Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Raportul de activitate al doamnei deputat Arina Moș pentru sesiunea parlamentară februarie - iunie 2026

14 iulie 2026

Raportul de activitate al doamnei deputat Arina Moș pentru sesiunea parlamentară februarie - iunie 2026

Activitatea parlamentară în anul 2026, ilustrată în cifre:
*19 luări de cuvânt - declarații politice sau intervenții la dezbateri pe marginea legilor pe care le-am adoptat;
*49 de propuneri legislative iniţiate;
*21 de întrebări și interpelări;

Mai multe detalii aici: https://www.cdep.ro/ords/pls/parlam/structura2015.mp?idm=208 &cam=2&leg=2024
În această sesiune au fost adoptate și promulgate următoarele legi:
Legea 18/2026 - Inițiator - Arina Moș - Legea permite utilizarea mijloacelor tehnice de documentare şi protecţia datelor prin care se autorizează Poliţia Locală să efectueze înregistrări audio - video şi să realizeze fotografii cu mijloacele tehnice din dotare, şi implicit, de a purta şi utiliza, în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu, dispozitive de înregistrare audio - video portabile de tip BodyCam.
Astfel, iniţiativa vizează instituirea unui cadru normativ expres pentru această activitate, definind condiţiile, limitele şi garanţiile în care înregistrările audio - video pot fi realizate şi utilizate, în conformitate cu principiile protecţiei datelor cu caracter personal şi cu respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti ale persoanelor vizate.
Legea 91/2026 - are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr.350/2005, în sensul introducerii posibilităţii finanţărilor multianuale pentru organizaţiile nonprofit din România.
Care sunt beneficiile finanțărilor multianuale? Introducerea acordurilor - cadru pe mai mulți ani vor permite planificare strategică şi predictibilitate pentru organizațiile nonprofit și creşterea eficienței utilizării fondurilor publice şi a impactului social. Stabilitatea finanțării va permite şi o mai bună planificare a resurselor locale.
Contractele anuale subsecvente vor asigura menținerea controlului bugetar şi vor permite autorităților finanțatoare să monitorizeze progresul și să facă ajustări acolo unde este necesar.
Implementarea acestei modificări nu va necesita resurse financiare suplimentare de la bugetul de stat, ci doar o reorganizare a procedurilor existente. Autoritățile finanțatoare vor putea să adopte treptat acest mecanism, începând cu proiecte pilot în domenii prioritare.
Articole nou introduse prin lege:
Autoritatea finanțatoare poate acorda finanțări nerambursabile cu caracter multianual pentru proiecte a căror perioadă de implementare excedează un an bugetar.
Acordul-cadru de finanțare multianuală se încheie pentru o perioadă de maximum 4 ani şi stabileşte cuantumul total al finanțării, obiectivele generale, perioada de derulare şi condițiile de monitorizare a proiectului.
Selecția proiectelor multianuale se realizează prin aplicarea procedurii de selecție publică de proiecte prevăzută de prezenta lege, o singură dată, la momentul acordării acordului-cadru de finanțare multianuală.
 Finanţarea nerambursabilă cu caracter multianual se aprobă de autoritatea finanțatoare pentru întreaga perioadă de desfăşurare şi se alocă anual, pe baza acordului-cadru de finanțare multianuală şi a contractelor anuale subsecvente.
Legea 53/2026 - pentru prevenirea şi combaterea femicidului şi a violenţelor care îl preced. Legea definește juridic femicidul, care poate fi de trei tipuri: intim, non-intim și indirect. Femicidul: „uciderea cu intenţie a unei femei, precum și moartea unei femei, survenită ca urmare a lovirilor sau vătămărilor cauzatoare de moarte ori a altor infracțiuni intenționate urmate de moartea victimei, indiferent dacă faptele sunt comise de un membru al familiei sau de o altă persoană".
Legea 61/2026 - are ca obiect de reglementare completarea Legii nr.95/2006, în sensul introducerii unor măsuri de sprijin psihologic destinate părinţilor şi tutorilor legali ai copiilor cu sindrom Down sau cu tulburări din spectrul autist, în mod gratuit, prin decontarea integrală a acestor servicii din fondurile sistemului de asigurări sociale de sănătate.
Legea 102/2026 - are ca obiect de reglementare completarea Legii nr.448/2006, în sensul introducerii unor obligaţii explicite pentru furnizorii de servicii sociale acreditaţi, publici şi privaţi, de a asigura accesibilizarea informaţiilor, comunicării, procedurilor interne şi mediului informaţional, în funcţie de tipul de dizabilitate al beneficiarilor direcţi.
Ce înseamnă asta?
În cadrul serviciilor sociale destinate persoanelor cu dizabilități, furnizorii sunt obligați să asigure, după caz: a) materiale accesibile de tipul: Braille, audio, video subtitrat, interpretare în limbajul mimico-gestual, interpretare în limba semnelor române, comunicare augmentativă și alternativă; b) persoane specializate în comunicare adaptată, precum interpreți în limbajul mimico-gestual, interpreți în limba semnelor române, specialiști în comunicare alternativă și augmentativă; c) semnalizare adaptată cu pictograme, semnale tactile, sonore sau vibrații; d) proceduri și ghiduri simplificate, cu suport vizual; e) tehnologii asistive relevante.
PL-x nr. 122/2026 - Inițiativa legislativă privind promovarea agroturismului şi valorificarea patrimoniului rural prin Programul Viaţa la ţară, care a fost promulgată de către Președintele României în data de 13.07.2026 devenind Legea nr.139/2026.
Are ca obiect de reglementare promovarea şi valorificarea patrimoniului cultural, tradiţional şi natural din mediul rural prin sprijinirea gospodăriilor ţărăneşti să prezinte activităţi rurale din propria gospodărie. Și cu siguranță, noi, aici în Bihor, avem ce promova.
Participarea gospodăriilor ţărăneşti în cadrul Programului se va realiza pe baza declaraţiei de înregistrare depusă la primărie şi a certificatului de producător de activităţi rurale emis de primărie.
Pentru derularea şi susţinerea Programului, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale dezvoltă o platformă electronică naţională denumită „Viaţa la ţară".
Operaţionalizarea şi administrarea platformei sunt realizate de către un operator privat, desemnat în baza unei licitaţii publice organizate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
 Platforma electronică naţională „Viaţa la ţară" asigură: a) înscrierea gospodăriilor ţărăneşti participante şi includerea acestora pe activităţi agricole şi tradiţionale, judeţe şi regiuni geografice; b) prezentarea activităţilor şi descrierea practicilor agricole specifice; c) vizibilitatea publică şi promovarea internaţională; d) disponibilitatea perioadei de vizitare şi costurile prezentării activităţii tradiţionale pentru fiecare gospodărie țărănească înscrisă în Program; e) posibilitatea rezervării şi plăţii online a serviciilor; f) încasarea de la vizitatori a contravalorii serviciilor de prezentare, la care se adaugă comisionul de intermediere al operatorului privat conform caietului de sarcini şi viramentul ulterior către persoana fizică înscrisă în Program;  g) monitorizarea şi transparenţa veniturilor realizate de către beneficiarii înscrişi în Program pentru Agenția Națională de Administrare Fiscală şi transmiterea situaţiilor financiare către organul fiscal competent. Veniturile realizate de persoanele fizice în baza activităţilor Programului reprezintă venituri din activităţi independente pentru care venitul net anual se determină pe baza normelor de venit, conform prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.
 Propuneri legislative inițiate și de doamna deputat Arina Moş:
 Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.
O propunere pe care am inițiat-o și mă bucur că mi s-au alăturat mai mulți colegi.
Ce prevede?
Modificarea şi completarea Legii nr.303/2022, în sensul stabilirii la 2 ani a duratei cursurilor de formare profesională iniţială la Institutul Naţional al Magistraturii pentru auditorii de justiţie. (Pl-x nr. 336/2026)
Proiect de Lege pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr.22/2002 privind executarea obligaţiilor de plată ale instituţiilor publice, stabilite prin titluri executorii - are ca obiect de reglementare suspendarea de drept a executărilor silite prin poprire asupra conturilor instituţiilor publice, deschise la Trezoreria Statului sau la instituţiile de credit, pe durata termenului de 6 luni prevăzut la art.2 din Ordonanţa Guvernului nr.22/2002. Poprirea asupra conturilor instituţiilor şi autorităţilor publice deschise la Trezoreria Statului sau la instituţiile de credit va opera în termen de 15 zile de la data comunicării somaţiei, dacă în acel interval instituţia sau autoritatea publică debitoare nu a notificat lipsa fondurilor în bugetul aprobat.
Propunere legislativă pentru aprobarea Programului Național de Înot ,,Johnny Weissmüller" - Programul National de înot ,,Johnny Weissmüller " va fi un program unic care va reuni toate aspectele educaționale, infrastructurale, profesionale și metodologice necesare pentru introducerea lecțiilor de înot pentru copiii din grădinițe și școli primare până în clasa a doua.
În primii trei ani de la adoptarea prezentei legi, programul va functiona ca program-pilot și se va organiza în cel putin 5 județe ale României.
Propunerea legislativă pentru modificarea alin.(1) al art.147 din Legea nr.53/2003 - Codul muncii ar urma să fie modificat astfel încât angajații care își cresc singuri copiii să primească minimum trei zile lucrătoare în plus la concediul anual de odihnă. (B395/2026)
Propunere legislativă privind instituirea anului 2029 - ,,Anul Doina Cornea" - pentru a marca împlinirea a 100 de ani de la nașterea Doinei Cornea (1929-2018), personalitate emblematică a rezistenței anticomuniste și a luptei pentru libertate și democrație în România (B 405/2026)
Date relevante transmise în urma interpelărilor/întrebărilor transmise către Guvern de către deputata Arina Moş: 
De exemplu, cazurile de violență domestică unde sunt afectați și minori.  
Datele existente la nivelul Inspectoratului General al Poliției Române relevă faptul că, în anul 2025, la nivel național, au fost înregistrați 7.702 minori victime ale faptelor de violență domestică, dintre care 175 la nivelul județului Bihor, iar, în anul 2024, la nivel național au fost înregistrați 8.321 de minori victime ale faptelor de violență domestică, dintre care 140 la nivelul judeţului Bihor.  Numărul minorilor victime ale violenței domestice care au beneficiat de servicii sociale specializate, acordate împreună cu mama acestora în cadrul intervențiilor destinate cuplului mamă-copil, la nivel național, au fost după cum urmează:⁠ ⁠În anul 2024, numărul minorilor victime ale violenței domestice care au beneficiat de servicii sociale specializate este de 10.316 minori, din care 5.544 fete și 4.772 băieți;⁠ ⁠În anul 2025 (date parțiale, centralizate la momentul transmiterii), numărul minorilor victime ale violenței domestice care au beneficiat de servicii sociale specializate este de 10.351 minori, din care 5.669 fete și 4.682 băieți.
Pe perioada vacanței parlamentare, activitatea continuă.
Doamna deputat Arina Moș a asigurat permanența săptămâna trecută, ca secretar al Camerei Deputaților, pentru o bună desfășurare a activităților curente.
De asemenea, va desfășura activități în teritoriu, întâlniri cu primarii, cu cetățenii, pentru a vedea ce alte probleme există pentru a fi rezolvate prin propuneri legislative sau prin modificarea unor legi deja existente.
În cadrul activității de la Comisia de Muncă și Protecție Socială, unde este membră, se desfășoară ședințe pentru a dezbate viitoarea lege a psihologilor. Este o lege care nu a fost modificată în ultimii 20 de ani. Totodată, există posibilitatea convocării unei sesiuni extraordinare pentru a adopta o serie de proiecte legislative prin care se vor îndeplini o serie de jaloane PNRR, pentru ca România să primească o nouă tranșă de fonduri în valoare de peste 4,5 miliarde de euro.
Șase proiecte legislative sunt cele mai importante:
Legea privind salarizarea unitară - valoare 770 milioane de euro;
Legea privind incompatibilitățile - 770 milioane de euro;
Legea privind recompensarea personalului Ministerului Finanțelor pentru îmbunătățirea colectării veniturilor la bugetul de stat -770 milioane de euro;
Legea privind funcția publică - 770 milioane de euro;
Legea privind Codul urbanismului - 972 milioane de euro;
Legea privind decarbonizarea sectorului de încălzire și răcire - 972 milioane de euro.
Trimite email
miercuri, 15 iulie 2026 la 08:33:16 Ora de vară a Europei de Est