Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Duminică, 30 august 2026

Când încep cursurile?

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026, potrivit structurii oficiale a anului școlar 2026-2027, aprobată de Ministerul Educației. Anul școlar are 36 de săptămâni de cursuri pentru majoritatea elevilor și se încheie vineri, 18 iunie 2027. Prima vacanță, cea de toamnă, începe pe 24 octombrie.
Anul școlar 2026-2027 începe oficial la 1 septembrie 2026 și se încheie la 31 august 2027, însă prima zi de cursuri este luni, 7 septembrie, conform Ordinului ministrului Educației și Cercetării nr. 3.194/2026 privind structura anului școlar.
Pentru elevi, începutul școlii din septembrie 2026 vine și cu o schimbare importantă la liceu: elevii care intră în clasa a IX-a sunt prima generație care va învăța după noile programe școlare de liceu. Manualele realizate pentru noile programe nu vor fi însă disponibile în format tipărit la începutul cursurilor. Directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, Bogdan Cristescu, a declarat că „în cel mai bun caz” manualele ar putea fi disponibile în format digital pe 7 septembrie. Dacă nu vor exista contestații, variantele tipărite ar putea ajunge la elevi în octombrie, iar în cazul unor contestații termenul s-ar putea prelungi pentru unele manuale până în ianuarie 2027. Manualele sunt instrumente de predare la clasă, folosesc mai mult elevilor, ele nu sunt obligatorii pentru profesori. Cadrele didactice au ca obligație aplicarea programei școlare.

Când începe școala în septembrie 2026?

Prima zi de școală este luni, 7 septembrie 2026.
Primul modul de cursuri durează șapte săptămâni, de luni, 7 septembrie, până vineri, 23 octombrie 2026.
Prima vacanță a elevilor începe sâmbătă, 24 octombrie, și se încheie duminică, 1 noiembrie. Elevii revin la școală luni, 2 noiembrie 2026.

Pe 5 octombrie 2026 nu se fac cursuri!

La mai puțin de o lună după începerea școlii, elevii vor avea o zi fără cursuri.
Luni, 5 octombrie 2026, de Ziua internațională a educației, nu se organizează cursuri, potrivit ordinului privind structura anului școlar. Nu se fac cursuri nici în zilele nelucrătoare și de sărbătoare legală prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă aplicabil...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
21 august 2026

Portofoliul profesional al cadrelor didactice, disponibil acum ca modul în platforma Edus (P)

De peste 10 ani, Edus urmărește îndeaproape cerințele care apar în sistemul de învățământ și le integrează, pe măsură ce apar, în aceeași platformă. Edus nu mai este demult doar un catalog electronic. Modulul de burse, raportările MATE și chestionarele SASAT, butonul roșu, modulele SCIM și CEAC pentru control intern și asigurarea calității au fost adăugate în timp, pe măsură ce școlile au avut nevoie de ele. Numai de la începutul acestui an, platforma a primit 23 de actualizări, cu funcții noi și îmbunătățiri.

Cel mai recent pas este un modul dedicat portofoliului profesional al cadrelor didactice, răspuns la obligația introdusă prin Ordinul nr. 3.858/2026. Modulul este disponibil acum în Edus.

Ce rezolvă modulul pentru conducerea școlii

Metodologia aprobată prin Ordinul nr. 3.858/2026 stabilește obligații atât pentru cadrele didactice, cât și pentru unitatea de învățământ. Fiecare școală are obligația să își elaboreze o procedură internă proprie pentru gestionarea portofoliilor, iar responsabilitatea implementării revine conducerii.

În practică, directorul are nevoie să vadă care cadre didactice și-au depus portofoliul, să poată aproba sau returna un portofoliu depus și să poată prezenta situația organizat la un control. Modulul din Edus acoperă acest flux.

Portofoliile depuse sunt vizibile conducerii într-o secțiune dedicată, accesibilă din meniul principal, iar directorul poate aproba un portofoliu sau îl poate respinge cu un motiv, caz în care cadrul didactic redobândește accesul pentru a-l corecta.

Cum funcționează pentru cadrul didactic

Cadrul didactic își construiește portofoliul pe cele cinci secțiuni prevăzute de metodologie: date de identificare, activitatea de predare, învățare și evaluare, activități complementare, managementul clasei și evoluția în cariera didactică.

Documentele se încarcă în librăria proprie și se asociază secțiunilor corespunzătoare. Fiecare adăugare sau eliminare se reflectă automat în opisul portofoliului, care rămâne mereu actualizat. Declarația de autenticitate, obligatorie pentru fiecare portofoliu, se semnează electronic direct în platformă. La final, portofoliul se poate descărca structurat, cu opis, declarație și documente organizate pe secțiuni, sau se poate depune către școală.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
27 iulie 2026

Programele pentru opționalele de Astronomie la nivel de liceu au fost publicate și se aplică din anul școlar 2026-2027. Patru discipline care urmăresc aceleași competențe generale: „Cerul mai aproape”, „Universul în mișcare”, „Stelele sub lupă”, „Universul și omul – o călătorie existențială”

Programele școlare pentru opționalele de Astronomie care vor fi disponibile la nivel de liceu au fost adoptate printr-un ordin al ministrului Educației și Cercetării, publicat luni în Monitorul Oficial. Programele, introduse pentru clasa a IX-a, a X-a, a XI-a și a XII-a, se aplică începând cu anul școlar 2026-2027.

Programele adoptate sunt pentru discipline incluse în Curriculumul la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ), anume:
„Astronomie. Cerul mai aproape” – clasa a IX-a
„Astronomie. Universul în mișcare” – clasa a X-a
„Astronomie. Stele sub lupă” – clasa a Xi-a
„Astronomie. Universul și omul – o călătorie existențială” – clasa a XII-a

Potrivit documentului adoptat, „ca disciplină nouă, conform Planurilor-cadru pentru învățământul liceal, cu frecvență zi, aprobate prin OMEC nr. 4350/2025, aceasta se regăsește, ca disciplină de tip opțional ce poate fi inclusă în oferta națională, în Anexa nr. 2 din OMEC nr. 4350/2025 filiera teoretică, profilul real, specializarea matematică-informatică, clasele a IX-a – a XII-a la Note specifice, partea 2) Precizări privind curriculumul la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ) și în Anexa nr. 3 din același ordin, filiera teoretică, profilul real, specializarea științe ale naturii, clasele a IX-a – a XII-a.
Toate cele patru discipline urmăresc formarea acelorași competențe generale, anume:

Formularea de explicații argumentate pe baza rezultatelor investigării fenomenelor și proceselor cosmice
Analizarea de modele explicative referitoare la structura și evoluția sistemelor în ansamblul Universului
Corelarea de concepte și legi ȘTIAM pentru rezolvarea de probleme și situații-problemă din domeniul astronomiei.
Formularea de opinii argumentate referitoare la explorarea responsabilă a spațiului cosmic...
Citiți mai multe pe Edupedu...

Nevoia de matematică, de Gheorghe PĂUN

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeş” pe luna septembrie

Nevoia de matematică, de Gheorghe PĂUN

,,Sunt (aproape) sigur că titlul anterior îi pare desuet cititorului, mai ales celui „cucerit" deja de inteligența artificială (IA), care, nu-i așa?, face tot (și încă ceva pe deasupra...), prin mijloace misterioase, dar cu rezultate minunate, în câteva secunde. Chiar dacă ar fi așa - dar nu este! - atunci am avea și mai abitir nevoie de matematică sau de altceva similar (voi reveni la subiect, cu argumente). Discuția este mai veche și se plasează în cadrul mai general al unei veritabile competiții între matematica „pură" și cea „aplicată", între cercetarea fundamentală și cea aplicată, în raport cu oricare știință. Sunt în circulație o mulțime de „aforisme" de genul „dacă ne concentrăm pe aplicații și nu dezvoltăm și teoria, la un moment dat nu vom mai avea ce aplica", sau „matematica aplicată e matematică de slabă calitate". Bineînțeles că niciuna dintre aceste afirmații nu este (total) adevărată, cu atât mai puțin a doua, chiar dacă apare ca titlu al articolului faimosului matematician Paul R. Halmos, de la începutul volumului Mathematics Tomorrow, editat de Lynn Arthur Steen și publicat de Springer-Verlag în 1981.

Articolul chiar asta face, își contrazice titlul (Applied mathematics is bad mathematics), dar fraza a rămas, împreună cu dificultatea de a delimita teoria de practică, de soluțiile euristice, „meșteșugărești". Iar la nivelul acesta intră în scenă și... contabilii, managerii (din zona aplicativă). Reiau câteva gânduri ale lui Edsger W. Dijkstra (1930-2002), informatician-matematician care a însoțit (și influențat) decenii la rând istoria modernă a informaticii. Are mai multe intervenții în chestiunea care ne interesează aici, nevoia de teorie (în informatică - dar informatica teoretică este considerată, în clasificarea curentă, (și) domeniu al matematicii). Într-un articol autobiografic, Under the spell of Leibniz's dream (Sub vraja visului lui Leibniz), scris în 2000, cu ocazia retragerii sale din activitate, și publicat în 2001 în revista Information Processing Letters, citim: „O simplă extrapolare ne spune că în cele din urmă cei orientați spre practică vor avea puține lucruri să mai aplice. Acest lucru este bine cunoscut, dar niciodată nu a împiedicat mințile financiare să ucidă gâsca care face ouă de aur". Și mai tranșant era profesorul Solomon Marcus, nu reiau decât observația „informatica fără matematică - o imposibilitate", pe care o găsim în mai multe scrieri ale sale.
Vreau însă să aduc discuția în vremurile noastre, când IA promite... ouă de aur! Promite nu numai că-i va ajuta pe matematicieni (documentare, experimente pentru a da credibilitate unor conjecturi, examinarea unor cazuri particulare la care pot fi reduse probleme generale - exemplu clasic, demonstrația Teoremei celor patru culori - și încă altele), ci și participarea la demonstrații, descoperirea. Este riscant să facem preziceri negative, viitorul e adesea în stare să le contrazică, de aceea nu mă declar total sceptic, dar tot îmi reamintesc două ziceri din matematica de cercetare: „în abordarea acestei probleme, nu sunt suficiente notațiile, avem nevoie și de noțiuni" și „nu ajunge strădania, e nevoie de o idee". Prima cred că a spus-o Gauss, a doua nu știu cine - semnificația ne interesează: forța brută a IA va rămâne la nivelul strădaniei, chiar dacă va fi în stare de notații, dar asta nu ajunge (pentru matematica de nivel înalt)"...
Am citat din editorialul domnului redactor-șef, acad. Gheorghe Păun, pe care merită să-l parcurgeți în întregime la adresa cunoscută: www.curteadelaarges.ro
Ce mai putem lectura în acest număr (câteva titluri și autori, din cuprins): Horia Bădescu: Omul de tinichea (V) - Bâlciul deșertăciunilor; Acad. Ioan-Aurel Pop: Actualitatea Imnului de Stat; Alexandru Mărchidan: Ideile au consecinţe (IV) - Nu ți-e rușine, fiule, să cânți atât de bine? Crina Zărnescu: Elogiul umbrei; Sara Mina: Cartea sustenabilă (VI) - Rezultatul unui sistem de management al calității; Ioan St. Lazăr: Mioriţa, o lectură deschisă - Apoteoza eroului în iminența morții; Ioan Roxin: Un dialog imaginar cu profesorul Moisil (pag.12-13); Nicolae Georgescu: Pathemata mathemata (I); Diana Ețco: O cronică spirituală a timpului (II); Maria Mona Vâlceanu: Mănăstirea Comana între istorie şi legendă; Dan Anghelescu: Carmina Balcanica - Experiența singulară a unei publicații; Nicolae Melinescu: Efectul spillover... Desigur, numărul cuprinde multe subiecte (articole), spre exemplu: Două calendare ale inimii - Nicolae Dabija la 78 de ani și 5 ani de eternitate; Dedublarea conștiinței intelectuale, cazul Bogdan Istru; I.L. Caragiale, gazetar politic; Fascinația corespondenței - ,,Trista viață a lui (O)Liviu Rebreanu; Ideea de Eminescu; Analiza inedită și definitivă a ,,problemei" Din ceas dedus... de Ion Barbu; Gurie Grosu: Jurnalul unui mitropolit; Josnicii în urmărirea unei himere; O carte despre un neam glorios și muribund; Reguli de aur din GO aplicabile în negociere și business... și altele.
,,E târziu. Pe masă, două volume deschise, lampa care nu se mai stinge, un laptop cu o conversație nedusă la capăt. În fotoliul din față, profesorul Moisil s-a așezat fără ceremonie, cu acea siguranță scurtă a celui care a mai stat pe scaunele altora. Privește ecranul cu o curiozitate calmă, ușor amuzată. Nu pare intimidat. Pare, mai degrabă, un cititor care a deschis ultimul capitol dintr-o serie pe care o începuse demult.
- Domnule profesor, vă mulțumesc că ați venit.
- Mulțumirile sunt premature. Așteptați să vedeți ce întreb. (Își potrivește ochelarii.) Pe ecran am citit deja despre ce vreți să vorbim. Mașinile care răspund. Răspund la mai multe lucruri decât întrebați?
- De obicei, da.
- Atunci începutul e bun. O mașină care răspunde la mai puțin decât e întrebată ar fi inutilă. Una care răspunde la mai mult e periculoasă. V-ați așezat în partea grea a problemei de la bun început.
- Cum priviți, dumneavoastră, fenomenul ăsta?
- Cu ochii unui om care, în tinerețe, a văzut un calculator făcând adunări și socotea că asta e o eternitate. (Pauză.)" Am citat din Ioan Roxin: Un dialog imaginar cu profesorul Moisil.
Așadar subiecte avem, unu și unu... Lectură plăcută! (OviDan)

Trimite email
duminică, 6 septembrie 2026 la 12:27:14 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

Când începe școala?

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026, potrivit structurii oficiale a anului școlar 2026-2027, aprobată de Ministerul Educației...
 
Citiți mai multe la ȘTIRI,
în prima coloană din stânga:
Ce aflăm de la Edupedu,
care publică știri la zi
despre educație...