Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Amintiri din liceu

Prof. dr. Dorin N POENARU (din Germania)

Amintiri din liceu

Am fost elev al liceului Emanuil Gojdu între anii 1946 și 1953. Deși au trecut 56 ani de la absolvire, mă simt legat de această școală care s-a făcut remarcată atât prin rezultatele bune la învățătură ale elevilor cât și prin realizările lor ulterioare în domeniile de activitate pe care și le-au ales.

N-am mai fost la Oradea din anul 2003 când a avut loc întâlnirea jubiliară a seriei noastre, în prezența dlor profesori Gheorghe Þenț și Emil Roșescu. Multe dintre întâlniri la care nu am putut participa au fost organizate de către un comitet local prezidat de Ion Cohuț din care făceau parte colegii Voicu David, bunul meu prieten Adrian Herescu, Eugen Mezea și Constantin Pascovici, la care s-a alăturat în 2002 și Dumitru Roman. Vizitarea cărții de aur ilustrată a liceului, construită cu pasiune, răbdare, pricepere și perseverență de către Dl profesor Roșescu, a constituit o emoționantă aducere aminte a foștilor colegi care s-au dedicat profesiunii lor. Cu doi dintre aceștia am avut plăcerea să fi învățat împreună o perioadă mai lungă decât cei 7 ani de la Gojdu. Cu Petre Bodea am fost coleg de școală primară în Miersig, iar cu Liviu Petrovici am făcut împreună facultatea de Electronică la Politehnica din București. Dintre colegii de serie trebuie să menționez în mod special pe Acad. D. R. Popescu, bine cunoscut de români prin opera lui literară și artistică. Îmi amintesc și de faptul că în liceu exista un cenaclu literar la care prezentau lucrări originale elevii din anii mai mari Titus Popovici și Radu Eftimovici.
Înainte de-a veni la oraș, în primele patru clase primare am avut ca învățători pe părinții mei în comunele Miersig, Leș și Suiug. Într-o perioadă în care reformele școlare se succedau
an după an. În 1946 eram elev, cu chipiu și număr, în clasa I-a de liceu, în 1947 clasa II-a de gimnaziu unic, iar în 1948 eram în clasa VII-a. Notele erau de la 1 la 10 în primii doi ani și apoi nota maximă a devenit 5. Primii doi ani în Oradea am avut norocul să fiu la internatul greco-catolic deși eu eram ortodox. Acolo am apreciat preocuparea serioasă pentru pregătirea noastră la învățătură. Un elev din cursul superior, cum era de exemplu Silviu Podină, ne supraveghea permanent în timpul orelor de studiu individual și ne controla zilnic dacă ne-am făcut temele. Era plăcut să observăm preocupările celor mai mari ca noi și să ne alegem dintre ei modele de urmat.
Un rol foarte important l-au avut în decizia mea de a urma cursurile Politehnicii după terminarea liceului profesorii Oșorhan, Călinescu, Beniczky și Gal. Dlor au știut să ne
stimuleze interesul în primul rând prin pasiunea cu care ne predau și metodele pedagogice speciale pe care le utilizau. Matematica era în special cea mai importantă materie nu numai pentru că dezvolta modul de gândire ci și pentru că fizica nu se poate face fără matematică. Dl profesor Oșorhan ne-a predat și matematică și fizică în primii ani. Claritatea și logica expunerii, experiențele demonstrative, ne cucereau. Avea în plus obiceiul ca de multe ori la începutul orei să scrie pe tablă o problemă de matematică mai dificilă și să întrebe cine vrea să o rezolve pentru a primi nota zece cu plus. Până la terminarea școlii a continuat să ne predea fizica Dl profesor Gal, care ne-a fost și diriginte.
Când eram în clasa IX-a Dl profesor Călinescu m-a trimis la un concurs de matematică, faza pe oraș. Mi-am dat seama cu acest prilej că încrederea Dsale față de mine era prea mare, fapt care m-a determinat în vacanța de vară următoare să reiau culegerile de probleme din anul precedent și să fac exerciții zilnice. Am ajuns ca în câteva luni de efort individual continuu să pot rezolva problemele propuse în Gazeta Matematică, la care am devenit apoi un colaborator permanent al rubricii rezolvitorilor de probleme până la terminarea clasei a XI-a. Zilele acestea am aflat că Gazeta Matematică a fost înființată la data de 31 august 1909 și a avut o apariție neîntreruptă timp de 115 ani.
Tot în acea vară am început să mă gândesc serios la facultatea pe care doream să o urmez după terminarea liceului. Știam care dintre elevii din clasele superioare voiau să meargă
la Politehnică și încercam să imit ce făceau: scriau într-un caiet special tot ce aflau despre diferitele discipline ale fizicii. Caietele de Mecanică, Optică, Electricitate, etc pe care
mi le-am făcut mi-au prins bine nu doar la examenul de admitere la facultate ci și după aceea.
Constat cu amărăciune că în România există o tendință foarte dăunătoare de a reduce numărul de ore de matematică și de fizică din liceu. Într-un secol în care tehnologiile moderne dezvoltate pe baza cercetărilor de fizică pătrund în viața de zi cu zi tot mai mult este greu de justificat o astfel de acțiune. În plus se vede că nu s-a înțeles ce rol joacă matematica în dezvoltarea unei gândiri logice a oricărui om. Să sperăm că lucrurile se vor îndrepta.
Intâmplarea face să nu pot fi de față la festivitatea prilejuită de aniversarea a 90 de ani de la înființarea liceului Gojdu, întrucât mi s-a făcut deosebita cinste de către Deutshe Forschungsgemeinschaft (DFG) să fiu numit pentru un an “MERCATOR Gastprofessur” la Frankfurt Institute for Advanced Studies. Sunt sigur că serbarea va fi o reușită deplină și doresc în continuare profesorilor și elevilor succese tot mai mari!
Prof. Dr. Dorin N POENARU
DFG Mercator Gastprofessur
Frankfurt Institute for Advanced Studies
Johann Wolfgang Goethe University
Frankfurt am Main, Germany
http://fias.uni-frankfurt.de/~poenaru
P.S. Pozele le-am primit pe e-mail chiar de la Domnia sa.Una este din anul 1950, cu părinții și sora mea, eu având chipiu de licean (cu LEG); alta din 1968 cu doi colegi, la 15 ani de la terminarea liceului, și încă trei de la agapa jubiliară din 2003”, ne explică dl prof. dr. Dorin N. Poenaru.

Trimite email
duminică, 24 mai 2026 la 00:44:36 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

Concert Compact

Concert Compact Paul Ciuci 
joi, 21 mai, ora 21.00
la Hard Rock Cafe, București