Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Ce face Academia(?)

Editorialul domnului redactor-şef, acad. Gheorghe Păun

Ce face Academia(?)

Astăzi, vă supunem atenției numărul din luna iunie a revistei de cultură ,,Curtea de la Argeş" pe 2026.
Deci, să facem cunoștință cu editorialul domnului redactor-șef, academician Gheorghe Păun.

,,În varianta cu semnul de întrebare „la vedere", sintagma din titlu mi s-a adresat, cu ton de reproș, se înțelege, de mai multe ori, mai ales de către prieteni, în momente de panică-nedumerire, când se întâmpla ceva bizar (cuvânt ambiguu, urmuzian) în România și se spera/presupunea că Academia ar putea interveni, îndreptând unele lucruri. În educație și cultură cel mai adesea, dar și în alte zone, unele mult mai tehnico-economice ca să spun așa (Roșia Montana, energia în general, gazele de șist în special, ca să dau doar câteva exemple sonore). Reformulat: în timp ce țara arde, voi tăceți în turnul vostru de fildeș, sugestia, onorantă oarecum, fiind că Academia ar putea schimba situația, dar... n-aude, n-a vede, n-a greul pământului...
Fără semnul întrebării, acoperirea cu detalii a titlului poate fi răspunsul sobru la reproșul dinainte și (naiv?) am procedat de multe ori în acest fel, mai ales dacă întrebarea mi se părea pusă cu bună-credință, dar cu deficitară informare. Îl invitam, de pildă, pe preopinent în holul Academiei, să vadă vitrinele cu cărți recente, tomuri multe, dolofane, cu titluri mult relevante, acoperind în primul rând sarcinile dintâi ale Academiei, limba română (gramatică și dicționare) și istoria - în paralel, invitam la ,,vizitarea site-ului Academiei, unde pot fi găsite nu numai titluri de cărți, adesea și conținutul acestora, ci și multele intervenții în chestiuni de mare interes, cum ar fi: „Declarația AR cu privire la așa-zisa «limbă moldovenească», ... utilizarea biotehnologiilor agricole, dezvoltarea urbanistică a Capitalei, strategia națională pentru dezvoltarea durabilă a României, direcțiile de dezvoltare teritorială pe termen lung, pădurile și schimbările climatice, problema locului istoriei, geografiei, limbii și literaturii în școală, situația patrimoniului de la Băile Herculane etc" - am citat de la pag. 141 a cărții Academia Română (1866-2026), publicată de acad. Dorina N. Rusu de curând, cu prilejul aniversării a 160 de ani de la înființarea Academiei. (Am semnalat această aniversare și în editorialul din luna mai.)
Cartea dinainte, ca și oricare alta privind istoria Academiei, poate fi parte din replica la reproșul de la care am plecat, la fel multele publicate în ultimii ani (peste 40 de titluri în seria Civilizația românească, tipărite cu prilejul Centenarului Marii Uniri). Amintesc aici numai consistentul volum Contribuții românești la dezvoltarea civilizației (Ed. Academiei Române, 2026), coordonat de acad. Ioan Dumitrache, care a îngrijit și un volum privind strategia de dezvoltare a României până în anul 2050"...
Am citat din editorial. Mai departe, citiți la adresa cunoscută: www.curteadelaarges.ro
Așa după cum v-am obișnuit, vă spicuim și din cuprins, câteva articole și autorii lor, dar nu toate, pentru că răsfoind revista, veți putea să le descoperiți pe toate, după bunul plac.
Horia Bădescu: Omul de tinichea (II) - Obsesia faustică: Alexandru Mărchidan: Ideile au consecinţe! II. ,,Omul modern și-a cam risipit averea moștenită"; Ioan St. Lazăr: Mioriţa - translatio ad Christum; Sara Mina: Cartea sustenabilă (IV) - Produs de calitate - principii și definiții; Acad. Ioan-Aurel Pop: Despre vechimea numelui de Ţara Românească; Dan D. Farcaş: Amintiri printre litere; Lucian Costache: Seniori ai culturii. Nelu Barbu, un cărturar; Ion Coja: Glossa lui Eminescu ca text perfect; ÎPS Calinic Argeşeanul: Împreuna lucrare a raţiunii cu credinţa (VII)...
Un titlu dorim să vă mai furnizăm: IA ca posibil colaborator al traducătorului literar, din care cităm: ,,În volumul Migălosul Cronofag, traducând Eminescu (Mașina de Scris, 2014, Premiul USR „Cartea anului"), afirmam, axiomatic, că traducerea literară trebuie să-și propună să afle echivalențe, nu identități - căci structura sintactică diferită și semantica divergentă a vocabularului limbilor implicate fac ca orice traducere să fie, inevitabil, o trădare (scrie Adrian George Sahlean, autorul articolului). Pentru traducător, provocarea este de a minimiza alunecările de sens pentru a rămâne fidel textului original, pe cât se poate.
Piatra de încercare pentru traducerile în engleză este, de departe, traducerea prozodică. Aici, traducătorul se confruntă cu limitele competenței sale lexicale și ale inventivității în generarea celor mai
potrivite echivalențe semantice, adevărate ,,piese de domino" ce trebuie apoi reașezate și distribuite pentru satisfacerea ritmului și, mai ales, a rimei"...
Lectură plăcută! (OviDan)

Trimite email
joi, 21 mai 2026 la 22:29:31 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

Concert Compact

Concert Compact Paul Ciuci 
joi, 21 mai, ora 21.00
la Hard Rock Cafe, București