Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate

Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate

Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Oradea, la 107 ani de la instaurarea administrației românești: între memoria trecutului și responsabilitatea prezentului

20 aprilie 2026


Oradea, la 107 ani de la instaurarea administrației românești: între memoria trecutului și responsabilitatea prezentului
Municipiul Oradea a marcat luni, 20 aprilie 2026, împlinirea a 107 ani de la instaurarea administrației românești printr-o serie de manifestări solemne care au adus în prim-plan nu doar semnificația istorică a momentului, ci și nevoia unei reflecții lucide asupra prezentului. Evenimentul a reunit oficialități locale și județene, reprezentanți ai instituțiilor publice, ai mediului academic, militar și cultural, dar și un număr mare de orădeni, între care numeroși elevi, a căror prezență a dat un sens aparte întregii ceremonii.

Manifestările au debutat la Biserica cu Lună, unde a fost oficiată o slujbă de Te Deum, după care participanții s-au deplasat pe traseul tradițional către statuia Generalului Traian Moșoiu. Aici, într-un spațiu încărcat de memorie, s-a desfășurat ceremonia oficială, care a inclus prezentarea onorului, intonarea Imnului Național al României, un moment de reculegere și rugăciune, alocuțiuni și depuneri de coroane de flori.

În deschiderea intervențiilor, primarul municipiului Oradea, Florin Birta, a propus o schimbare de perspectivă asupra acestei zile, invitând comunitatea să depășească dimensiunea strict comemorativă și să privească 20 aprilie ca pe un moment de introspecție:

„Istoria are uneori un mod straniu și profund de a așeza lucrurile. Sunt momente în care datele sunt atât repere din calendar, cât și adevărate oglinzi în care suntem obligați să ne privim și să ne întrebăm dacă suntem demni de cei care au fost înaintea noastră".

Pornind de la această idee, discursul a construit treptat o paralelă între trecut și prezent. Primarul a evocat momentul din 1919 nu ca pe o simplă reușită istorică, ci ca pe rezultatul unor decizii asumate într-un context dificil, în care curajul și responsabilitatea au făcut diferența:

„În urmă cu 107 ani, câțiva bărbați de stat au avut curajul să-și asume un destin. Nu au fost spectatori, ci oameni care au decis să schimbe cursul lucrurilor".

Această referire la trecut a fost folosită ca punct de plecare pentru o reflecție asupra prezentului, marcat de provocări diferite, dar nu mai puțin importante. În discurs, edilul a subliniat că valorile invocate în mod frecvent în spațiul public capătă sens doar atunci când sunt asumate concret, prin decizii și acțiuni:

„Este un timp în care nu mai este suficient să vorbim despre valori, ci trebuie să le apărăm. Fiecare dintre noi este chemat să aleagă între interesul personal și binele comun".

În această logică, figura Generalului Traian Moșoiu a fost prezentată nu doar ca un reper istoric, ci ca un model de acțiune și asumare, relevant și astăzi:

„Generalul român știa că are o misiune istorică. A acționat cu luciditate, curaj și responsabilitate, într-un moment în care ezitarea ar fi putut schimba destinul unui oraș și al unei națiuni".

Un moment aparte al discursului a fost adresat tinerilor prezenți la ceremonie. Primarul le-a mulțumit elevilor pentru participare, subliniind importanța implicării lor în viața comunității și rolul pe care îl vor avea în viitorul orașului. În același context, acesta a evidențiat faptul că anul 2026 poate fi considerat, la nivel local, un an al investițiilor în infrastructura educațională, numeroase unități de învățământ fiind în curs de reabilitare sau modernizare - un semn concret al angajamentului față de generațiile care vin.

În încheiere, primarul a transmis și un mesaj din partea premierului Ilie Bolojan, care nu a putut fi prezent la eveniment, dar care rămâne legat de comunitatea orădeană:

„Premierul Ilie Bolojan, care anul trecut a fost alături de noi, nu poate fi astăzi prezent, fiind implicat la București în responsabilități importante pentru direcția țării. Transmite însă salutul său tuturor orădenilor și recunoștința pentru comunitatea care l-a format".

După discursul primarului, prof. univ. dr. Gabriel Moisa, de la Facultatea de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării din cadrul Universității din Oradea, a oferit o prezentare a contextului istoric al zilei de 20 aprilie 1919. Intervenția sa a adus un plus de rigoare și profunzime, evidențiind importanța intrării trupelor române în Oradea, sub comanda Generalului Traian Moșoiu, ca moment esențial pentru evoluția orașului și integrarea sa în statul român.

Ceremonia s-a încheiat cu depuneri de coroane de flori și defilarea detașamentului de onoare, într-un cadru solemn, care a reafirmat respectul pentru istorie și valorile care definesc comunitatea.

Dincolo de protocol și de simboluri, mesajul acestei zile a fost unul clar: istoria nu este doar un reper al trecutului, ci și un test al prezentului. Un test de memorie, dar mai ales de responsabilitate.

Primăria Municipiului Oradea mulțumește tuturor celor care au fost prezenți și au contribuit la marcarea acestui moment, demonstrând că Oradea rămâne o comunitate care nu doar își respectă trecutul, ci își asumă viitorul.