Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Ziua municipiului de Crișul Repede

12 octombrie, la Oradea

Ziua municipiului de Crișul Repede

12 octombrie 1918, 12 octombrie 1944. Frumoasă și impresionantă sărbătoare… cu dublă semnificație, vorba colonelului în rezervă Vasile Creț.
„Vremurile grele dau oameni mari. Astăzi, când trebuie să ia decizii, unii își pun piciorul în ghips”, cugetă primarul municipiului, Ilie Bolojan.

Primarele nostru a deschis ședința festivă a Consiliului local ca un moderator, dând cuvântul istoricilor să se pronunțe, să prezinte faptele istorice de la 12 octombrie 1918 și 12 octombrie 1944, dar nu numai, după care, în stilu-i caracteristic, în cadrul unui discurs pragmatic, scurt, concis (și la obiect) și-a prezentat punctul de vedere, dând cezarului ce-i al cezarului, fiecăruia după fapte, cinstire tuturor înaintașilor, pentru faptele de arme, armatei române, dar și celei sovietice și primarului maghiar care timp de 19 ani a înfăptuit mult, a ridicat multe în Oradea (din care au fost nominalizate două clădiri, clădirea Primăriei Oradea și Teatrului de Stat). Apreciză și cinstește tot ceea ce este vrednic de laudă și cinstire, dar nu poate fi de acord cu contemporanii (epigonii) lipsiți de valoare, verticalitate și caracter. Recunoaște și spune cu voce tare faptul că vremurile grele dau oameni mari, dar nu poate fi de acord cu cei care, astăzi, când trebuie să ia decizii își pun piciorul în ghips, o aluzie fină la cei care nu au nici cap, nici voință, dar nici valoare de întrebuințare, mici de caracter, lași și mincinoși...
Primarul Oradei, Ilie Bolojan, a fost, așa după cum îl știm, drept, sincer și ferm, direct. A spus-o răspicat și în primărie, dar și sub cerul liber, în fața Ostașului român, apreciind, de la general la soldat, pe fiecare după merite. A semnat apoi protocolul de înfrățire cu orașul Ceyrat (din regiunea Clermont Ferrand, Franța), după ce ani buni, conducerea Școlii cu clasele I-VIII nr. 16 (directorul, Mircea Gârba și directorul adjunct, Smaranda Burcă) a deschis calea colaborării și a pavat drumul, statornicind relații frățești de bună colaborare între școala gimnazială orădeană și colegiul francezilor...
Premierea a 47 de olimpici naționali
Municipalitatea a mai făcut un lucru de toată lauda: a decis ca, an de an, cei mai vrednici dintre elevii orădeni, olimpicii naționali, să fie premiați, fiind astfel recompensați, dar și încurajați pentru a obține noi izbânzi. Fiecare din cei 47 de olimpici premiați a primit o diplomă (în limba lui) și două cărți, dar și promisiunea că toți vor fi îmbarcați într-un autocar și duși să vadă o capitală europeană. Anul acesta, vor vedea Viena. La anul, o altă vienă...
N-am reușit însă să înțelegem ordinea în care s-au citit și premiat olimpicii. Ne așteptam ca lista să fie deschisă, de drept și de fapt, de olimpica națională și internațională (de aur) a Oradei și Bihorului, gojdista Ioana Moga. Am zis că poate s-a luat în ordinea alfabetică a școlilor sau poate după numărul total de olimpici premiați, dar nu s-a întâmplat nici așa, nici așa.
Prin urmare, lista a fost astfel „botezată”: Școala cu clasele I-VIII „Oltea Doamna” (cu 10 premianți, începând cu două premiante din fosta clasă a VIII-a: Carina Marin și Oana Pelea), Școala cu clasele I-VIII „Dacia” (cu patru premianți: Sebastian Trifa și Radu Cora...), Școala cu clasele I-VIII „George Coșbuc” (cu un singur premiant, Arva Julia), Liceul de Artă (cu cinci premianți: Lehaci Cristina și Filipov Camilia... ), Colegiul Național „Emanuil Gojdu” (cu 10 premianți: Lazăr Vlad și Sârca Luana..., Ioana fiind nominalizată abia a patra), Liceul Teologic Baptist „Emanuel” (cu trei premianți: Miclea Roxana și Popovici Titus...), Liceul Teoretic „Ady Endre” (cu doi premianți: Jerovszki Timea și Olah Eszter), Liceul Teoretic „Aurel Lazăr” (cu un singur premiant, Marian Mikacs), Colegiul Național „Mihai Eminescu” (cu nouă premianți: Ghenț Roxana și Lepădatu Andrei...), Liceul Teologic Romano-Catolic „Szent Laszlo” (cu un premiant, Belfenyeri Tamas) și Colegiul Tehnic „Constantin Brâncuși” din Oradea (cu un singur premiant, Silaghi T. Elisei Matei).
P.S. Noi ne-am străduit să respectam înscrisul din tabel, am intervenit doar în cazul lui Trifa, cunoscându-l de Trifa și nu „Tirfa”. O fetiță tocmai reclamase că ea nu este Roxana..., iar Camilia ar putea fi, probabil, Camelia, dar nu ne pronunțam în necunoștință de cauză.
Onor ostașului român și lui Aurel Lazăr
De la statuia Ostașului român, din parcul 1 Decembrie, unde s-a dat onorul, s-a cuvântat și s-au depus coroane, jerbe și flori, s-a plecat la Casa Memorială a lui Aurel Lazăr (unde la 12 octombrie 1918, s-a desfășurat importanta ședință a Comitetului executiv al Partidului Național Român, cu care prilej a fost redactată istorica Declarație de independență sau de autodeterminare, cum spun unii istorici, a ramurii transilvane a poporului român). Și aici, ca și la statuia lui Aurel Lazăr, s-au depus jerbe. În fața statuii, prof. univ. dr. Ion Zainea a creionat sugestiv figura personalității marelui om politic Aurel Lazăr...
Fără a da vreo conotație politică momentului, apreciem faptul că politicienii noștri s-au arătat, totuși, la față, „defilând” în spatele unor militari, alături de reprezentanți ai unor asociații culturale, instituții și elevi... (Ovidiu DAN)
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Ziua municipiului de Crișul Repede.

Trimite email
joi, 16 aprilie 2026 la 02:42:57 Ora de vară a Europei de Est