Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
27 iulie 2026

Programele pentru opționalele de Astronomie la nivel de liceu au fost publicate și se aplică din anul școlar 2026-2027. Patru discipline care urmăresc aceleași competențe generale: „Cerul mai aproape”, „Universul în mișcare”, „Stelele sub lupă”, „Universul și omul – o călătorie existențială”

Programele școlare pentru opționalele de Astronomie care vor fi disponibile la nivel de liceu au fost adoptate printr-un ordin al ministrului Educației și Cercetării, publicat luni în Monitorul Oficial. Programele, introduse pentru clasa a IX-a, a X-a, a XI-a și a XII-a, se aplică începând cu anul școlar 2026-2027.

Programele adoptate sunt pentru discipline incluse în Curriculumul la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ), anume:
„Astronomie. Cerul mai aproape” – clasa a IX-a
„Astronomie. Universul în mișcare” – clasa a X-a
„Astronomie. Stele sub lupă” – clasa a Xi-a
„Astronomie. Universul și omul – o călătorie existențială” – clasa a XII-a

Potrivit documentului adoptat, „ca disciplină nouă, conform Planurilor-cadru pentru învățământul liceal, cu frecvență zi, aprobate prin OMEC nr. 4350/2025, aceasta se regăsește, ca disciplină de tip opțional ce poate fi inclusă în oferta națională, în Anexa nr. 2 din OMEC nr. 4350/2025 filiera teoretică, profilul real, specializarea matematică-informatică, clasele a IX-a – a XII-a la Note specifice, partea 2) Precizări privind curriculumul la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ) și în Anexa nr. 3 din același ordin, filiera teoretică, profilul real, specializarea științe ale naturii, clasele a IX-a – a XII-a.
Toate cele patru discipline urmăresc formarea acelorași competențe generale, anume:

Formularea de explicații argumentate pe baza rezultatelor investigării fenomenelor și proceselor cosmice
Analizarea de modele explicative referitoare la structura și evoluția sistemelor în ansamblul Universului
Corelarea de concepte și legi ȘTIAM pentru rezolvarea de probleme și situații-problemă din domeniul astronomiei.
Formularea de opinii argumentate referitoare la explorarea responsabilă a spațiului cosmic...
Citiți mai multe pe Edupedu...

Nevoia de matematică, de Gheorghe PĂUN

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeş” pe luna septembrie

Nevoia de matematică, de Gheorghe PĂUN

,,Sunt (aproape) sigur că titlul anterior îi pare desuet cititorului, mai ales celui „cucerit" deja de inteligența artificială (IA), care, nu-i așa?, face tot (și încă ceva pe deasupra...), prin mijloace misterioase, dar cu rezultate minunate, în câteva secunde. Chiar dacă ar fi așa - dar nu este! - atunci am avea și mai abitir nevoie de matematică sau de altceva similar (voi reveni la subiect, cu argumente). Discuția este mai veche și se plasează în cadrul mai general al unei veritabile competiții între matematica „pură" și cea „aplicată", între cercetarea fundamentală și cea aplicată, în raport cu oricare știință. Sunt în circulație o mulțime de „aforisme" de genul „dacă ne concentrăm pe aplicații și nu dezvoltăm și teoria, la un moment dat nu vom mai avea ce aplica", sau „matematica aplicată e matematică de slabă calitate". Bineînțeles că niciuna dintre aceste afirmații nu este (total) adevărată, cu atât mai puțin a doua, chiar dacă apare ca titlu al articolului faimosului matematician Paul R. Halmos, de la începutul volumului Mathematics Tomorrow, editat de Lynn Arthur Steen și publicat de Springer-Verlag în 1981.

Articolul chiar asta face, își contrazice titlul (Applied mathematics is bad mathematics), dar fraza a rămas, împreună cu dificultatea de a delimita teoria de practică, de soluțiile euristice, „meșteșugărești". Iar la nivelul acesta intră în scenă și... contabilii, managerii (din zona aplicativă). Reiau câteva gânduri ale lui Edsger W. Dijkstra (1930-2002), informatician-matematician care a însoțit (și influențat) decenii la rând istoria modernă a informaticii. Are mai multe intervenții în chestiunea care ne interesează aici, nevoia de teorie (în informatică - dar informatica teoretică este considerată, în clasificarea curentă, (și) domeniu al matematicii). Într-un articol autobiografic, Under the spell of Leibniz's dream (Sub vraja visului lui Leibniz), scris în 2000, cu ocazia retragerii sale din activitate, și publicat în 2001 în revista Information Processing Letters, citim: „O simplă extrapolare ne spune că în cele din urmă cei orientați spre practică vor avea puține lucruri să mai aplice. Acest lucru este bine cunoscut, dar niciodată nu a împiedicat mințile financiare să ucidă gâsca care face ouă de aur". Și mai tranșant era profesorul Solomon Marcus, nu reiau decât observația „informatica fără matematică - o imposibilitate", pe care o găsim în mai multe scrieri ale sale.
Vreau însă să aduc discuția în vremurile noastre, când IA promite... ouă de aur! Promite nu numai că-i va ajuta pe matematicieni (documentare, experimente pentru a da credibilitate unor conjecturi, examinarea unor cazuri particulare la care pot fi reduse probleme generale - exemplu clasic, demonstrația Teoremei celor patru culori - și încă altele), ci și participarea la demonstrații, descoperirea. Este riscant să facem preziceri negative, viitorul e adesea în stare să le contrazică, de aceea nu mă declar total sceptic, dar tot îmi reamintesc două ziceri din matematica de cercetare: „în abordarea acestei probleme, nu sunt suficiente notațiile, avem nevoie și de noțiuni" și „nu ajunge strădania, e nevoie de o idee". Prima cred că a spus-o Gauss, a doua nu știu cine - semnificația ne interesează: forța brută a IA va rămâne la nivelul strădaniei, chiar dacă va fi în stare de notații, dar asta nu ajunge (pentru matematica de nivel înalt)"...
Am citat din editorialul domnului redactor-șef, acad. Gheorghe Păun, pe care merită să-l parcurgeți în întregime la adresa cunoscută: www.curteadelaarges.ro
Ce mai putem lectura în acest număr (câteva titluri și autori, din cuprins): Horia Bădescu: Omul de tinichea (V) - Bâlciul deșertăciunilor; Acad. Ioan-Aurel Pop: Actualitatea Imnului de Stat; Alexandru Mărchidan: Ideile au consecinţe (IV) - Nu ți-e rușine, fiule, să cânți atât de bine? Crina Zărnescu: Elogiul umbrei; Sara Mina: Cartea sustenabilă (VI) - Rezultatul unui sistem de management al calității; Ioan St. Lazăr: Mioriţa, o lectură deschisă - Apoteoza eroului în iminența morții; Ioan Roxin: Un dialog imaginar cu profesorul Moisil (pag.12-13); Nicolae Georgescu: Pathemata mathemata (I); Diana Ețco: O cronică spirituală a timpului (II); Maria Mona Vâlceanu: Mănăstirea Comana între istorie şi legendă; Dan Anghelescu: Carmina Balcanica - Experiența singulară a unei publicații; Nicolae Melinescu: Efectul spillover... Desigur, numărul cuprinde multe subiecte (articole), spre exemplu: Două calendare ale inimii - Nicolae Dabija la 78 de ani și 5 ani de eternitate; Dedublarea conștiinței intelectuale, cazul Bogdan Istru; I.L. Caragiale, gazetar politic; Fascinația corespondenței - ,,Trista viață a lui (O)Liviu Rebreanu; Ideea de Eminescu; Analiza inedită și definitivă a ,,problemei" Din ceas dedus... de Ion Barbu; Gurie Grosu: Jurnalul unui mitropolit; Josnicii în urmărirea unei himere; O carte despre un neam glorios și muribund; Reguli de aur din GO aplicabile în negociere și business... și altele.
,,E târziu. Pe masă, două volume deschise, lampa care nu se mai stinge, un laptop cu o conversație nedusă la capăt. În fotoliul din față, profesorul Moisil s-a așezat fără ceremonie, cu acea siguranță scurtă a celui care a mai stat pe scaunele altora. Privește ecranul cu o curiozitate calmă, ușor amuzată. Nu pare intimidat. Pare, mai degrabă, un cititor care a deschis ultimul capitol dintr-o serie pe care o începuse demult.
- Domnule profesor, vă mulțumesc că ați venit.
- Mulțumirile sunt premature. Așteptați să vedeți ce întreb. (Își potrivește ochelarii.) Pe ecran am citit deja despre ce vreți să vorbim. Mașinile care răspund. Răspund la mai multe lucruri decât întrebați?
- De obicei, da.
- Atunci începutul e bun. O mașină care răspunde la mai puțin decât e întrebată ar fi inutilă. Una care răspunde la mai mult e periculoasă. V-ați așezat în partea grea a problemei de la bun început.
- Cum priviți, dumneavoastră, fenomenul ăsta?
- Cu ochii unui om care, în tinerețe, a văzut un calculator făcând adunări și socotea că asta e o eternitate. (Pauză.)" Am citat din Ioan Roxin: Un dialog imaginar cu profesorul Moisil.
Așadar subiecte avem, unu și unu... Lectură plăcută! (OviDan)
Trimite email
joi, 20 august 2026 la 18:08:42 Ora de vară a Europei de Est