Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Ediție aniversară a Simpozionului de Antropologie al Facultății de Litere

Miercuri,

Ediție aniversară a Simpozionului de Antropologie al Facultății de Litere

În sala Consiliului de Administrație al Universității din Oradea s-a desfășurat, miercuri, 22 aprilie 2026, Simpozionul de Antropologie al Facultății de Litere, ediția a X-a, aniversară. Tema acestui an: Tradiție și actualitate în cercetarea etno-folclorică la Facultatea de Litere. Organizată și moderată de prof. univ. dr. habil. Florin Cioban, de la Facultatea de Litere, director al Centrului de cercetare al schimbărilor culturale naționale în contextul globalizării, manifestarea științifică a avut două părți.

În prima parte a fost evocat, succint, istoricul acestui eveniment, la care, în decursul anilor, au participat, în calitate de invitați speciali, personalități de marcă ale filologiei și culturii române și nu numai. De amintit sunt: academicianul Mircea Martin, actualul președinte al comisiei de filologie a Academiei Române, profesorul Ion Cuceu, fost director al Institutului Arhiva de Folclor a Academiei Române, din Cluj-Napoca, renumitul istoric Adrian Cioroianu, în calitate de ambasador al României la UNESCO, alți ambasadori, profesori și specialiști în antropologie de la universități din țară și străinătate.
În deschiderea Simpozionului au luat cuvântul prof. univ. dr. habil. Constantin Bungău, rectorul Universității din Oradea și conf. univ. dr. Veronica Buciuman, decan la Facultatea de Litere. Invitata specială a acestei ediții a fost cunoscuta interpretă de folclor și profesoară Florica Bradu, absolventă a Facultății de Litere, între primele promoții. Marea doamnă a folclorului din Bihor a vorbit despre valoarea inestimabilă a unor creații perene ale folclorului din Bihor, inclusiv despre obiceiul și refrenul Lioarei, pe care artista l-a făcut celebru în întreaga lume.
A doua parte a simpozionului a fost o sesiune de comunicări cu prezentări ale cercetărilor, din ultimii ani, de la Facultatea de Litere, ale foștilor și actualilor doctoranzi interesați de domeniul etno-folcloric, de folclorul literar. Prezentările diferitelor generații de doctori și doctoranzi, dezbaterile specialiștilor și invitaților au reliefat că la Facultatea de Litere s-a creat o școală de antropologie culturală care acoperă, ca arie de cercetare, zone precum Bihorul, Sălajul, Maramureșul și Sătmarul dar are și deschideri spre multiculturalitatea specifică acestor spații culturale, spre folclorul comparat și studii ale realităților culturale ale diasporei. Publicarea acestor cercetări, atât  la Universitatea din Oradea sau la Muzeul Țării Crișurilor, cât și la alte edituri universitare din Cluj-Napoca și Timișoara, dovedește integrarea acestor cercetări în circuitul național de valori științifice ale domeniului.
Momentul artistic, de la finalul evenimentului, a avut-o ca invitată pe Ioana Crișan, absolventă și ea a Facultății de Litere. Aceasta a interpretat piese culese din folclorul bihorean și a fost evocată perioada în care, în cadrul Facultății de Litere, a funcționat un ansamblu de dansuri folclorice. La eveniment a participat un public numeros, din cadrul universității, de la Facultatea de Litere și de la alte facultăți și departamente cu care centrul de cercetare a avut colaborări de-a lungul ultimilor ani. De asemenea au fost invitați specialiști ai Muzeului Țării Crișurilor din Oradea și, nu în ultimul rând, studenți. (E.C.)

Trimite email
luni, 27 aprilie 2026 la 12:50:57 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

Cristina şi fluturele!

Cristinuţa, să ştii că deţii cel la mare şi mai frumos fluturaş!

Şi eu am fost vizitat, ieri (sâmbătă, 25 aprilie 2026), la grădină, de primul fluturaș din această primăvară, dar era mic-mic și alb...

A venit în fugă și a plecat. Și nu s-a lăsat pozat. A dispărut... fără urmă! Tu ești o norocoasă!

În multe culturi, fluturii poartă mesaje profunde, după Annes Bijoux, în varianta IA:

    Sufletul uman: Se spune că fluturii sunt întruchiparea sufletelor celor dragi care ne vizitează. În mitologia greacă, zeița Psyche era reprezentată cu aripi de fluture, numele ei însemnând atât „suflet", cât și „fluture".

    Transformare și evoluție: Datorită ciclului lor de viață (omidă → crisalidă → fluture), aceștia simbolizează renașterea, schimbarea profundă și speranța.

    Legende românești: Într-o legendă din Ialomița, se spune că fluturii au fost la început oameni fericiți care trăiau înainte de potop...