Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

19 octombrie 2026

Cum se pregătesc profesorii să țină pasul cu elevii care folosesc deja inteligența artificială?

Tot mai mulți profesori vor să înțeleagă tehnologia pe care elevii o folosesc deja, să își pregătească lecțiile mai eficient și să creeze activități mai atractive. Un program acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și eligibil pentru Prima de carieră didactică le oferă posibilitatea să învețe practic, în sesiuni live, online, alături de un formator: Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.

Vrei să afli mai multe despre curs înainte de a te înscrie?

Pe 20 octombrie, de la ora 18.00, Fundația pentru Educație Digitală organizează un webinar gratuit de prezentare a cursului „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”. Profesorii interesați pot afla cum se desfășoară sesiunile live, ce instrumente AI vor învăța să utilizeze și pot pune întrebări despre program. Participarea este gratuită, cu înscriere prealabilă: https://ai.fped.org/webinarii
Inteligența artificială este deja prezentă în viața elevilor: o folosesc pentru a căuta informații, pentru a redacta texte, pentru explicații și pentru rezolvarea unor exerciții. Pentru profesori apar întrebări noi: cum verificăm răspunsurile generate de AI? Cum încurajăm gândirea critică? Și cum folosim aceste instrumente fără să pierdem din vedere rolul esențial al profesorului?
În același timp, AI poate fi un sprijin în pregătirea materialelor didactice, adaptarea exercițiilor la nivelul clasei sau conceperea unor activități interactive. Pentru a valorifica aceste oportunități, cadrele didactice au nevoie nu doar de acces la instrumente, ci și de exemple relevante, exercițiu și îndrumare.

De ce vor profesorii să învețe să folosească AI?

Din experiențele participanților la programele Fundației pentru Educație Digitală se conturează trei motivații importante:
*dorința de a înțelege instrumentele pe care elevii le folosesc deja și de a-i ghida spre o utilizare responsabilă
*nevoia de a ține pasul cu schimbările tehnologice, fără să fie necesară o pregătire tehnică avansată
*interesul pentru lecții mai atractive și pentru reducerea timpului alocat unor sarcini repetitive.
De la fișe de lucru și teste adaptate la materiale vizuale și idei pentru proiecte, aplicațiile sunt diverse. Dar rezultatele generate trebuie verificate și adaptate, iar deciziile didactice rămân ale profesorului.

De la reticență la încredere: experiențele profesorilor

Profesorii care au parcurs deja cursul descriu atât câștiguri practice, cât și o schimbare de perspectivă asupra inteligenței artificiale.
Ana Maria Bîgu, profesor pentru învățământul primar la Școala Gimnazială Nr. 1 Tunari, evidențiază atât sprijinul formatorului, cât și timpul câștigat în activitatea didactică:
„Apreciez în mod deosebit răbdarea instructorului, doamna Nicolici, care ne-a oferit trucuri valoroase pentru a obține exact rezultatele dorite atunci când folosim AI.
De când am integrat inteligența artificială la clasă, nivelul meu de stres a scăzut considerabil și mă bucur de mult mai mult timp liber. Sincer, nu îmi mai pot imagina activitatea didactică fără acest sprijin”.
„M-a surprins diversitatea instrumentelor descoperite și posibilitatea de a crea materiale didactice interactive, creative și adaptate nevoilor fiecărui elev”, declară Andreea Raluca Misaroș, învățătoare la Școala Gimnazială „Alexandru Bohățiel”, Vultureni, județ Cluj.
În opinia sa, AI nu înlocuiește experiența cadrului didactic: „Am înțeles că inteligența artificială nu înlocuiește creativitatea și experiența profesorului, ci le poate completa și valorifica, atunci când este utilizată responsabil”.
„Acum privesc cu multă recunoștință și responsabilitate aceste instrumente pe care, până acum, nu le-am luat în serios, fiind chiar ușor reticentă în privința folosirii lor la clasă”, susține Antoaneta Mărășescu, profesoară de biologie la Liceul Tehnologic „Lorin Sălăgean”.
Profesoara spune că a descoperit instrumente precum ChatGPT, Gemini, NotebookLM și Canva, pe care își propune să le folosească în activitatea la clasă. Experiența ei arată că formarea poate fi utilă inclusiv celor care pornesc cu rezerve în privința tehnologiei.

15 ore live, online, cu formator — nu lecții video preînregistrate

Pentru a răspunde acestor nevoi, Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.
Diferența importantă față de un curs online bazat pe înregistrări este modul de desfășurare: cele 15 ore de formare au loc în direct, la datele și orele stabilite pentru fiecare grupă, alături de un formator. Participanții pot pune întrebări, primesc explicații în timp real și lucrează pe exemple din activitatea școlară. Cursul presupune participare sincronă, nu vizionarea în ritm propriu a unor materiale înregistrate.

Programul include și 10 ore de activitate individuală, pentru aplicarea celor învățate.

Participanții explorează instrumente precum ChatGPT, Gemini, Copilot, NotebookLM și Canva, utilizări pentru pregătirea lecțiilor, materiale educaționale și diferențierea activităților, dar și principii de verificare a informațiilor și utilizare responsabilă a AI.
Grupele sunt organizate în diferite intervale orare, inclusiv pentru categorii de participanți cu nevoi apropiate, cum ar fi învățătorii și profesorii din diferite arii curriculare.

Program acreditat și eligibil pentru Prima de carieră didactică

Cursul are o durată totală de 25 de ore (15 ore live și 10 ore de activitate individuală) și acordă 1 credit ECTS. Costul participării este de 975 lei, iar programul este eligibil pentru plata prin Prima de carieră didactică. Fiind online, poate fi urmat din orice localitate din țară, păstrând interacțiunea directă cu formatorul și cu ceilalți participanți.
Cum se pot înscrie profesorii interesați?
Programa, calendarul grupelor, condițiile de participare și formularul de înscriere sunt disponibile la ai.fped.org.

Amintiri din liceu

Prof. dr. Dorin N POENARU (din Germania)


Amintiri din liceu
Am fost elev al liceului Emanuil Gojdu între anii 1946 și 1953. Deși au trecut 56 ani de la absolvire, mă simt legat de această școală care s-a făcut remarcată atât prin rezultatele bune la învățătură ale elevilor cât și prin realizările lor ulterioare în domeniile de activitate pe care și le-au ales.

N-am mai fost la Oradea din anul 2003 când a avut loc întâlnirea jubiliară a seriei noastre, în prezența dlor profesori Gheorghe Þenț și Emil Roșescu. Multe dintre întâlniri la care nu am putut participa au fost organizate de către un comitet local prezidat de Ion Cohuț din care făceau parte colegii Voicu David, bunul meu prieten Adrian Herescu, Eugen Mezea și Constantin Pascovici, la care s-a alăturat în 2002 și Dumitru Roman. Vizitarea cărții de aur ilustrată a liceului, construită cu pasiune, răbdare, pricepere și perseverență de către Dl profesor Roșescu, a constituit o emoționantă aducere aminte a foștilor colegi care s-au dedicat profesiunii lor. Cu doi dintre aceștia am avut plăcerea să fi învățat împreună o perioadă mai lungă decât cei 7 ani de la Gojdu. Cu Petre Bodea am fost coleg de școală primară în Miersig, iar cu Liviu Petrovici am făcut împreună facultatea de Electronică la Politehnica din București. Dintre colegii de serie trebuie să menționez în mod special pe Acad. D. R. Popescu, bine cunoscut de români prin opera lui literară și artistică. Îmi amintesc și de faptul că în liceu exista un cenaclu literar la care prezentau lucrări originale elevii din anii mai mari Titus Popovici și Radu Eftimovici.

Înainte de-a veni la oraș, în primele patru clase primare am avut ca învățători pe părinții mei în comunele Miersig, Leș și Suiug. Într-o perioadă în care reformele școlare se succedau

an după an. În 1946 eram elev, cu chipiu și număr, în clasa I-a de liceu, în 1947 clasa II-a de gimnaziu unic, iar în 1948 eram în clasa VII-a. Notele erau de la 1 la 10 în primii doi ani și apoi nota maximă a devenit 5. Primii doi ani în Oradea am avut norocul să fiu la internatul greco-catolic deși eu eram ortodox. Acolo am apreciat preocuparea serioasă pentru pregătirea noastră la învățătură. Un elev din cursul superior, cum era de exemplu Silviu Podină, ne supraveghea permanent în timpul orelor de studiu individual și ne controla zilnic dacă ne-am făcut temele. Era plăcut să observăm preocupările celor mai mari ca noi și să ne alegem dintre ei modele de urmat.

Un rol foarte important l-au avut în decizia mea de a urma cursurile Politehnicii după terminarea liceului profesorii Oșorhan, Călinescu, Beniczky și Gal. Dlor au știut să ne

stimuleze interesul în primul rând prin pasiunea cu care ne predau și metodele pedagogice speciale pe care le utilizau. Matematica era în special cea mai importantă materie nu numai pentru că dezvolta modul de gândire ci și pentru că fizica nu se poate face fără matematică. Dl profesor Oșorhan ne-a predat și matematică și fizică în primii ani. Claritatea și logica expunerii, experiențele demonstrative, ne cucereau. Avea în plus obiceiul ca de multe ori la începutul orei să scrie pe tablă o problemă de matematică mai dificilă și să întrebe cine vrea să o rezolve pentru a primi nota zece cu plus. Până la terminarea școlii a continuat să ne predea fizica Dl profesor Gal, care ne-a fost și diriginte.

Când eram în clasa IX-a Dl profesor Călinescu m-a trimis la un concurs de matematică, faza pe oraș. Mi-am dat seama cu acest prilej că încrederea Dsale față de mine era prea mare, fapt care m-a determinat în vacanța de vară următoare să reiau culegerile de probleme din anul precedent și să fac exerciții zilnice. Am ajuns ca în câteva luni de efort individual continuu să pot rezolva problemele propuse în Gazeta Matematică, la care am devenit apoi un colaborator permanent al rubricii rezolvitorilor de probleme până la terminarea clasei a XI-a. Zilele acestea am aflat că Gazeta Matematică a fost înființată la data de 31 august 1909 și a avut o apariție neîntreruptă timp de 115 ani.

Tot în acea vară am început să mă gândesc serios la facultatea pe care doream să o urmez după terminarea liceului. Știam care dintre elevii din clasele superioare voiau să meargă

la Politehnică și încercam să imit ce făceau: scriau într-un caiet special tot ce aflau despre diferitele discipline ale fizicii. Caietele de Mecanică, Optică, Electricitate, etc pe care

mi le-am făcut mi-au prins bine nu doar la examenul de admitere la facultate ci și după aceea.

Constat cu amărăciune că în România există o tendință foarte dăunătoare de a reduce numărul de ore de matematică și de fizică din liceu. Într-un secol în care tehnologiile moderne dezvoltate pe baza cercetărilor de fizică pătrund în viața de zi cu zi tot mai mult este greu de justificat o astfel de acțiune. În plus se vede că nu s-a înțeles ce rol joacă matematica în dezvoltarea unei gândiri logice a oricărui om. Să sperăm că lucrurile se vor îndrepta.

Intâmplarea face să nu pot fi de față la festivitatea prilejuită de aniversarea a 90 de ani de la înființarea liceului Gojdu, întrucât mi s-a făcut deosebita cinste de către Deutshe Forschungsgemeinschaft (DFG) să fiu numit pentru un an “MERCATOR Gastprofessur” la Frankfurt Institute for Advanced Studies. Sunt sigur că serbarea va fi o reușită deplină și doresc în continuare profesorilor și elevilor succese tot mai mari!

Prof. Dr. Dorin N POENARU

DFG Mercator Gastprofessur

Frankfurt Institute for Advanced Studies

Johann Wolfgang Goethe University

Frankfurt am Main, Germany

http://fias.uni-frankfurt.de/~poenaru

P.S. Pozele le-am primit pe e-mail chiar de la Domnia sa. „Una este din anul 1950, cu părinții și sora mea, eu având chipiu de licean (cu LEG); alta din 1968 cu doi colegi, la 15 ani de la terminarea liceului, și încă trei de la agapa jubiliară din 2003”, ne explică dl prof. dr. Dorin N. Poenaru.