Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
12 martie 2024

Peste 12.000 de profesori și aproape 170.000 de elevi și studenți, parte din proiectele educaționale ale organizației Școala de Valori, în cei 14 ani de activitate (P)
Într-o lume într-o continuă schimbare, Școala de Valori continuă și ea să își împlinească misiunea de a călăuzi tinerii să învețe să devină creatorii propriilor vieți. Cu o experiență de 14 ani în crearea de proiecte educaționale, Școala de Valori a impactat pozitiv viața celor aproape 170.000 de elevi și studenți, precum și a celor aproximativ 12.000 de profesori.
Școala de Valori este o asociație non-guvernamentală înființată în 2009, care și-a oficializat activitatea în 2010, începând cu proiectul GROW, acum cunoscut sub numele de growedu.ro. Începând cu anul trecut, asociația și-a extins misiunea și în Diasporă. L’école des Valeurs este primul avanpost Școala de Valori în spațiul european, cu scopul de a susține dezvoltarea personală și profesională a românilor care trăiesc în Diasporă: https://lecoledesvaleurs.eu/ .

Școala de Valori rămâne implicată în susținerea educației la nivel european și în implementarea de proiecte Erasmus Plus, cu accent pe integrarea tinerilor pe piața muncii, deoarece învățarea continuă centrată pe valori este cheia cu care tinerii pot să-și atingă sau, de ce nu, să își depășească potențialul maxim.

În decursul celor 14 ani, Școala de Valori a fost alături de elevii din școala primară la cei din liceele tehnologice sau teoretice, i-a susținut în procesul de alegere a traseului educațional și de carieră. Studenții au cunoscut procesul de transformare al proiectelor Școala de Valori și, acum, sunt gata să fie antreprenori sau angajați cu competențe antreprenoriale, care știu că locul lor este într-un domeniu care să fie în armonie cu abilitățile lor personale. Pentru că profesorii sunt cheia dezvoltării elevilor, Școala de Valori se implică în crearea unor experiențe educaționale unice, interactive și inspiraționale, care vizează nu doar formarea inițială dar și pe cea continuă, adresând competențele de care au nevoie pentru a lucra cu elevii contemporani.

Credem cu tărie în puterea oamenilor de autodepășire...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 februarie 2024

Statul plătește suplimentar 56 de universități de stat și particulare, în acest an, ca să formeze peste 32 de mii de viitori profesori. Cea mai mare creștere față de anul universitar precedent e la Universitatea din Oradea – 700 de locuri în plus

În anul universitar 2023-2024, statul vrea să formeze peste 32.200 de studenți care ar putea să devină profesori, potrivit datelor din ordinul ministrului Educației nr. 6.234/2023. Este vorba despre ordinul prin care a fost aprobată lista universităților cu programe de formare psihopedagogică. Numărul locurilor a crescut cu aproape 20% față de anul trecut, cu mențiunea că anul trecut în listă nu figura numărul de locuri pentru o serie de universități, iar o universitate particulară este nouă pe această listă – Universitatea „Tibiscus” din Timișoara, care primește 100 de locuri.
Amintim că 56 de universități vor organiza programe de formare psihopedagogică pentru profesori, în anul universitar 2023-2024. Acest lucru înseamnă că pot fi școlarizați 32.250 de studenți care vor să devină profesori.

În anul universitar 2023-2024, la fel ca în fiecare an, universitățile cu cei mai mulți studenți care pot fi școlarizați sunt următoarele:

Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca – 3.500;
Universitatea din București – 3.000;
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – 2.400;
Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București – 1.600;
Universitatea din Craiova – 1.500;
Universitatea din Oradea – 1.500;
Universitatea de Vest din Timișoara – 1.500;
Universitatea „Transilvania” din Brașov – 1.100;
Academia de Studii Economice din București – 1.000;
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu – 1.000;
Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava – 1.000;
În anul universitar 2022-2023, numărul maxim de studenți care au putut fi școlarizați a fost de 26.880. Creșterea cu 5.370 de studenți este influențată de faptul că pe lista de anul trecut în dreptul a 6 universități era afișat „N/A”. Dacă aceste 6 universități și-a menținut cifra de școlarizare pentru modulul psihopedagogic, atunci noutățile ar fi doar în dreptul Universității Tehnice de Construcți București, care primește 50 de locuri în plus, la Univeristatea din Oradea, care are o creștere de 700 de locuri și la Universitatea din Petroșani – 30 de locuri în plus.

Regulile de finanțare pentru universități prevăd că pentru un student la licență, care urmează modulul de pregătire pedagogică, instituția de învățământ primește cu 16% din alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar mai mult decât pentru un student care nu urmează acest modul. Pentru un student la master, care urmează de regula modului II pedagogic, finanțarea este cu 32% peste alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar.

Amintiri din liceu

Prof. dr. Dorin N POENARU (din Germania)

Amintiri din liceu

Am fost elev al liceului Emanuil Gojdu între anii 1946 și 1953. Deși au trecut 56 ani de la absolvire, mă simt legat de această școală care s-a făcut remarcată atât prin rezultatele bune la învățătură ale elevilor cât și prin realizările lor ulterioare în domeniile de activitate pe care și le-au ales.

N-am mai fost la Oradea din anul 2003 când a avut loc întâlnirea jubiliară a seriei noastre, în prezența dlor profesori Gheorghe Þenț și Emil Roșescu. Multe dintre întâlniri la care nu am putut participa au fost organizate de către un comitet local prezidat de Ion Cohuț din care făceau parte colegii Voicu David, bunul meu prieten Adrian Herescu, Eugen Mezea și Constantin Pascovici, la care s-a alăturat în 2002 și Dumitru Roman. Vizitarea cărții de aur ilustrată a liceului, construită cu pasiune, răbdare, pricepere și perseverență de către Dl profesor Roșescu, a constituit o emoționantă aducere aminte a foștilor colegi care s-au dedicat profesiunii lor. Cu doi dintre aceștia am avut plăcerea să fi învățat împreună o perioadă mai lungă decât cei 7 ani de la Gojdu. Cu Petre Bodea am fost coleg de școală primară în Miersig, iar cu Liviu Petrovici am făcut împreună facultatea de Electronică la Politehnica din București. Dintre colegii de serie trebuie să menționez în mod special pe Acad. D. R. Popescu, bine cunoscut de români prin opera lui literară și artistică. Îmi amintesc și de faptul că în liceu exista un cenaclu literar la care prezentau lucrări originale elevii din anii mai mari Titus Popovici și Radu Eftimovici.
Înainte de-a veni la oraș, în primele patru clase primare am avut ca învățători pe părinții mei în comunele Miersig, Leș și Suiug. Într-o perioadă în care reformele școlare se succedau
an după an. În 1946 eram elev, cu chipiu și număr, în clasa I-a de liceu, în 1947 clasa II-a de gimnaziu unic, iar în 1948 eram în clasa VII-a. Notele erau de la 1 la 10 în primii doi ani și apoi nota maximă a devenit 5. Primii doi ani în Oradea am avut norocul să fiu la internatul greco-catolic deși eu eram ortodox. Acolo am apreciat preocuparea serioasă pentru pregătirea noastră la învățătură. Un elev din cursul superior, cum era de exemplu Silviu Podină, ne supraveghea permanent în timpul orelor de studiu individual și ne controla zilnic dacă ne-am făcut temele. Era plăcut să observăm preocupările celor mai mari ca noi și să ne alegem dintre ei modele de urmat.
Un rol foarte important l-au avut în decizia mea de a urma cursurile Politehnicii după terminarea liceului profesorii Oșorhan, Călinescu, Beniczky și Gal. Dlor au știut să ne
stimuleze interesul în primul rând prin pasiunea cu care ne predau și metodele pedagogice speciale pe care le utilizau. Matematica era în special cea mai importantă materie nu numai pentru că dezvolta modul de gândire ci și pentru că fizica nu se poate face fără matematică. Dl profesor Oșorhan ne-a predat și matematică și fizică în primii ani. Claritatea și logica expunerii, experiențele demonstrative, ne cucereau. Avea în plus obiceiul ca de multe ori la începutul orei să scrie pe tablă o problemă de matematică mai dificilă și să întrebe cine vrea să o rezolve pentru a primi nota zece cu plus. Până la terminarea școlii a continuat să ne predea fizica Dl profesor Gal, care ne-a fost și diriginte.
Când eram în clasa IX-a Dl profesor Călinescu m-a trimis la un concurs de matematică, faza pe oraș. Mi-am dat seama cu acest prilej că încrederea Dsale față de mine era prea mare, fapt care m-a determinat în vacanța de vară următoare să reiau culegerile de probleme din anul precedent și să fac exerciții zilnice. Am ajuns ca în câteva luni de efort individual continuu să pot rezolva problemele propuse în Gazeta Matematică, la care am devenit apoi un colaborator permanent al rubricii rezolvitorilor de probleme până la terminarea clasei a XI-a. Zilele acestea am aflat că Gazeta Matematică a fost înființată la data de 31 august 1909 și a avut o apariție neîntreruptă timp de 115 ani.
Tot în acea vară am început să mă gândesc serios la facultatea pe care doream să o urmez după terminarea liceului. Știam care dintre elevii din clasele superioare voiau să meargă
la Politehnică și încercam să imit ce făceau: scriau într-un caiet special tot ce aflau despre diferitele discipline ale fizicii. Caietele de Mecanică, Optică, Electricitate, etc pe care
mi le-am făcut mi-au prins bine nu doar la examenul de admitere la facultate ci și după aceea.
Constat cu amărăciune că în România există o tendință foarte dăunătoare de a reduce numărul de ore de matematică și de fizică din liceu. Într-un secol în care tehnologiile moderne dezvoltate pe baza cercetărilor de fizică pătrund în viața de zi cu zi tot mai mult este greu de justificat o astfel de acțiune. În plus se vede că nu s-a înțeles ce rol joacă matematica în dezvoltarea unei gândiri logice a oricărui om. Să sperăm că lucrurile se vor îndrepta.
Intâmplarea face să nu pot fi de față la festivitatea prilejuită de aniversarea a 90 de ani de la înființarea liceului Gojdu, întrucât mi s-a făcut deosebita cinste de către Deutshe Forschungsgemeinschaft (DFG) să fiu numit pentru un an “MERCATOR Gastprofessur” la Frankfurt Institute for Advanced Studies. Sunt sigur că serbarea va fi o reușită deplină și doresc în continuare profesorilor și elevilor succese tot mai mari!
Prof. Dr. Dorin N POENARU
DFG Mercator Gastprofessur
Frankfurt Institute for Advanced Studies
Johann Wolfgang Goethe University
Frankfurt am Main, Germany
http://fias.uni-frankfurt.de/~poenaru
P.S. Pozele le-am primit pe e-mail chiar de la Domnia sa.Una este din anul 1950, cu părinții și sora mea, eu având chipiu de licean (cu LEG); alta din 1968 cu doi colegi, la 15 ani de la terminarea liceului, și încă trei de la agapa jubiliară din 2003”, ne explică dl prof. dr. Dorin N. Poenaru.

Trimite email
joi, 28 martie 2024, 13:08:33 Ora standard a Europei de Est