Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 noiembrie 2026

BREAKING În anul școlar 2027-2028, clasele din mediul urban vor avea cu cel puțin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de lege – proiect

Ana MOISE

Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare pentru 2027-2028, se va analiza situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de Legea nr. 198/2023, conform proiectului metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare pentru anul școlar 2027-2028, pus în consultare publică pe 12 noiembrie de Ministerul Educației și Cercetării.
Proiectul metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare în anul școlar 2027-2028 introduce criterii noi pentru planificarea claselor din mediul urban și din municipii, plus obligația verificării pe baza datelor din SIIIR a situațiilor elevilor înscriși în aceeași formațiune de studiu de cel puțin de 3 ori.
Propunerea vine în contextul în care Sorin Ionescu, ministru delegat pentru Învățământul Preuniversitar, a criticat clasele supraaglomerate. Acesta a spus că „34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu”, la audierea din Parlament pentru funcția de ministru, de pe 19 octombrie.
„N-am avut acces la toate aceste date ale ministerului, dar eu cred că 34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu. Toată Europa militează pentru scăderea numărului de elevi. De ce? Mai puțini elevi înseamnă un cadru didactic mai concentrat pe activitatea didactică”, a declarat Sorin Ionescu.
Edupedu.ro a scris că Federația Părinților Edupart a semnalat conducerii ISMB clase pregătitoare 2026 cu 28 și 29 de elevi: Vă adresăm rugămintea să dispuneți o analiză juridică corectă
În anul școlar 2025-2026, 2.405 formațiuni de studiu funcționau cu mai mulți elevi decât permite legea, potrivit unui răspuns al Ministerului Educației transmis Camerei Deputaților. Într-un liceu din Brașov a fost raportată o clasă cu 51 de elevi, cu 21 peste plafonul legal, potrivit datelor prezentate de Edupedu.ro.
Fostul ministrul al Educației, Mihai Dimian, a spus că numărul final al elevilor dintr-o clasă de nivel primar ar trebui să fie 24: „Noi am pornit de la ideea că media 24, că în anumite situații poți să crești până la 28. După care am adăugat minorități, am adăugat CES și tot creștem numărul acesta”.
Prevederile din proiectul pentru anul școlar 2027-2028

Art. 3. – „Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului economic se vor analiza următoarele aspecte:

a) situaţia claselor paralele despre care se estimează, pe baza datelor înregistrate în SIIIR, că la sfârşitul anului şcolar au efective sub limita minimă stabilită prin lege şi a căror comasare se impune fie la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică şi în structurile arondate acesteia, fie la nivelul localităţii/unităţii administrativ-teritoriale, în raport cu prevederile art. 23 alin. (1), (1^1), (1^2) şi alin. (1^3) lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

b) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

c) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din municipii, astfel încât acestea să funcționeze cu cel mult 2 elevi sub limita maximă prevăzută la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare...

Ediție aniversară a Simpozionului de Antropologie al Facultății de Litere

Miercuri,

Ediție aniversară a Simpozionului de Antropologie al Facultății de Litere

În sala Consiliului de Administrație al Universității din Oradea s-a desfășurat, miercuri, 22 aprilie 2026, Simpozionul de Antropologie al Facultății de Litere, ediția a X-a, aniversară. Tema acestui an: Tradiție și actualitate în cercetarea etno-folclorică la Facultatea de Litere. Organizată și moderată de prof. univ. dr. habil. Florin Cioban, de la Facultatea de Litere, director al Centrului de cercetare al schimbărilor culturale naționale în contextul globalizării, manifestarea științifică a avut două părți.

În prima parte a fost evocat, succint, istoricul acestui eveniment, la care, în decursul anilor, au participat, în calitate de invitați speciali, personalități de marcă ale filologiei și culturii române și nu numai. De amintit sunt: academicianul Mircea Martin, actualul președinte al comisiei de filologie a Academiei Române, profesorul Ion Cuceu, fost director al Institutului Arhiva de Folclor a Academiei Române, din Cluj-Napoca, renumitul istoric Adrian Cioroianu, în calitate de ambasador al României la UNESCO, alți ambasadori, profesori și specialiști în antropologie de la universități din țară și străinătate.
În deschiderea Simpozionului au luat cuvântul prof. univ. dr. habil. Constantin Bungău, rectorul Universității din Oradea și conf. univ. dr. Veronica Buciuman, decan la Facultatea de Litere. Invitata specială a acestei ediții a fost cunoscuta interpretă de folclor și profesoară Florica Bradu, absolventă a Facultății de Litere, între primele promoții. Marea doamnă a folclorului din Bihor a vorbit despre valoarea inestimabilă a unor creații perene ale folclorului din Bihor, inclusiv despre obiceiul și refrenul Lioarei, pe care artista l-a făcut celebru în întreaga lume.
A doua parte a simpozionului a fost o sesiune de comunicări cu prezentări ale cercetărilor, din ultimii ani, de la Facultatea de Litere, ale foștilor și actualilor doctoranzi interesați de domeniul etno-folcloric, de folclorul literar. Prezentările diferitelor generații de doctori și doctoranzi, dezbaterile specialiștilor și invitaților au reliefat că la Facultatea de Litere s-a creat o școală de antropologie culturală care acoperă, ca arie de cercetare, zone precum Bihorul, Sălajul, Maramureșul și Sătmarul dar are și deschideri spre multiculturalitatea specifică acestor spații culturale, spre folclorul comparat și studii ale realităților culturale ale diasporei. Publicarea acestor cercetări, atât  la Universitatea din Oradea sau la Muzeul Țării Crișurilor, cât și la alte edituri universitare din Cluj-Napoca și Timișoara, dovedește integrarea acestor cercetări în circuitul național de valori științifice ale domeniului.
Momentul artistic, de la finalul evenimentului, a avut-o ca invitată pe Ioana Crișan, absolventă și ea a Facultății de Litere. Aceasta a interpretat piese culese din folclorul bihorean și a fost evocată perioada în care, în cadrul Facultății de Litere, a funcționat un ansamblu de dansuri folclorice. La eveniment a participat un public numeros, din cadrul universității, de la Facultatea de Litere și de la alte facultăți și departamente cu care centrul de cercetare a avut colaborări de-a lungul ultimilor ani. De asemenea au fost invitați specialiști ai Muzeului Țării Crișurilor din Oradea și, nu în ultimul rând, studenți. (E.C.)

Trimite email
sâmbătă, 21 noiembrie 2026 la 21:28:40 Ora standard a Europei de Est