Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 ianuarie 2026

Viitorul ministru al Educației și Cercetării urmează să fie stabilit vineri, 30 ianuarie, în ședința Biroului Politic Național (BPN) al Partidului Național Liberal (PNL), potrivit surselor Edupedu.ro.

Ședința Biroului Politic Național al liberalilor se va desfășura vineri pentru că prim-ministrul Ilie Bolojan este de la începutul săptămânii în vizită de lucru în Germania, iar joi are loc ședință de Guvern.



În acest moment, ministerul Educației și Cercetării este condus interimar de peste două săptămâni de prim-ministrul Ilie Gavril Bolojan, după demisia din 22 decembrie 2025 a lui Daniel Ovidiu David, întors rector la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Săptămâna aceasta ar trebui să fie propus noul ministru al Educației, potrivit declarațiilor premierului Ilie Bolojan. Pe 13 ianuarie, prim-ministrul a precizat, pentru TVR 1, că s-a mers pe varianta în care „până la sfârșitul acestei luni să venim cu o propunere pentru un ministru care să preia acest portofoliu al educației”.

„Demisia domnului ministru David s-a suprapus cu perioada de final de an, deci cu partea de sărbători. Aveam două posibilități: să găsim o formulă rapidă sau să recurgem la varianta clasică, existând un interimat. Am mers pe această a doua variantă, în așa fel încât până la sfârșitul acestei luni să venim cu o propunere pentru un ministru care să preia acest portofoliu al educației, în așa fel încât împreună cu ceilalți colegi din guvern să poată lucra la pregătirea bugetului care ar urma să fie adoptat în a doua jumătate a lunii februarie”, a precizat prim-ministrul, pe 13 ianuarie, pentru TVR 1.
Marți, 13 ianuarie, Guvernul a anunțat oficial, printr-un anunț de presă, că premierul Ilie Bolojan i-a transmis președintelui Nicușor Dan propunerea de revocare a lui Daniel David din funcția de ministru al Educației și Cercetării, ca urmare a demisiei, și preluarea interimatului de către prim-ministrul României.



În acest context, Iolanda Cătinean, președintele Sindicatului din Învățământ „Spiru Haret” Mureș, a declarat, pentru Edupedu.ro, că viitorul ministru al Educației trebuie „să fie o persoană care să dea dovadă de empatie, să-și iubească meseria de cadru didactic”. „În momentul în care tu, ca profesor, iubești ceea ce faci, nu poți să faci rău colegilor tăi”, a menționat aceasta.
Întrebat de ce crede că nu se înghesuie nimeni să preia Ministerul Educației și Cercetării, consilierul prezidențial pentru educație, Sorin Costreie, a afirmat că „în zona politică, sunt mulți care vor să fie acolo, la butoane, dar e important să fie cine trebuie și să-și asume ce are de făcut”. Declarațiile au fost făcute în emisiunea Info Edu, de pe 18 ianuarie.

Sorin Costreie a declarat în exclusivitate pentru Edupedu.ro, pe 13 ianuarie, că „nu se înghesuie nimeni” să fie ministrul Educației pentru că primează tăierile și reducerile și atunci e greu să faci lucruri cu impact pe termen lung. E nevoie de un ministru din sistem, dar cu soliditate academică.

Demisia ministrului Educației și Cercetării, Daniel-Ovidiu David, a fost anunțată public pe 22 decembrie și constatată oficial abia pe 14 ianuarie, după 23 de zile de amânare. Acum, premierul Ilie Bolojan spune că Guvernul speră ca „până la sfârșitul acestei luni (n. red. ianuarie 2026)” să vină cu o propunere pentru un nou ministru, invocând încă din 3 ianuarie discuții la PNL pentru găsirea unui titular.

Potrivit surselor Edupedu.ro, printre variantele luate în calcul de PNL și de premierul Ilie Bolojan pentru funcția de ministru al Educației și Cercetării, în discuțiile de la începutul lunii ianuarie, s-au aflat în ultima perioadă rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea – al cărui nume a suscitat însă numeroase critici privind acuzația de plagiat semnalată într-o anchetă publicată de Pressone.ro, semnată de Emilia Șercan – și consiliera de stat la Cancelaria prim-ministrului, Luciana Antoci, potrivit surselor Edupedu.ro; de asemenea, conform acelorași surse, la finalul lunii decembrie 2025 a fost vehiculat în PNL și numele Măriucăi Talpeș, variantă care a picat.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

100 de minute românești

Joi, 29 octombrie 2009, ora 19.00,

100 de minute românești

Proiecții la PAVILION UNICREDIT din București, urmate de o sesiune de Q&A cu Andrei Crăciun; curator: Andrei Craciun, artiști: Ștefan Constantinescu, Teodor Graur, Ion Grigorescu, Ciprian Homorodean, Sebastian Moldovan, Corneliu Porumboiu. România, complexul românilor europeni și mândria europenilor români continuă să se plaseze în Est, incapabilă de a se sustrage ierarhiei Est-Vest, blestem al Balcanilor - invenție lingvistică adoptată prea ușor.

„Ne deposedăm de responsabilitate și invocăm dreptul la suferință”
Modul de raportare la reperele locale, naționale, europene, mondiale, denotă modul în care ne raportăm la propria naționalitate, excitați de un naționalism inconștient, plat și auto-distructiv sau timorați de propria istorie și dornici de a o renega, paralizați de impotența de a acționa.
Românii asumă statutul de victimă conjucturală a ideologiilor, retrăind traumele comunismului docili și blazați sub umbrela capitalismului. Se pare că democrația a costat prea mult, pentru a ne permite luxul de a ne înfrupta din ea, în schimb, ne permitem libertatea de a nu ne implica, libertatea de a nu contribui, libertatea de a nu alege. Înființăm partide și desființăm societatea civilă. Ne deposedăm de responsabilitate și invocăm dreptul la suferință.
Auto-critica și auto-ironia sunt instrumente ale artistului român, rezultatul fiind auto-critica și auto-ironia societății. Artistul subliniază, atrage atenția, face loc întrebărilor. Devenim imigranți. Imigranții lor, ai acelora care am vrut să fim. Românul pare a vrea să fie „el însuși”, un fel de transpunere artificială în ceva ce nu înțelegem. Imigrantul este cel ce suferă. Plecăm peste tot și totul pare că ne fuge de sub picioare. Trăim suspendați într-o temporalitate absurdă, dar pe un tărâm sigur.
Artistul român contemporan pare a fi cuprins de melancolie și fatalismul de a încerca să justifice trecutul prin analiza re-gândirii acestuia, încercând să-i chestioneze autenticitatea, autoritatea, valabilitatea. Indiferent dacă acești artiști sunt deopotrivă actori în filme celebre, imigranți în lupta cu „altul”, participanți pe ascuns la destrămarea unui status-quo, indiferent că parodiază realul sau se implică în emoția prezentului, toți aceștia își doresc contribuția la noua istorie. (Extras din publicația 100 minute românești)
Relaționarea dintre arhitectură, politică și sfera socială...
Andrei Crăciun este curator și teoretician, studiază arhitectura la Universitatea de Arhitectură și Urbanism "Ion Mincu", București. Este interesat de relaționarea dintre arhitectură, politică și sfera socială și arii legate de activism, gender și arhitectura participativă. În prezent, pregătește noile sale proiecte curatoriale "Utopia of Exotic" și "Destroying Public Harmony". Din 2008, este coordonator al PAVILION UNICREDIT - centrul pentru artă și cultura contemporană și a fost numit assistant curator pentru BUCHAREST BIENNALE 2010. Trăiește și lucrează în București.

100 minute românești va fi proiectat și în data de 8 decembrie 2009, ora 19.00, la Cluj - Napoca, Universitatea de Artă, Casa Matei Corvin.
100 minute este un proiect inițiat de Răzvan Ion & Eugen Rădescu. (C.H.)

Trimite email
joi, 29 ianuarie 2026 la 13:13:15 Ora standard a Europei de Est