Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

15 septembrie 2026

Federația Părinților – Edupart precizează că susține proiectul deputatei PNL Raluca Turcan privind interzicerea telefoanelor în școli și modificări privind accesul elevilor la consiliere psihologică, însă aduce câteva precizări și propuneri de modificare a proiectului, într-un comunicat de presă, transmis pe 12 septembrie.
Amintim, în contextul rezultatelor PISA 2025, deputata PNL Raluca Turcan a cerut Comisiei de Învățământ din Camera Deputaților să pună pe ordinea de zi proiectul de lege prin care telefoanele mobile sunt interzise în școli și licee „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor”. Proiectul prevede extinderea monitorizării audio-video în școli și măsuri privind consilierea psihologică gratuită și obligatorie a elevilor.

Consiliul Național al Elevilor nu e de acord cu interzicerea telefoanelor pe tot parcursul programului școlar.

„Interzicerea telefoanelor poate fi o măsură bună de disciplină educațională, concentrare și protecție împotriva cyberbullyingului, dar nu trebuie prezentată ca o soluție care, singură, repară rezultatele PISA”, scrie Federația Părinților Edupart.

Proiectul deputatei PNL Raluca Turcan propune modificarea Legii Educației nr 198/ 2023 în sensul în care telefoanele mobile să fie interzise „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor” și să fie ținute în spații speciale până la finalul orelor.

În plus, proiectul modifică articolul 14 din Legea învățământului preuniversitar și introduce obligativitatea ca, la înscrierea copilului la școală, contractul educațional să conțină acordul expres al părinților sau al elevului major privind participarea la consiliere psihologică.

Mai mult, proiectul introduce o prevedere nouă despre obligativitatea de a participa la ședințe de consiliere școlară, la cererea profesorului. „Participarea la ședințe de consiliere școlară și/sau psihologică prevăzute la alin. (4) lit. a) poate fi dispusă de personalul didactic sau de conducerea unității de învățământ și este obligatorie pentru antepreșcolar, preșcolar sau elev”, scrie în proiectul propus de deputata Raluca Turcan.

Federația Națională a Părinților spune că „sesizarea poate și trebuie să poată fi făcută de profesor. Profesorul este unul dintre adulții care petrec cel mai mult timp cu elevul și poate observa schimbări de comportament, agresivitate, izolare, automutilare, bullying, neglijare sau alte elemente de risc.

Evaluarea trebuie însă realizată de un profesionist cu competențele necesare. Profesorul poate observa și sesiza dar profesorul nu diagnostichează”, scrie în comunicatul de presă.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

Duminică, 30 august 2026

Când încep cursurile?

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026, potrivit structurii oficiale a anului școlar 2026-2027, aprobată de Ministerul Educației. Anul școlar are 36 de săptămâni de cursuri pentru majoritatea elevilor și se încheie vineri, 18 iunie 2027. Prima vacanță, cea de toamnă, începe pe 24 octombrie.
Anul școlar 2026-2027 începe oficial la 1 septembrie 2026 și se încheie la 31 august 2027, însă prima zi de cursuri este luni, 7 septembrie, conform Ordinului ministrului Educației și Cercetării nr. 3.194/2026 privind structura anului școlar.
Pentru elevi, începutul școlii din septembrie 2026 vine și cu o schimbare importantă la liceu: elevii care intră în clasa a IX-a sunt prima generație care va învăța după noile programe școlare de liceu. Manualele realizate pentru noile programe nu vor fi însă disponibile în format tipărit la începutul cursurilor. Directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, Bogdan Cristescu, a declarat că „în cel mai bun caz” manualele ar putea fi disponibile în format digital pe 7 septembrie. Dacă nu vor exista contestații, variantele tipărite ar putea ajunge la elevi în octombrie, iar în cazul unor contestații termenul s-ar putea prelungi pentru unele manuale până în ianuarie 2027. Manualele sunt instrumente de predare la clasă, folosesc mai mult elevilor, ele nu sunt obligatorii pentru profesori. Cadrele didactice au ca obligație aplicarea programei școlare.

Când începe școala în septembrie 2026?

Prima zi de școală este luni, 7 septembrie 2026.
Primul modul de cursuri durează șapte săptămâni, de luni, 7 septembrie, până vineri, 23 octombrie 2026.
Prima vacanță a elevilor începe sâmbătă, 24 octombrie, și se încheie duminică, 1 noiembrie. Elevii revin la școală luni, 2 noiembrie 2026.

Pe 5 octombrie 2026 nu se fac cursuri!

La mai puțin de o lună după începerea școlii, elevii vor avea o zi fără cursuri.
Luni, 5 octombrie 2026, de Ziua internațională a educației, nu se organizează cursuri, potrivit ordinului privind structura anului școlar. Nu se fac cursuri nici în zilele nelucrătoare și de sărbătoare legală prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă aplicabil...

Amintiri din liceu

Prof. dr. Dorin N POENARU (din Germania)


Amintiri din liceu
Am fost elev al liceului Emanuil Gojdu între anii 1946 și 1953. Deși au trecut 56 ani de la absolvire, mă simt legat de această școală care s-a făcut remarcată atât prin rezultatele bune la învățătură ale elevilor cât și prin realizările lor ulterioare în domeniile de activitate pe care și le-au ales.

N-am mai fost la Oradea din anul 2003 când a avut loc întâlnirea jubiliară a seriei noastre, în prezența dlor profesori Gheorghe Þenț și Emil Roșescu. Multe dintre întâlniri la care nu am putut participa au fost organizate de către un comitet local prezidat de Ion Cohuț din care făceau parte colegii Voicu David, bunul meu prieten Adrian Herescu, Eugen Mezea și Constantin Pascovici, la care s-a alăturat în 2002 și Dumitru Roman. Vizitarea cărții de aur ilustrată a liceului, construită cu pasiune, răbdare, pricepere și perseverență de către Dl profesor Roșescu, a constituit o emoționantă aducere aminte a foștilor colegi care s-au dedicat profesiunii lor. Cu doi dintre aceștia am avut plăcerea să fi învățat împreună o perioadă mai lungă decât cei 7 ani de la Gojdu. Cu Petre Bodea am fost coleg de școală primară în Miersig, iar cu Liviu Petrovici am făcut împreună facultatea de Electronică la Politehnica din București. Dintre colegii de serie trebuie să menționez în mod special pe Acad. D. R. Popescu, bine cunoscut de români prin opera lui literară și artistică. Îmi amintesc și de faptul că în liceu exista un cenaclu literar la care prezentau lucrări originale elevii din anii mai mari Titus Popovici și Radu Eftimovici.

Înainte de-a veni la oraș, în primele patru clase primare am avut ca învățători pe părinții mei în comunele Miersig, Leș și Suiug. Într-o perioadă în care reformele școlare se succedau

an după an. În 1946 eram elev, cu chipiu și număr, în clasa I-a de liceu, în 1947 clasa II-a de gimnaziu unic, iar în 1948 eram în clasa VII-a. Notele erau de la 1 la 10 în primii doi ani și apoi nota maximă a devenit 5. Primii doi ani în Oradea am avut norocul să fiu la internatul greco-catolic deși eu eram ortodox. Acolo am apreciat preocuparea serioasă pentru pregătirea noastră la învățătură. Un elev din cursul superior, cum era de exemplu Silviu Podină, ne supraveghea permanent în timpul orelor de studiu individual și ne controla zilnic dacă ne-am făcut temele. Era plăcut să observăm preocupările celor mai mari ca noi și să ne alegem dintre ei modele de urmat.

Un rol foarte important l-au avut în decizia mea de a urma cursurile Politehnicii după terminarea liceului profesorii Oșorhan, Călinescu, Beniczky și Gal. Dlor au știut să ne

stimuleze interesul în primul rând prin pasiunea cu care ne predau și metodele pedagogice speciale pe care le utilizau. Matematica era în special cea mai importantă materie nu numai pentru că dezvolta modul de gândire ci și pentru că fizica nu se poate face fără matematică. Dl profesor Oșorhan ne-a predat și matematică și fizică în primii ani. Claritatea și logica expunerii, experiențele demonstrative, ne cucereau. Avea în plus obiceiul ca de multe ori la începutul orei să scrie pe tablă o problemă de matematică mai dificilă și să întrebe cine vrea să o rezolve pentru a primi nota zece cu plus. Până la terminarea școlii a continuat să ne predea fizica Dl profesor Gal, care ne-a fost și diriginte.

Când eram în clasa IX-a Dl profesor Călinescu m-a trimis la un concurs de matematică, faza pe oraș. Mi-am dat seama cu acest prilej că încrederea Dsale față de mine era prea mare, fapt care m-a determinat în vacanța de vară următoare să reiau culegerile de probleme din anul precedent și să fac exerciții zilnice. Am ajuns ca în câteva luni de efort individual continuu să pot rezolva problemele propuse în Gazeta Matematică, la care am devenit apoi un colaborator permanent al rubricii rezolvitorilor de probleme până la terminarea clasei a XI-a. Zilele acestea am aflat că Gazeta Matematică a fost înființată la data de 31 august 1909 și a avut o apariție neîntreruptă timp de 115 ani.

Tot în acea vară am început să mă gândesc serios la facultatea pe care doream să o urmez după terminarea liceului. Știam care dintre elevii din clasele superioare voiau să meargă

la Politehnică și încercam să imit ce făceau: scriau într-un caiet special tot ce aflau despre diferitele discipline ale fizicii. Caietele de Mecanică, Optică, Electricitate, etc pe care

mi le-am făcut mi-au prins bine nu doar la examenul de admitere la facultate ci și după aceea.

Constat cu amărăciune că în România există o tendință foarte dăunătoare de a reduce numărul de ore de matematică și de fizică din liceu. Într-un secol în care tehnologiile moderne dezvoltate pe baza cercetărilor de fizică pătrund în viața de zi cu zi tot mai mult este greu de justificat o astfel de acțiune. În plus se vede că nu s-a înțeles ce rol joacă matematica în dezvoltarea unei gândiri logice a oricărui om. Să sperăm că lucrurile se vor îndrepta.

Intâmplarea face să nu pot fi de față la festivitatea prilejuită de aniversarea a 90 de ani de la înființarea liceului Gojdu, întrucât mi s-a făcut deosebita cinste de către Deutshe Forschungsgemeinschaft (DFG) să fiu numit pentru un an “MERCATOR Gastprofessur” la Frankfurt Institute for Advanced Studies. Sunt sigur că serbarea va fi o reușită deplină și doresc în continuare profesorilor și elevilor succese tot mai mari!

Prof. Dr. Dorin N POENARU

DFG Mercator Gastprofessur

Frankfurt Institute for Advanced Studies

Johann Wolfgang Goethe University

Frankfurt am Main, Germany

http://fias.uni-frankfurt.de/~poenaru

P.S. Pozele le-am primit pe e-mail chiar de la Domnia sa. „Una este din anul 1950, cu părinții și sora mea, eu având chipiu de licean (cu LEG); alta din 1968 cu doi colegi, la 15 ani de la terminarea liceului, și încă trei de la agapa jubiliară din 2003”, ne explică dl prof. dr. Dorin N. Poenaru.