Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

Amintiri din liceu

Prof. dr. Dorin N POENARU (din Germania)

Amintiri din liceu

Am fost elev al liceului Emanuil Gojdu între anii 1946 și 1953. Deși au trecut 56 ani de la absolvire, mă simt legat de această școală care s-a făcut remarcată atât prin rezultatele bune la învățătură ale elevilor cât și prin realizările lor ulterioare în domeniile de activitate pe care și le-au ales.

N-am mai fost la Oradea din anul 2003 când a avut loc întâlnirea jubiliară a seriei noastre, în prezența dlor profesori Gheorghe Þenț și Emil Roșescu. Multe dintre întâlniri la care nu am putut participa au fost organizate de către un comitet local prezidat de Ion Cohuț din care făceau parte colegii Voicu David, bunul meu prieten Adrian Herescu, Eugen Mezea și Constantin Pascovici, la care s-a alăturat în 2002 și Dumitru Roman. Vizitarea cărții de aur ilustrată a liceului, construită cu pasiune, răbdare, pricepere și perseverență de către Dl profesor Roșescu, a constituit o emoționantă aducere aminte a foștilor colegi care s-au dedicat profesiunii lor. Cu doi dintre aceștia am avut plăcerea să fi învățat împreună o perioadă mai lungă decât cei 7 ani de la Gojdu. Cu Petre Bodea am fost coleg de școală primară în Miersig, iar cu Liviu Petrovici am făcut împreună facultatea de Electronică la Politehnica din București. Dintre colegii de serie trebuie să menționez în mod special pe Acad. D. R. Popescu, bine cunoscut de români prin opera lui literară și artistică. Îmi amintesc și de faptul că în liceu exista un cenaclu literar la care prezentau lucrări originale elevii din anii mai mari Titus Popovici și Radu Eftimovici.
Înainte de-a veni la oraș, în primele patru clase primare am avut ca învățători pe părinții mei în comunele Miersig, Leș și Suiug. Într-o perioadă în care reformele școlare se succedau
an după an. În 1946 eram elev, cu chipiu și număr, în clasa I-a de liceu, în 1947 clasa II-a de gimnaziu unic, iar în 1948 eram în clasa VII-a. Notele erau de la 1 la 10 în primii doi ani și apoi nota maximă a devenit 5. Primii doi ani în Oradea am avut norocul să fiu la internatul greco-catolic deși eu eram ortodox. Acolo am apreciat preocuparea serioasă pentru pregătirea noastră la învățătură. Un elev din cursul superior, cum era de exemplu Silviu Podină, ne supraveghea permanent în timpul orelor de studiu individual și ne controla zilnic dacă ne-am făcut temele. Era plăcut să observăm preocupările celor mai mari ca noi și să ne alegem dintre ei modele de urmat.
Un rol foarte important l-au avut în decizia mea de a urma cursurile Politehnicii după terminarea liceului profesorii Oșorhan, Călinescu, Beniczky și Gal. Dlor au știut să ne
stimuleze interesul în primul rând prin pasiunea cu care ne predau și metodele pedagogice speciale pe care le utilizau. Matematica era în special cea mai importantă materie nu numai pentru că dezvolta modul de gândire ci și pentru că fizica nu se poate face fără matematică. Dl profesor Oșorhan ne-a predat și matematică și fizică în primii ani. Claritatea și logica expunerii, experiențele demonstrative, ne cucereau. Avea în plus obiceiul ca de multe ori la începutul orei să scrie pe tablă o problemă de matematică mai dificilă și să întrebe cine vrea să o rezolve pentru a primi nota zece cu plus. Până la terminarea școlii a continuat să ne predea fizica Dl profesor Gal, care ne-a fost și diriginte.
Când eram în clasa IX-a Dl profesor Călinescu m-a trimis la un concurs de matematică, faza pe oraș. Mi-am dat seama cu acest prilej că încrederea Dsale față de mine era prea mare, fapt care m-a determinat în vacanța de vară următoare să reiau culegerile de probleme din anul precedent și să fac exerciții zilnice. Am ajuns ca în câteva luni de efort individual continuu să pot rezolva problemele propuse în Gazeta Matematică, la care am devenit apoi un colaborator permanent al rubricii rezolvitorilor de probleme până la terminarea clasei a XI-a. Zilele acestea am aflat că Gazeta Matematică a fost înființată la data de 31 august 1909 și a avut o apariție neîntreruptă timp de 115 ani.
Tot în acea vară am început să mă gândesc serios la facultatea pe care doream să o urmez după terminarea liceului. Știam care dintre elevii din clasele superioare voiau să meargă
la Politehnică și încercam să imit ce făceau: scriau într-un caiet special tot ce aflau despre diferitele discipline ale fizicii. Caietele de Mecanică, Optică, Electricitate, etc pe care
mi le-am făcut mi-au prins bine nu doar la examenul de admitere la facultate ci și după aceea.
Constat cu amărăciune că în România există o tendință foarte dăunătoare de a reduce numărul de ore de matematică și de fizică din liceu. Într-un secol în care tehnologiile moderne dezvoltate pe baza cercetărilor de fizică pătrund în viața de zi cu zi tot mai mult este greu de justificat o astfel de acțiune. În plus se vede că nu s-a înțeles ce rol joacă matematica în dezvoltarea unei gândiri logice a oricărui om. Să sperăm că lucrurile se vor îndrepta.
Intâmplarea face să nu pot fi de față la festivitatea prilejuită de aniversarea a 90 de ani de la înființarea liceului Gojdu, întrucât mi s-a făcut deosebita cinste de către Deutshe Forschungsgemeinschaft (DFG) să fiu numit pentru un an “MERCATOR Gastprofessur” la Frankfurt Institute for Advanced Studies. Sunt sigur că serbarea va fi o reușită deplină și doresc în continuare profesorilor și elevilor succese tot mai mari!
Prof. Dr. Dorin N POENARU
DFG Mercator Gastprofessur
Frankfurt Institute for Advanced Studies
Johann Wolfgang Goethe University
Frankfurt am Main, Germany
http://fias.uni-frankfurt.de/~poenaru
P.S. Pozele le-am primit pe e-mail chiar de la Domnia sa. „Una este din anul 1950, cu părinții și sora mea, eu având chipiu de licean (cu LEG); alta din 1968 cu doi colegi, la 15 ani de la terminarea liceului, și încă trei de la agapa jubiliară din 2003”, ne explică dl prof. dr. Dorin N. Poenaru.
Trimite email
sâmbătă, 20 decembrie 2025 la 06:36:49 Ora standard a Europei de Est