Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
15 septembrie 2026

Federația Părinților – Edupart precizează că susține proiectul deputatei PNL Raluca Turcan privind interzicerea telefoanelor în școli și modificări privind accesul elevilor la consiliere psihologică, însă aduce câteva precizări și propuneri de modificare a proiectului, într-un comunicat de presă, transmis pe 12 septembrie.
Amintim, în contextul rezultatelor PISA 2025, deputata PNL Raluca Turcan a cerut Comisiei de Învățământ din Camera Deputaților să pună pe ordinea de zi proiectul de lege prin care telefoanele mobile sunt interzise în școli și licee „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor”. Proiectul prevede extinderea monitorizării audio-video în școli și măsuri privind consilierea psihologică gratuită și obligatorie a elevilor.

Consiliul Național al Elevilor nu e de acord cu interzicerea telefoanelor pe tot parcursul programului școlar.

„Interzicerea telefoanelor poate fi o măsură bună de disciplină educațională, concentrare și protecție împotriva cyberbullyingului, dar nu trebuie prezentată ca o soluție care, singură, repară rezultatele PISA”, scrie Federația Părinților Edupart.

Proiectul deputatei PNL Raluca Turcan propune modificarea Legii Educației nr 198/ 2023 în sensul în care telefoanele mobile să fie interzise „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor” și să fie ținute în spații speciale până la finalul orelor.

În plus, proiectul modifică articolul 14 din Legea învățământului preuniversitar și introduce obligativitatea ca, la înscrierea copilului la școală, contractul educațional să conțină acordul expres al părinților sau al elevului major privind participarea la consiliere psihologică.

Mai mult, proiectul introduce o prevedere nouă despre obligativitatea de a participa la ședințe de consiliere școlară, la cererea profesorului. „Participarea la ședințe de consiliere școlară și/sau psihologică prevăzute la alin. (4) lit. a) poate fi dispusă de personalul didactic sau de conducerea unității de învățământ și este obligatorie pentru antepreșcolar, preșcolar sau elev”, scrie în proiectul propus de deputata Raluca Turcan.

Federația Națională a Părinților spune că „sesizarea poate și trebuie să poată fi făcută de profesor. Profesorul este unul dintre adulții care petrec cel mai mult timp cu elevul și poate observa schimbări de comportament, agresivitate, izolare, automutilare, bullying, neglijare sau alte elemente de risc.

Evaluarea trebuie însă realizată de un profesionist cu competențele necesare. Profesorul poate observa și sesiza dar profesorul nu diagnostichează”, scrie în comunicatul de presă.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Duminică, 30 august 2026

Când încep cursurile?

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026, potrivit structurii oficiale a anului școlar 2026-2027, aprobată de Ministerul Educației. Anul școlar are 36 de săptămâni de cursuri pentru majoritatea elevilor și se încheie vineri, 18 iunie 2027. Prima vacanță, cea de toamnă, începe pe 24 octombrie.
Anul școlar 2026-2027 începe oficial la 1 septembrie 2026 și se încheie la 31 august 2027, însă prima zi de cursuri este luni, 7 septembrie, conform Ordinului ministrului Educației și Cercetării nr. 3.194/2026 privind structura anului școlar.
Pentru elevi, începutul școlii din septembrie 2026 vine și cu o schimbare importantă la liceu: elevii care intră în clasa a IX-a sunt prima generație care va învăța după noile programe școlare de liceu. Manualele realizate pentru noile programe nu vor fi însă disponibile în format tipărit la începutul cursurilor. Directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, Bogdan Cristescu, a declarat că „în cel mai bun caz” manualele ar putea fi disponibile în format digital pe 7 septembrie. Dacă nu vor exista contestații, variantele tipărite ar putea ajunge la elevi în octombrie, iar în cazul unor contestații termenul s-ar putea prelungi pentru unele manuale până în ianuarie 2027. Manualele sunt instrumente de predare la clasă, folosesc mai mult elevilor, ele nu sunt obligatorii pentru profesori. Cadrele didactice au ca obligație aplicarea programei școlare.

Când începe școala în septembrie 2026?

Prima zi de școală este luni, 7 septembrie 2026.
Primul modul de cursuri durează șapte săptămâni, de luni, 7 septembrie, până vineri, 23 octombrie 2026.
Prima vacanță a elevilor începe sâmbătă, 24 octombrie, și se încheie duminică, 1 noiembrie. Elevii revin la școală luni, 2 noiembrie 2026.

Pe 5 octombrie 2026 nu se fac cursuri!

La mai puțin de o lună după începerea școlii, elevii vor avea o zi fără cursuri.
Luni, 5 octombrie 2026, de Ziua internațională a educației, nu se organizează cursuri, potrivit ordinului privind structura anului școlar. Nu se fac cursuri nici în zilele nelucrătoare și de sărbătoare legală prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă aplicabil...

Ce face Academia(?)

Editorialul domnului redactor-şef, acad. Gheorghe Păun

Ce face Academia(?)

Astăzi, vă supunem atenției numărul din luna iunie a revistei de cultură ,,Curtea de la Argeş" pe 2026.
Deci, să facem cunoștință cu editorialul domnului redactor-șef, academician Gheorghe Păun.

,,În varianta cu semnul de întrebare „la vedere", sintagma din titlu mi s-a adresat, cu ton de reproș, se înțelege, de mai multe ori, mai ales de către prieteni, în momente de panică-nedumerire, când se întâmpla ceva bizar (cuvânt ambiguu, urmuzian) în România și se spera/presupunea că Academia ar putea interveni, îndreptând unele lucruri. În educație și cultură cel mai adesea, dar și în alte zone, unele mult mai tehnico-economice ca să spun așa (Roșia Montana, energia în general, gazele de șist în special, ca să dau doar câteva exemple sonore). Reformulat: în timp ce țara arde, voi tăceți în turnul vostru de fildeș, sugestia, onorantă oarecum, fiind că Academia ar putea schimba situația, dar... n-aude, n-a vede, n-a greul pământului...
Fără semnul întrebării, acoperirea cu detalii a titlului poate fi răspunsul sobru la reproșul dinainte și (naiv?) am procedat de multe ori în acest fel, mai ales dacă întrebarea mi se părea pusă cu bună-credință, dar cu deficitară informare. Îl invitam, de pildă, pe preopinent în holul Academiei, să vadă vitrinele cu cărți recente, tomuri multe, dolofane, cu titluri mult relevante, acoperind în primul rând sarcinile dintâi ale Academiei, limba română (gramatică și dicționare) și istoria - în paralel, invitam la ,,vizitarea site-ului Academiei, unde pot fi găsite nu numai titluri de cărți, adesea și conținutul acestora, ci și multele intervenții în chestiuni de mare interes, cum ar fi: „Declarația AR cu privire la așa-zisa «limbă moldovenească», ... utilizarea biotehnologiilor agricole, dezvoltarea urbanistică a Capitalei, strategia națională pentru dezvoltarea durabilă a României, direcțiile de dezvoltare teritorială pe termen lung, pădurile și schimbările climatice, problema locului istoriei, geografiei, limbii și literaturii în școală, situația patrimoniului de la Băile Herculane etc" - am citat de la pag. 141 a cărții Academia Română (1866-2026), publicată de acad. Dorina N. Rusu de curând, cu prilejul aniversării a 160 de ani de la înființarea Academiei. (Am semnalat această aniversare și în editorialul din luna mai.)
Cartea dinainte, ca și oricare alta privind istoria Academiei, poate fi parte din replica la reproșul de la care am plecat, la fel multele publicate în ultimii ani (peste 40 de titluri în seria Civilizația românească, tipărite cu prilejul Centenarului Marii Uniri). Amintesc aici numai consistentul volum Contribuții românești la dezvoltarea civilizației (Ed. Academiei Române, 2026), coordonat de acad. Ioan Dumitrache, care a îngrijit și un volum privind strategia de dezvoltare a României până în anul 2050"...
Am citat din editorial. Mai departe, citiți la adresa cunoscută: www.curteadelaarges.ro
Așa după cum v-am obișnuit, vă spicuim și din cuprins, câteva articole și autorii lor, dar nu toate, pentru că răsfoind revista, veți putea să le descoperiți pe toate, după bunul plac.
Horia Bădescu: Omul de tinichea (II) - Obsesia faustică: Alexandru Mărchidan: Ideile au consecinţe! II. ,,Omul modern și-a cam risipit averea moștenită"; Ioan St. Lazăr: Mioriţa - translatio ad Christum; Sara Mina: Cartea sustenabilă (IV) - Produs de calitate - principii și definiții; Acad. Ioan-Aurel Pop: Despre vechimea numelui de Ţara Românească; Dan D. Farcaş: Amintiri printre litere; Lucian Costache: Seniori ai culturii. Nelu Barbu, un cărturar; Ion Coja: Glossa lui Eminescu ca text perfect; ÎPS Calinic Argeşeanul: Împreuna lucrare a raţiunii cu credinţa (VII)...
Un titlu dorim să vă mai furnizăm: IA ca posibil colaborator al traducătorului literar, din care cităm: ,,În volumul Migălosul Cronofag, traducând Eminescu (Mașina de Scris, 2014, Premiul USR „Cartea anului"), afirmam, axiomatic, că traducerea literară trebuie să-și propună să afle echivalențe, nu identități - căci structura sintactică diferită și semantica divergentă a vocabularului limbilor implicate fac ca orice traducere să fie, inevitabil, o trădare (scrie Adrian George Sahlean, autorul articolului). Pentru traducător, provocarea este de a minimiza alunecările de sens pentru a rămâne fidel textului original, pe cât se poate.
Piatra de încercare pentru traducerile în engleză este, de departe, traducerea prozodică. Aici, traducătorul se confruntă cu limitele competenței sale lexicale și ale inventivității în generarea celor mai
potrivite echivalențe semantice, adevărate ,,piese de domino" ce trebuie apoi reașezate și distribuite pentru satisfacerea ritmului și, mai ales, a rimei"...
Lectură plăcută! (OviDan)

Trimite email
vineri, 18 septembrie 2026 la 00:19:55 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

K-POP All Stars

K-POP All Stars, la Bucureşti
 la Arenele Romane,
marți, 22 septembrie 2026, la ora 19.00,
acces de la 18.00