Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Trafic deschis parțial peste Pasajul Oneștilor. Stadiul lucrărilor: 90%

Marți, 19 mai

Trafic deschis parțial peste Pasajul Oneștilor. Stadiul lucrărilor: 90%

Traficul rutier s-a deschis circulației astăzi, 19 mai 2026, prin sensul giratoriu amenajat deasupra pasajului subteran de la intersecția străzilor Tudor Vladimirescu, Oneștilor și Lăpușului, din Oradea. Șoferii pot circula în ambele sensuri între strada Tudor Vladimirescu și strada Oneștilor, cu acces spre Calea Aradului și spre Calea Alexandru Cazaban.

Deschiderea circulației a fost posibilă datorită avansului lucrărilor la suprastructura pasajului subteran Oneștilor.
Mircea Mălan, președintele Consiliului Județean Bihor, alături de reprezentanții constructorului, au susținut o conferință de presă în teren înainte de deschiderea circulației.
„Astăzi pasajul este într-un stadiu de execuție de 90%", a precizat Mircea Mălan.
Lucrările continuă în subteran și vor fi finalizate, conform termenului contractual, până la data de 15 septembrie 2026.
„Prin realizarea acestui pasaj se va simplifica foarte mult circulația din această zonă. Aici, la orele de vârf, erau probleme serioase în trafic și se va deschide posibilitatea realizării unei noi legături între Oradea și Sântandrei, cunoscut fiind faptul că cei care locuiesc în Sântandrei au probleme serioase la orele de vârf de intrare, respectiv de ieșire în oraș", a spus Mircea Mălan.
Pasajul subteran face parte dintr-un proiect mai amplu, care include și reabilitarea străzii Lăpușului până la intersecția cu strada Meșteșugarilor. Lucrările la modernizarea străzii Lăpușului urmează să înceapă după finalizarea lucrărilor realizate de Compania de Apă Oradea pentru înlocuirea rețelelor de apă, canalizare menajeră și canalizare pluvială. Până la finalizarea acestor lucrări, traficul spre strada Lăpușului rămâne închis, motiv pentru care deschiderea circulației anunțată astăzi este una parțială.
În cadrul proiectului sunt amenajate și piste de biciclete.
Este un proiect care se realizează cu fonduri europene în cadrul programului regional Nord-Vest 2021-2027, în parteneriat ADR Nord-Vest - Consiliul Județean, proiect a cărui valoare totală este de 75 de milioane RON. Inițial valoarea totală a fost de 92 de milioane. În urma licitațiilor s-au făcut economii care au fost mutate la Pasajul de la Matei Corvin, unde fondurile nerambursabile au crescut într-o măsură importantă", a precizat Mircea Mălan.
„Pasajul are o lungime de 207 metri. Din acești 207 metri, 41,8 metri reprezintă placa efectivă a pasajului. 87,6, respectiv 78 metri sunt rampele", a declarat Cristina Pop, reprezentanta constructorului.
Pentru realizarea pereților pasajului au fost forați 369 de piloți, la adâncimi între 15,5 metri și 18,5 metri.
În prezent, în subteran se lucrează la radierul general, împărțit în 10 tronsoane, dintre care 5 au fost deja turnate. A fost realizată și partea de radier și elevație a bazinului de retenție a apei pluviale. Urmează lucrări la structura rutieră, iluminat și partea arhitecturală a pasajului.
Lucrările sunt executate de asocierea de firme Global Industrial (lider), CML.RO S.R.L. și DP Proiect S.R.L.
„Mulțumesc ADR Nord-Vest, Primăriei Oradea pentru sprijinul pe care ni-l acordă, pentru colaborare, Poliției Locale, tuturor celor care s-au implicat în proiect și asocierii constructoare", a declarat Mircea Mălan.
Proiectul este corelat cu celelalte investiții de infrastructură din zonă: viitorul Pasaj Meșteșugarilor, peste centură și calea ferată, parte din Drumul Expres Oradea - Arad și cu pasajul subteran de sub podul CFR, în zona Căii Alexandru Cazaban, parte din proiectul Tram-tren. Odată finalizate toate pasajele, se va crea o legătură directă și rapidă între Oradea și zona metropolitană, respectiv legătura cu Autostrada Transilvania și Drumul Expres Oradea-Arad.
În cadrul proiectului cu fonduri europene de realizare a Pasajului Oneștilor și de modernizare a străzii Lăpușului, este prevăzută și amenajarea a 144 de treceri de pietoni semaforizate inteligent pe drumurile județene, pentru creșterea siguranței pietonilor. Lucrările pentru această componentă vor începe în perioada următoare și vor fi finalizate în cursul acestui an.
„Vreau să mulțumesc și de această dată orădenilor care locuiesc aici, celor care au trecut sau care doreau să treacă prin această zonă, bihorenilor în general, pentru că au înțeles că aceste proiecte generează și neplăceri și zgomot și blocaje în trafic", a declarat Mircea Mălan.
8 pasaje rutiere în total
Consiliul Județean Bihor realizează 8 pasaje subterane și supraterane pentru fluidizarea traficului în cele mai aglomerate intersecții din Bihor.
Lucrările au fost finalizate la primul dintre acestea. Traficul a fost deschis pe Pasajul Oșorhei la 21 noiembrie 2025.
În prezent se lucrează la încă cinci pasaje: cele două pasaje de pe Calea Aradului, pe DN79; un pasaj suprateran la ieșirea din Oradea spre Biharia, pe DN19; pasajul subteran de la intersecția străzilor Tudor Vladimirescu, Oneștilor și Lăpușului; și un pasaj suprateran pe Centura Oradea, în zona Metro.
Cel de-al șaptelea pasaj va fi construit pe Centura Oradea, peste calea ferată care face legătura între Oradea și Băile Felix, iar cel de-al optulea va fi un pasaj suprateran construit pe strada Matei Corvin.

Trimite email
miercuri, 20 mai 2026 la 07:29:31 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

Concert Compact

Concert Compact Paul Ciuci 
joi, 21 mai, ora 21.00
la Hard Rock Cafe, București