Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

15 octombrie 2026

Noile manuale de Limba și literatura română pentru clasa a IX-a de la Editura Litera pot fi alese de profesori începând de astăzi, 15 octombrie / Vedeți integral online cele trei manuale de liceu însoțite de Ghidul profesorului, soluții didactice și științifice de aplicare a noii programe școlare (P)

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

15 octombrie 2026

E timpul profesorului!

O clasă, 26 de elevi, fiecare diferit. Unii înțeleg imediat explicațiile, alții au nevoie de exerciții suplimentare, de un alt mod de prezentare a informațiilor sau de activități adaptate. Cum poate un profesor să pregătească lecții pentru toate aceste nevoi, să respecte programa școlară și să aibă timp și pentru evaluare, feedback și pregătirea examenelor?
Marți, 20 octombrie 2026, de la ora 18:00, Edupedu.ro și EditAI organizează webinarul „E timpul profesorului”, dedicat profesorilor și directorilor de școli.
Vom testa în direct dacă o lecție completă, cu materiale diferențiate, poate fi pregătită în 15 minute cu ajutorul inteligenței artificiale...

Participarea la webinar este gratuită, pe bază de înscriere.

Înscrie-te aici la webinarul „E timpul profesorului” – 20 octombrie, ora 18:00
Share
Tweet
Share

Provocarea webinarului: o lecție în 15 minute, adaptată unor elevi cu nevoi diferite...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

10 octombrie 2026

Laureata Premiului Nobel pentru Pace 2026, Navi Pillay

Laureata din acest an a Premiului Nobel pentru Pace este Navi Pillay, fostă judecătoare la Curtea Penală Internațională și fost Înalt Comisar al ONU pentru Drepturile Omului. Aceasta a primit medalia „pentru eforturile sale de a promova pacea și dreptul internațional”, notează Comitetul Nobel Norvegian, care laudă rolul „esențial al acesteia în asigurarea urmăririi penale a crimelor de război, a crimelor împotriva umanității și a genocidului”. În prezent, Navy Pillay este judecător ad-hoc la Curtea Internațională de Justiție, în procesul în care Myanmarul a fost acuzat de genocid.

Este singurul din premiile Nobel care este acordat de Comitetul Nobel Norvegian, din cadrul Institutului Nobel Norvegian, de la Oslo.
Anul acesta, au fost făcute 287 de nominalizări la Nobelul pentru Pace, potrivit organizatorilor.

Comitetul Nobel Norvegian subliniază contribuția semnificativă pe care Navi Pillay a avut-o la extinderea domeniului de aplicare și a impactului dreptului internațional”: „În cadrul unor procese internaționale istorice, ea a demonstrat că măsurile juridice pot contribui la prevenirea actelor de război și a violenței. Navi Pillay a contribuit, de asemenea, la consolidarea instituțiilor de drept internațional”.

Laureata la Nobel a oferit un scurt interviu pentru organizatori. Aceasta a declarat că a aflat că a primit distincția în timp ce se afla la Forumul Nuremberg, conferința internațională anuală organizată de Academia Internațională a Principiilor de la Nuremberg.

„Știu că acesta este un premiu personal, dar, în opinia mea, este un premiu pentru toate instituțiile în slujba cărora m-am aflat și pentru toți oamenii alături de care am lucrat”.

Întrebată cum va sărbători acest moment, Navy Pillay a declarat că se va dedica în continuare profesiei sale: „Nu știu de ce continui să lucrez la 85 de ani, dar iată-mă aici. Cel mai bun lucru pentru mine este să fiu aici, alături de toți delegații la această conferință internațională. Sunt multe victime și vreau să le onorez atât pe ele, cât și pe supraviețuitori”...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

15 septembrie 2026

Federația Părinților – Edupart precizează că susține proiectul deputatei PNL Raluca Turcan privind interzicerea telefoanelor în școli și modificări privind accesul elevilor la consiliere psihologică, însă aduce câteva precizări și propuneri de modificare a proiectului, într-un comunicat de presă, transmis pe 12 septembrie.
Amintim, în contextul rezultatelor PISA 2025, deputata PNL Raluca Turcan a cerut Comisiei de Învățământ din Camera Deputaților să pună pe ordinea de zi proiectul de lege prin care telefoanele mobile sunt interzise în școli și licee „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor”. Proiectul prevede extinderea monitorizării audio-video în școli și măsuri privind consilierea psihologică gratuită și obligatorie a elevilor.

Consiliul Național al Elevilor nu e de acord cu interzicerea telefoanelor pe tot parcursul programului școlar.

„Interzicerea telefoanelor poate fi o măsură bună de disciplină educațională, concentrare și protecție împotriva cyberbullyingului, dar nu trebuie prezentată ca o soluție care, singură, repară rezultatele PISA”, scrie Federația Părinților Edupart.

Proiectul deputatei PNL Raluca Turcan propune modificarea Legii Educației nr 198/ 2023 în sensul în care telefoanele mobile să fie interzise „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor” și să fie ținute în spații speciale până la finalul orelor.

În plus, proiectul modifică articolul 14 din Legea învățământului preuniversitar și introduce obligativitatea ca, la înscrierea copilului la școală, contractul educațional să conțină acordul expres al părinților sau al elevului major privind participarea la consiliere psihologică.

Mai mult, proiectul introduce o prevedere nouă despre obligativitatea de a participa la ședințe de consiliere școlară, la cererea profesorului. „Participarea la ședințe de consiliere școlară și/sau psihologică prevăzute la alin. (4) lit. a) poate fi dispusă de personalul didactic sau de conducerea unității de învățământ și este obligatorie pentru antepreșcolar, preșcolar sau elev”, scrie în proiectul propus de deputata Raluca Turcan.

Federația Națională a Părinților spune că „sesizarea poate și trebuie să poată fi făcută de profesor. Profesorul este unul dintre adulții care petrec cel mai mult timp cu elevul și poate observa schimbări de comportament, agresivitate, izolare, automutilare, bullying, neglijare sau alte elemente de risc.

Evaluarea trebuie însă realizată de un profesionist cu competențele necesare. Profesorul poate observa și sesiza dar profesorul nu diagnostichează”, scrie în comunicatul de presă.

Oradea, la 107 ani de la instaurarea administrației românești: între memoria trecutului și responsabilitatea prezentului

20 aprilie 2026


Oradea, la 107 ani de la instaurarea administrației românești: între memoria trecutului și responsabilitatea prezentului
Municipiul Oradea a marcat luni, 20 aprilie 2026, împlinirea a 107 ani de la instaurarea administrației românești printr-o serie de manifestări solemne care au adus în prim-plan nu doar semnificația istorică a momentului, ci și nevoia unei reflecții lucide asupra prezentului. Evenimentul a reunit oficialități locale și județene, reprezentanți ai instituțiilor publice, ai mediului academic, militar și cultural, dar și un număr mare de orădeni, între care numeroși elevi, a căror prezență a dat un sens aparte întregii ceremonii.

Manifestările au debutat la Biserica cu Lună, unde a fost oficiată o slujbă de Te Deum, după care participanții s-au deplasat pe traseul tradițional către statuia Generalului Traian Moșoiu. Aici, într-un spațiu încărcat de memorie, s-a desfășurat ceremonia oficială, care a inclus prezentarea onorului, intonarea Imnului Național al României, un moment de reculegere și rugăciune, alocuțiuni și depuneri de coroane de flori.

În deschiderea intervențiilor, primarul municipiului Oradea, Florin Birta, a propus o schimbare de perspectivă asupra acestei zile, invitând comunitatea să depășească dimensiunea strict comemorativă și să privească 20 aprilie ca pe un moment de introspecție:

„Istoria are uneori un mod straniu și profund de a așeza lucrurile. Sunt momente în care datele sunt atât repere din calendar, cât și adevărate oglinzi în care suntem obligați să ne privim și să ne întrebăm dacă suntem demni de cei care au fost înaintea noastră".

Pornind de la această idee, discursul a construit treptat o paralelă între trecut și prezent. Primarul a evocat momentul din 1919 nu ca pe o simplă reușită istorică, ci ca pe rezultatul unor decizii asumate într-un context dificil, în care curajul și responsabilitatea au făcut diferența:

„În urmă cu 107 ani, câțiva bărbați de stat au avut curajul să-și asume un destin. Nu au fost spectatori, ci oameni care au decis să schimbe cursul lucrurilor".

Această referire la trecut a fost folosită ca punct de plecare pentru o reflecție asupra prezentului, marcat de provocări diferite, dar nu mai puțin importante. În discurs, edilul a subliniat că valorile invocate în mod frecvent în spațiul public capătă sens doar atunci când sunt asumate concret, prin decizii și acțiuni:

„Este un timp în care nu mai este suficient să vorbim despre valori, ci trebuie să le apărăm. Fiecare dintre noi este chemat să aleagă între interesul personal și binele comun".

În această logică, figura Generalului Traian Moșoiu a fost prezentată nu doar ca un reper istoric, ci ca un model de acțiune și asumare, relevant și astăzi:

„Generalul român știa că are o misiune istorică. A acționat cu luciditate, curaj și responsabilitate, într-un moment în care ezitarea ar fi putut schimba destinul unui oraș și al unei națiuni".

Un moment aparte al discursului a fost adresat tinerilor prezenți la ceremonie. Primarul le-a mulțumit elevilor pentru participare, subliniind importanța implicării lor în viața comunității și rolul pe care îl vor avea în viitorul orașului. În același context, acesta a evidențiat faptul că anul 2026 poate fi considerat, la nivel local, un an al investițiilor în infrastructura educațională, numeroase unități de învățământ fiind în curs de reabilitare sau modernizare - un semn concret al angajamentului față de generațiile care vin.

În încheiere, primarul a transmis și un mesaj din partea premierului Ilie Bolojan, care nu a putut fi prezent la eveniment, dar care rămâne legat de comunitatea orădeană:

„Premierul Ilie Bolojan, care anul trecut a fost alături de noi, nu poate fi astăzi prezent, fiind implicat la București în responsabilități importante pentru direcția țării. Transmite însă salutul său tuturor orădenilor și recunoștința pentru comunitatea care l-a format".

După discursul primarului, prof. univ. dr. Gabriel Moisa, de la Facultatea de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării din cadrul Universității din Oradea, a oferit o prezentare a contextului istoric al zilei de 20 aprilie 1919. Intervenția sa a adus un plus de rigoare și profunzime, evidențiind importanța intrării trupelor române în Oradea, sub comanda Generalului Traian Moșoiu, ca moment esențial pentru evoluția orașului și integrarea sa în statul român.

Ceremonia s-a încheiat cu depuneri de coroane de flori și defilarea detașamentului de onoare, într-un cadru solemn, care a reafirmat respectul pentru istorie și valorile care definesc comunitatea.

Dincolo de protocol și de simboluri, mesajul acestei zile a fost unul clar: istoria nu este doar un reper al trecutului, ci și un test al prezentului. Un test de memorie, dar mai ales de responsabilitate.

Primăria Municipiului Oradea mulțumește tuturor celor care au fost prezenți și au contribuit la marcarea acestui moment, demonstrând că Oradea rămâne o comunitate care nu doar își respectă trecutul, ci își asumă viitorul.