Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Spre noul feudalism, de Gheorghe PĂUN

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș” pe luna mai 2026

Spre noul feudalism, de Gheorghe PĂUN

,,Dacă am cere păreri despre „evul de mijloc", nu am colecta prea multe opinii binevoitoare, perspectiva de astăzi văzându-l ca o vreme a despotismului local, a nedreptăților-inegalității, a „întunericului". Iar aroganța (orbirea?) prezentului nu admite replică, oricât ne-ar învăța Confucius că în orice rău există și un sâmbure de bine, iar în orice bine există și un sâmbure de rău, și oricât ne-ar spune Eminescu că „sistemul feudal e un sistem al libertății celei mai mari, al descentralizării, al autonomiei comunale, al neatârnării claselor; oamenii nu erau egali și tocmai pentru aceasta erau liberi". Voi reveni la ideea de pe urmă, care are o noimă adâncă, stânjenitoare pentru obsesia egalitaristă a vremurilor recente.

Până atunci, invit însă din nou la a privi istoria de sus, cu bătaie și spre istoria viitoare, în măsura în care aceasta se întrevede din tendințele curente, iar concluzia care se impune este că umanitatea se îndreaptă spre un nou feudalism, de un tip inedit, global, cu feude geografice, dar și cu feude întrepătrunse, cu „marii seniori" disputându-și nu numai teritorii, ci mai ales „iobagi". De altfel, termenul de „tehno-feudalism" circulă pe internet, există deja și câteva cărți dedicate subiectului - de fiecare dată, cu referire la „rețelele de socializare", la marii jucători din zona IA, a comerțului online. Geopolitica ultimilor ani adaugă însă și o dimensiune geografică fenomenului, mai urgentă și mai vizibilă.
De fapt. nimic nou sub soare, ca în multe alte situații. De exemplu, în Orizontul fără limite al învățării, raportul către Clubul de la Roma coordonat de James W. Botkin, Mahdi Elmandjra și Mircea Malița, apărut și în Editura Politică, București, în 1981, în secțiunea „Telecomunicațiile: un exemplu de șanse pierdute", citim, la pagina 88: „Forțele economice s-au unit cu o tehnologie care cere mari investiții, dând naștere unui sistem mondial pe care unii l-au asemuit cu o formă modernă de feudalism". Atenție, era la finalul anilor 1970 când se scria raportul, internetul încă era o temă de cercetare, la fel inteligența artificială.
Comparați cu ce se întâmplă azi prin lume, începând cu „telecomunicațiile", gândiți-vă la investițiile în domeniu, la „seniorii" lui, de numărat pe degetele unei singure mâini, adăugați marii jucători statali și ideea de Cortină de siliciu, prezisă de Yuval Noah Harari (probabil, mai multe cortine, fiecare „feudă" cu a sa). La miza bănească, adăugați mizele indirect economice, cele militare și politice.
Peste toate acestea, „noua ordine mondială", feudală prin excelență, bazată pe sfere de influență (și formalizări gen doctrina Monroe, testamentul lui Petru cel Mare etc.), cu „drepturile" asupra „feudelor" decurgând din... declarații de interese și din puterea militară, cu hărțile repuse în discuție, cu dreptul internațional, atât de greu născut, trecut la încă o iluzie pierdută, printre multe altele (după despărțirea iluministă de Dumnezeu). Singurul lucru de apreciat este onestitatea. Nu se mai argumentează cu „drepturile omului", ci la vedere, cu „interesul strategic", tranzacțional, cinic. Se îmbină așadar o împărțire a lumii pe feude teritoriale, cu o împărțire a lumii ca piață. Ca de atâtea ori, conlucrează banul și puterea - și merită subliniată banalitatea că banii caută bani, puterea caută putere, sunt ele însele scopurile lor dintâi (patologic în fiecare caz, și pentru oamenii cu bani, și pentru entitățile cu putere, state sau alianțe militare)".
Am citat din editorialul domnului redactor-șef, academician Gheorghe Păun. Pentru o lecturare  la discreție, accesați www.curteadelaarges.ro
Vă mai spicuim din cuprins: Horia Bădescu: Omul de tinichea (I) - O proteză care poate ucide; Alexandru Mărchidan: Ideile au consecinţe! I. ,,Omul modern a devenit un idiot moral"; Sara Mina: Cartea sustenabilă (III) - Părțile interesate și riscurile asumate (b); Acad. Ioan-Aurel Pop: Despre originea etnică şi geografică a familiei de Hunedoara; Nicolae Mareş: Regina Maria a României, diplomat desăvârşit; Rodica Lăzărescu: Seniori ai culturii: Passionaria Stoicescu; Raia Rogac: De vorbă cu Victoria Fonari; ÎPS Calinic Argeşeanul: Împreuna lucrare a raţiunii cu credinţa (VI)...
Ca de fiecare dată, acestui cuprins  îi mai adăugăm și alte titluri și subiecte, spre a vă incita la lecturare... Cititul de nevoie, de plăcere sau ... degeaba; A fi sau a nu fi... om de omenie; Unirea ca probă a conștiinței istorice românești; Incursiuni în politica de cercetare-dezvoltare a României; Gheorghe Mihoc, profesorul nostru; Dimitrie Cantemir, rege între filosofi și filosof între regi...
,,Dincolo de legende, care exprimă mai mult sentimentele și credințele oamenilor decât realitatea, patru izvoare au fost folosite mai intens până acum pentru a avea datele istorice cât mai exacte despre familia lui Nicolaus Olahus, a lui Iancu de Hunedoara și despre familiile înrudite cu acestea: actul de danie al lui Sigismund de Luxemburg din 1409, prin care Voicu și ai săi au primit moșia Hunedoara; scrisoarea lui Nicolaus Olahus către prietenul său Cornelius de Scepper, datată la 7 martie 1533; fragmente din lucrarea Hungaria a lui Olahus, scrisă prin 1536-1537; diplomele de înnobilare ale familiei Olahus, emise de împăratul Ferdinand I la 1548 și 1558; testamentul lui Nicolaus Olahus din 14 septembrie 1562", scrie Acad. Ioan-Aurel Pop...
Domnule redactor-șef Gheorghe Păun, vă mulțumim și pentru acest număr de revistă!
(Ovidiu Dan)

Trimite email
joi, 23 aprilie 2026 la 18:16:13 Ora de vară a Europei de Est