Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 martie 2024

Regulile pentru gradația de merit a profesorilor se vor modifica „într-un timp relativ scurt”, anunță Ligia Deca: Nu putem să venim cu revoluții acolo
Ligia Deca, ministrul Educației, a declarat luni, 25 martie, în cadrul unei conferințe de presă, că metodologia gradației de merit pentru profesori va fi revizuită și „e un ordin de ministru care trebuie emis într-un timp relativ scurt”. Pe 11 martie 2024, Ligia Deca spunea că în Ministerul Educației au loc discuții în prezent cu privire la „regândirea gradației de merit” și „regândirea treptelor de salarizare” a profesorilor.
Amintim că ordinul de ministru cu noile reguli pentru gradația de merit a profesorilor, programat să apară de Ziua Păcălelii, în acest an, a fost mutat pe 2 aprilie de Ministerul Educație, potrivit unui document publicat în Monitorul Oficial.
Ministrul Educației a spus luni că lucrează cu specialiștii OCDE pentru un cadru de evaluare de performanță potrivit pentru România: „Un alt sfat al lor este ca acest cadru să nu fie implementat brusc. Este nevoie de pilotare, este nevoie de timp de acomodare și este nevoie de predictibilitate pentru cadrele didactice”, a spus Deca.
„Prima discuție pe care o avem în acest sens este cea legată de revizuirea metodologiei gradației de merit, e un ordin de ministru care trebuie emis într-un timp relativ scurt. Și acolo avem prima discuție. Sigur, nu putem să venim cu revoluții acolo, pentru că, practic, e nevoie de un pic de timp să mergem pe recomandările OCDE.
Recomandările OCDE vorbesc și despre corelarea etapelor de promovare în carieră cu standarde profesionale, deci este vorba de o construcție a carierei didactice mai amplă, este vorba de timp pentru a putea avea rezultate obiective, de tipul evaluării standardizate pentru elevi, ca să poți să ai oglinda valorii adăugate la clasă. Și ne propunem, sigur, să venim cu o serie întreagă de propuneri, dar, din nou, aceste schimbări nu se pot întâmpla peste noapte”, a precizat Ligia Deca...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
12 martie 2024

Peste 12.000 de profesori și aproape 170.000 de elevi și studenți, parte din proiectele educaționale ale organizației Școala de Valori, în cei 14 ani de activitate (P)
Într-o lume într-o continuă schimbare, Școala de Valori continuă și ea să își împlinească misiunea de a călăuzi tinerii să învețe să devină creatorii propriilor vieți. Cu o experiență de 14 ani în crearea de proiecte educaționale, Școala de Valori a impactat pozitiv viața celor aproape 170.000 de elevi și studenți, precum și a celor aproximativ 12.000 de profesori.
Școala de Valori este o asociație non-guvernamentală înființată în 2009, care și-a oficializat activitatea în 2010, începând cu proiectul GROW, acum cunoscut sub numele de growedu.ro. Începând cu anul trecut, asociația și-a extins misiunea și în Diasporă. L’école des Valeurs este primul avanpost Școala de Valori în spațiul european, cu scopul de a susține dezvoltarea personală și profesională a românilor care trăiesc în Diasporă: https://lecoledesvaleurs.eu/ .

Școala de Valori rămâne implicată în susținerea educației la nivel european și în implementarea de proiecte Erasmus Plus, cu accent pe integrarea tinerilor pe piața muncii, deoarece învățarea continuă centrată pe valori este cheia cu care tinerii pot să-și atingă sau, de ce nu, să își depășească potențialul maxim.

În decursul celor 14 ani, Școala de Valori a fost alături de elevii din școala primară la cei din liceele tehnologice sau teoretice, i-a susținut în procesul de alegere a traseului educațional și de carieră. Studenții au cunoscut procesul de transformare al proiectelor Școala de Valori și, acum, sunt gata să fie antreprenori sau angajați cu competențe antreprenoriale, care știu că locul lor este într-un domeniu care să fie în armonie cu abilitățile lor personale. Pentru că profesorii sunt cheia dezvoltării elevilor, Școala de Valori se implică în crearea unor experiențe educaționale unice, interactive și inspiraționale, care vizează nu doar formarea inițială dar și pe cea continuă, adresând competențele de care au nevoie pentru a lucra cu elevii contemporani.

Credem cu tărie în puterea oamenilor de autodepășire...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 februarie 2024

Statul plătește suplimentar 56 de universități de stat și particulare, în acest an, ca să formeze peste 32 de mii de viitori profesori. Cea mai mare creștere față de anul universitar precedent e la Universitatea din Oradea – 700 de locuri în plus

În anul universitar 2023-2024, statul vrea să formeze peste 32.200 de studenți care ar putea să devină profesori, potrivit datelor din ordinul ministrului Educației nr. 6.234/2023. Este vorba despre ordinul prin care a fost aprobată lista universităților cu programe de formare psihopedagogică. Numărul locurilor a crescut cu aproape 20% față de anul trecut, cu mențiunea că anul trecut în listă nu figura numărul de locuri pentru o serie de universități, iar o universitate particulară este nouă pe această listă – Universitatea „Tibiscus” din Timișoara, care primește 100 de locuri.
Amintim că 56 de universități vor organiza programe de formare psihopedagogică pentru profesori, în anul universitar 2023-2024. Acest lucru înseamnă că pot fi școlarizați 32.250 de studenți care vor să devină profesori.

În anul universitar 2023-2024, la fel ca în fiecare an, universitățile cu cei mai mulți studenți care pot fi școlarizați sunt următoarele:

Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca – 3.500;
Universitatea din București – 3.000;
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – 2.400;
Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București – 1.600;
Universitatea din Craiova – 1.500;
Universitatea din Oradea – 1.500;
Universitatea de Vest din Timișoara – 1.500;
Universitatea „Transilvania” din Brașov – 1.100;
Academia de Studii Economice din București – 1.000;
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu – 1.000;
Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava – 1.000;
În anul universitar 2022-2023, numărul maxim de studenți care au putut fi școlarizați a fost de 26.880. Creșterea cu 5.370 de studenți este influențată de faptul că pe lista de anul trecut în dreptul a 6 universități era afișat „N/A”. Dacă aceste 6 universități și-a menținut cifra de școlarizare pentru modulul psihopedagogic, atunci noutățile ar fi doar în dreptul Universității Tehnice de Construcți București, care primește 50 de locuri în plus, la Univeristatea din Oradea, care are o creștere de 700 de locuri și la Universitatea din Petroșani – 30 de locuri în plus.

Regulile de finanțare pentru universități prevăd că pentru un student la licență, care urmează modulul de pregătire pedagogică, instituția de învățământ primește cu 16% din alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar mai mult decât pentru un student care nu urmează acest modul. Pentru un student la master, care urmează de regula modului II pedagogic, finanțarea este cu 32% peste alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar.

Ce cred europenii despre condițiile lor de muncă?

EU-OSHA a publicat rezultatele unui sondaj de opinie

Ce cred europenii despre condițiile lor de muncă?

Bilbao, 6 octombrie /2009
Ce cred europenii despre condițiile lor de muncă?
Agenția Europeană pentru Sănătate și Securitate în Muncă (EU-OSHA) a publicat recent rezultatele unui sondaj de opinie la nivel european privind securitatea și sănătatea la locul de muncă.

Rezultatele arată că există un motiv de îngrijorare răspândit în rândul cetățenilor europeni potrivit căruia actuala criză economică ar putea afecta nefavorabil sănătatea și securitatea la locul de muncă, periclitând îmbunătățirile pe care raportează că le-au observat în ultimii cinci ani. Mulți europeni se consideră, de asemenea, bine informați cu privire la securitatea și sănătatea în muncă, acestea reprezentând un factor important pentru ei atunci când aleg un nou loc de muncă.
Criza economică exercită o mare presiune asupra lucrătorilor europeni
Potrivit sondajului de opinie, 6 din 10 europeni se așteaptă ca declinul economic global să deterioreze condițiile de muncă, în special în materie de sănătate și securitate. Și o majoritate semnificativă a respondenților (75%) din toate Statele Membre consideră că îmbolnăvirile sunt cauzate, cel puțin într-o anumită măsură, de locul de muncă pe care îl au lucrătorii.
Jukka Takala, directorul EU-OSHA, recunoaște provocările cu care se confruntă în prezent întreprinderile și le reamintește să investească în sănătatea lucrătorilor: “Criza financiară poate determina organizațiile să ignore sau să minimizeze importanța securității și sănătății la locul de muncă. Și chiar există un risc ca întreprinderile să aibă în vedere reducerea investițiilor în securitatea și sănătatea la locul de muncă (SSM). Provocarea pentru noi, ca agenție, este de a le convinge că nu are niciun sens să obțină câștiguri pe termen scurt cu prețul apariției unor probleme pe termen lung. Întreaga noastră activitate demonstrează că locurile de muncă tind să fie cu atât mai productive cu cât sunt mai sănătoase.”
Salariul și securitatea locului de muncă au o importanță maximă
Pe măsură ce numărul șomerilor crește, oamenii pot fi mai preocupați de securitatea imediată a locului lor de muncă decât de securitatea și sănătatea condițiilor de muncă. Când au fost întrebați în legătură cu factorii decisivi în alegerea unui nou loc de muncă, cetățenii Uniunii Europene consideră că securitatea locului de muncă și nivelul salarial sunt mai importante decât condițiile de muncă sigure și sănătoase, care s-au clasat pe poziția a treia în sondaj înaintea programului de lucru.
O mai bună informare – condiții de sănătate și securitate îmbunătățite
Vestea îmbucurătoare este că cetățenii din numeroase state membre (în special, din UE-15) se consideră bine informați în legătură cu riscurile de la locul de muncă, iar 57% dintre respondenți cred că sănătatea și securitatea în muncă s-au îmbunătățit în ultimii cinci ani.
Rezultatele sondajului condus in România nu sunt însă la fel de îmbucurătoare: 54% dintre respondeți consideră că siguranța și sănătatea la locul de muncă s-au înrăutățit în ultimii 5 ani, iar 46% se consideră bine informați în legătură cu riscurile la locul de muncă.
Diferențe între sexe
Sondajul de opinie reflectă, de asemenea, diferențele dintre sexe în ceea ce privește atitudinile față de problema SSM. Bărbații care au participat la sondaj au considerat salariul (61%) și securitatea locului de muncă (55%) drept cei mai importanți factori în alegerea unui nou loc de muncă, comparativ cu procentele mai scăzute din rândul respondenților femei (53% și, respectiv, 51%). În schimb, femeile par să acorde o mai mare importanță programului de lucru (26%) decât bărbații (19%).
În plus, mai mulți respondenți bărbați (62%) decât femei (doar 52%) consideră că s-au înregistrat îmbunătățiri în condițiile de sănătate și securitate în ultimii ani, iar bărbații se consideră mai bine informați în materie de securitate și sănătate (71%) decât femeile (61%).
Jukka Takala afirma: “De fapt, riscurile pentru securitatea și sănătatea femeilor la locul de muncă tind să fie subestimate și neglijate. Incompatibilitatea dintre timpul de lucru și viața de familie, "schimbul dublu" care afectează în continuare femeile în mod disproporționat și faptul că se pune un mai mare accent pe accidentele de la locul de muncă decât pe sănătatea ocupațională (ceea ce înseamnă că atenția este îndreptată mai mult spre sectoarele și ocupațiile dominate de bărbați) se numără printre noile provocări care trebuie înfruntate. Este esențial să avem o abordare a securității și sănătății la locul de muncă în care să țină seama de dimensiunea de gen, o problemă cu privire la care EU-OSHA va continua, prin contribuția sa, să asigure o mai mare înțelegere în rândul întreprinderilor din Uniunea Europeană.”
EU-OSHA joacă, de mai bine de un deceniu, un rol esențial în promovarea securității și sănătății la locul de muncă în Europa și va continua să contribuie prin abordarea sa proactivă la îmbunătățirea condițiilor de muncă. Campania "Locuri de muncă sănătoase" a agenției, inclusiv Săptămâna europeană pentru securitate și sănătate în muncă din 19-23 octombrie, reprezintă cea mai mare campanie de informare din lume pe teme de securitate și sănătate la locul de muncă, implicând mii de organizații și lucrători din întreaga Europă.
Pentru mai multe informații despre rezultatele Sondajului de opinie paneuropean privind securitatea și sănătatea la locul de muncă, vizitați: http://osha.europa.eu/en/statistics/eu-poll
Mihaela GHINESCU

Trimite email
vineri, 29 martie 2024, 07:55:00 Ora standard a Europei de Est