informați cu privire la securitatea și sănătatea în muncă, acestea reprezentând un factor important pentru ei atunci când aleg un nou loc de muncă.
Criza economică exercită o mare presiune asupra lucrătorilor europeni
Potrivit sondajului de opinie, 6 din 10 europeni se așteaptă ca declinul economic global să deterioreze condițiile de muncă, în special în materie de sănătate și securitate. Și o majoritate semnificativă a respondenților (75%) din toate Statele Membre consideră că îmbolnăvirile sunt cauzate, cel puțin într-o anumită măsură, de locul de muncă pe care îl au lucrătorii.
Jukka Takala, directorul EU-OSHA, recunoaște provocările cu care se confruntă în prezent întreprinderile și le reamintește să investească în sănătatea lucrătorilor: “Criza financiară poate determina organizațiile să ignore sau să minimizeze importanța securității și sănătății la locul de muncă. Și chiar există un risc ca întreprinderile să aibă în vedere reducerea investițiilor în securitatea și sănătatea la locul de muncă (SSM). Provocarea pentru noi, ca agenție, este de a le convinge că nu are niciun sens să obțină câștiguri pe termen scurt cu prețul apariției unor probleme pe termen lung. Întreaga noastră activitate demonstrează că locurile de muncă tind să fie cu atât mai productive cu cât sunt mai sănătoase.”
Salariul și securitatea locului de muncă au o importanță maximă
Pe măsură ce numărul șomerilor crește, oamenii pot fi mai preocupați de securitatea imediată a locului lor de muncă decât de securitatea și sănătatea condițiilor de muncă. Când au fost întrebați în legătură cu factorii decisivi în alegerea unui nou loc de muncă, cetățenii Uniunii Europene consideră că securitatea locului de muncă și nivelul salarial sunt mai importante decât condițiile de muncă sigure și sănătoase, care s-au clasat pe poziția a treia în sondaj înaintea programului de lucru.
O mai bună informare – condiții de sănătate și securitate îmbunătățite
Vestea îmbucurătoare este că cetățenii din numeroase state membre (în special, din UE-15) se consideră bine informați în legătură cu riscurile de la locul de muncă, iar 57% dintre respondenți cred că sănătatea și securitatea în muncă s-au îmbunătățit în ultimii cinci ani.
Rezultatele sondajului condus in România nu sunt însă la fel de îmbucurătoare: 54% dintre respondeți consideră că siguranța și sănătatea la locul de muncă s-au înrăutățit în ultimii 5 ani, iar 46% se consideră bine informați în legătură cu riscurile la locul de muncă.
Diferențe între sexe
Sondajul de opinie reflectă, de asemenea, diferențele dintre sexe în ceea ce privește atitudinile față de problema SSM. Bărbații care au participat la sondaj au considerat salariul (61%) și securitatea locului de muncă (55%) drept cei mai importanți factori în alegerea unui nou loc de muncă, comparativ cu procentele mai scăzute din rândul respondenților femei (53% și, respectiv, 51%). În schimb, femeile par să acorde o mai mare importanță programului de lucru (26%) decât bărbații (19%).
În plus, mai mulți respondenți bărbați (62%) decât femei (doar 52%) consideră că s-au înregistrat îmbunătățiri în condițiile de sănătate și securitate în ultimii ani, iar bărbații se consideră mai bine informați în materie de securitate și sănătate (71%) decât femeile (61%).
Jukka Takala afirma: “De fapt, riscurile pentru securitatea și sănătatea femeilor la locul de muncă tind să fie subestimate și neglijate. Incompatibilitatea dintre timpul de lucru și viața de familie, "schimbul dublu" care afectează în continuare femeile în mod disproporționat și faptul că se pune un mai mare accent pe accidentele de la locul de muncă decât pe sănătatea ocupațională (ceea ce înseamnă că atenția este îndreptată mai mult spre sectoarele și ocupațiile dominate de bărbați) se numără printre noile provocări care trebuie înfruntate. Este esențial să avem o abordare a securității și sănătății la locul de muncă în care să țină seama de dimensiunea de gen, o problemă cu privire la care EU-OSHA va continua, prin contribuția sa, să asigure o mai mare înțelegere în rândul întreprinderilor din Uniunea Europeană.”
EU-OSHA joacă, de mai bine de un deceniu, un rol esențial în promovarea securității și sănătății la locul de muncă în Europa și va continua să contribuie prin abordarea sa proactivă la îmbunătățirea condițiilor de muncă. Campania "Locuri de muncă sănătoase" a agenției, inclusiv Săptămâna europeană pentru securitate și sănătate în muncă din 19-23 octombrie, reprezintă cea mai mare campanie de informare din lume pe teme de securitate și sănătate la locul de muncă, implicând mii de organizații și lucrători din întreaga Europă.
Pentru mai multe informații despre rezultatele Sondajului de opinie paneuropean privind securitatea și sănătatea la locul de muncă, vizitați: http://osha.europa.eu/en/statistics/eu-poll
Mihaela GHINESCU

Trimite email
sâmbătă, 23 mai 2026 la 06:44:41 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

Concert Compact

Concert Compact Paul Ciuci 
joi, 21 mai, ora 21.00
la Hard Rock Cafe, București