Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
12 martie 2024

Peste 12.000 de profesori și aproape 170.000 de elevi și studenți, parte din proiectele educaționale ale organizației Școala de Valori, în cei 14 ani de activitate (P)
Într-o lume într-o continuă schimbare, Școala de Valori continuă și ea să își împlinească misiunea de a călăuzi tinerii să învețe să devină creatorii propriilor vieți. Cu o experiență de 14 ani în crearea de proiecte educaționale, Școala de Valori a impactat pozitiv viața celor aproape 170.000 de elevi și studenți, precum și a celor aproximativ 12.000 de profesori.
Școala de Valori este o asociație non-guvernamentală înființată în 2009, care și-a oficializat activitatea în 2010, începând cu proiectul GROW, acum cunoscut sub numele de growedu.ro. Începând cu anul trecut, asociația și-a extins misiunea și în Diasporă. L’école des Valeurs este primul avanpost Școala de Valori în spațiul european, cu scopul de a susține dezvoltarea personală și profesională a românilor care trăiesc în Diasporă: https://lecoledesvaleurs.eu/ .

Școala de Valori rămâne implicată în susținerea educației la nivel european și în implementarea de proiecte Erasmus Plus, cu accent pe integrarea tinerilor pe piața muncii, deoarece învățarea continuă centrată pe valori este cheia cu care tinerii pot să-și atingă sau, de ce nu, să își depășească potențialul maxim.

În decursul celor 14 ani, Școala de Valori a fost alături de elevii din școala primară la cei din liceele tehnologice sau teoretice, i-a susținut în procesul de alegere a traseului educațional și de carieră. Studenții au cunoscut procesul de transformare al proiectelor Școala de Valori și, acum, sunt gata să fie antreprenori sau angajați cu competențe antreprenoriale, care știu că locul lor este într-un domeniu care să fie în armonie cu abilitățile lor personale. Pentru că profesorii sunt cheia dezvoltării elevilor, Școala de Valori se implică în crearea unor experiențe educaționale unice, interactive și inspiraționale, care vizează nu doar formarea inițială dar și pe cea continuă, adresând competențele de care au nevoie pentru a lucra cu elevii contemporani.

Credem cu tărie în puterea oamenilor de autodepășire...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 februarie 2024

Statul plătește suplimentar 56 de universități de stat și particulare, în acest an, ca să formeze peste 32 de mii de viitori profesori. Cea mai mare creștere față de anul universitar precedent e la Universitatea din Oradea – 700 de locuri în plus

În anul universitar 2023-2024, statul vrea să formeze peste 32.200 de studenți care ar putea să devină profesori, potrivit datelor din ordinul ministrului Educației nr. 6.234/2023. Este vorba despre ordinul prin care a fost aprobată lista universităților cu programe de formare psihopedagogică. Numărul locurilor a crescut cu aproape 20% față de anul trecut, cu mențiunea că anul trecut în listă nu figura numărul de locuri pentru o serie de universități, iar o universitate particulară este nouă pe această listă – Universitatea „Tibiscus” din Timișoara, care primește 100 de locuri.
Amintim că 56 de universități vor organiza programe de formare psihopedagogică pentru profesori, în anul universitar 2023-2024. Acest lucru înseamnă că pot fi școlarizați 32.250 de studenți care vor să devină profesori.

În anul universitar 2023-2024, la fel ca în fiecare an, universitățile cu cei mai mulți studenți care pot fi școlarizați sunt următoarele:

Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca – 3.500;
Universitatea din București – 3.000;
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – 2.400;
Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București – 1.600;
Universitatea din Craiova – 1.500;
Universitatea din Oradea – 1.500;
Universitatea de Vest din Timișoara – 1.500;
Universitatea „Transilvania” din Brașov – 1.100;
Academia de Studii Economice din București – 1.000;
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu – 1.000;
Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava – 1.000;
În anul universitar 2022-2023, numărul maxim de studenți care au putut fi școlarizați a fost de 26.880. Creșterea cu 5.370 de studenți este influențată de faptul că pe lista de anul trecut în dreptul a 6 universități era afișat „N/A”. Dacă aceste 6 universități și-a menținut cifra de școlarizare pentru modulul psihopedagogic, atunci noutățile ar fi doar în dreptul Universității Tehnice de Construcți București, care primește 50 de locuri în plus, la Univeristatea din Oradea, care are o creștere de 700 de locuri și la Universitatea din Petroșani – 30 de locuri în plus.

Regulile de finanțare pentru universități prevăd că pentru un student la licență, care urmează modulul de pregătire pedagogică, instituția de învățământ primește cu 16% din alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar mai mult decât pentru un student care nu urmează acest modul. Pentru un student la master, care urmează de regula modului II pedagogic, finanțarea este cu 32% peste alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar.

Bacalaureatul 2010 – „varză murată”!?

Dascălii și elevii sunt sceptici și cam… acriți de situație

Bacalaureatul 2010 – „varză murată”!?

Cu ochii pe tot ce se publică și tot ce se difuzează pe sticlă, dascălii și elevii aflați în pielea victimelor cataloghează bacalauratul 2010 ca fiind un fel de „varză murată”. Și nu știu să se bucure sau să plângă!

Ieri, marți (3 noiembrie 2009, era noastră), ne-am văzut și noi aduși în fața generalului Inspectoratului Școlar al județului Bihor, dl profesor Dorel Luca, pentru a lua la cunoștință că au fost prinși cei care au intrat ilegal în Școala din Șerani, subtilizând niscaiva calculatoare despre care aveau cunoștință, chiar dacă nu erau informaticieni de primă mână. Se mai spune că paguba a fost recuperată în totalitate. Nu s-a precizat, însă, dacă respectivele calculatoare au toate componente la locul lor, în bună stare de funcționare.
Cel mai tare punct al întâlnirii a fost, însă, bacalaureatul 2010, care nu este, totuși, varză, ci un fel de ghiveci...
Lăsând gluma la o parte, să ne ocupăm de lucruri serioase!
Varianta de bacalaureat 2010 va cuprinde examinare orală la română, limba maternă, competențe digitale (pe calculator) și la limba modernă (avansat, începător sau opțional, după caz), în perioada 15 februarie – 4 iunie 2010) și examinare scrisă (la română, limba maternă, proba obligatorie a profilului și proba la alegere, în perioada 28 iunie – 2 iulie). Va exista și o a II-a sesiune a bacalaureatului, între 23 august și 3 septembrie).
Dl inspector general a ținut să sublinieze faptul că pe site-ul Ministerului Educației, Cercetării și Inovării, pe www.subiecte2010.edu.ro au apărut, începând de vineri, 30 octombrie, modele de subiecte, dar că nu vor mai fi publicate, ca în anii trecuți, toate subiectele la proba orală.
Intrând în detalii, generalul ne-a explicat cum va decurge examinarea la română (cu doi profesori, din care unul va fi profesorul clasei), iar celălalt, un profesor de specialitate care nu a predat la clasa respectivă; elevul examinat va citi (cu voce tare) un text – suport (de circa 100 - 200 de cuvinte), cursiv, expresiv (potrivit indicațiilor), va răspunde la întrebări și va face interpretările cerute. Proba nu va fi evaluată cu note sau cu calificativ: admis sau respins, ci cu puncte... puncte (dar nu va cădea nimeni)!
Pentru proba scrisă la limba română, ministerul de resort va elabora subiectul în 10 variante din care se va extrage o variantă în ziua susținerii probei (în 28 iunie 2010).
La limba modernă se vorbește despre trei părți: o probă scrisă, o expunere orală, audierea și interpretarea textului audiat... Examinarea se vrea una în genul celei susținute pentru obținerea unui atestat (fiind echivalentă cu acesta).
Dar parcă mai știe cineva ce va sta în picioare, după alegeri, din tot ce se spune acum?!
Dascălii și elevii sunt derutați. Dar parcă numai ei? Nici părinții elevilor nu se simt mai bine! (Ovi Dan)

Trimite email
joi, 28 martie 2024, 22:15:41 Ora standard a Europei de Est