Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Eu oricum sunt un euro - optimist

Noi orizonturi

Eu oricum sunt un euro - optimist

Nu știu unde a fost Europa acum 6000 de ani, dar noi, care suntem urmașii dacilor, am fost aici. Ne-o demonstrează istoria aurului care pornește din neolitic. Și dacă e așa, suntem un exemplu de stabilitate în timp și spațiu. Atestarea acestor spuse este adusă de cel mai mare expert în aur din Europa Barbara Deppert Lippitz care spune : „Sunteți singura țară din Europa care își are scrisă istoria în propriul ei aur”.

 Chiar dacă succesiunea anilor, a secolelor a făcut ca Dacia să semene cu o salcie, eu cred că oamenii ei au știut să ia de la viață doar ce-i bun și și-au conservat foarte bine tradițiile, obiceiurile, natura și simțurile. Chiar dacă ramurile salciei au fost bătute de vânt roman, otoman, turc, tătar, austro-ungar, german, sovietic, rădăcinile copacului au fost foarte puternic înfipte în acest pământ, trunchiul a fost unul drept, puternic, deși frunzele au fost în vijelie, au folosit la oxigenarea aerului. Rădăcina și trunchiul înseamnă societatea românească, restul e istorie.    
Și suntem bogați. Natura e de partea noastră, trebuie doar să avem grijă de ea. Aurul galben îl avem de mult, aurul negru (petrolul) mai este, la fel și aurul verde (pădurile), iar aur cenușiu (luminarea deci: literatura, cultura, arta) – cu prisosință:  Constantin Brâncuși, Mihai Eminescu, George Enescu etc.
Pe unde am umblat a fost cu desăvârșire minunat. A fost de altfel doar o incursiune pe acele meleaguri îndepărtate, niște locuri despre care nu pot să atest multe lucruri pentru că nu le cunosc amănunțit istoria, dar cu certitudine, nu au înghițit atâtea câte am înghițit noi, atâtea stăpâniri, influențe și decăderi pe toate planurile.
România nu este o țară dezvoltată, nu este o țară naivă în ceea ce privește dezvoltarea tehnologică în toate domeniile, este o țară care își susține pe cât posibil principiile tradiționaliste.
În stagiul de informare desfășurat la Parlamentul European de la Bruxelles, am învățat multe, am înțeles ce trebuie și ce nu trebuie să facem. Ca idee generală impregnată în mintea mea a rămas faptul că, a cunoaște este necesar, a prelua este vital, dar în prealabil a putea distinge este mai mult decât important.
Consider că suntem într-un fel avantajați de aderarea întârziată la Uniunea Europeană, pentru că astfel putem învăța din greșelile altora. Un exemplu elocvent, și în același timp o problematică care mă macină în mod deosebit este procesul de  ecologizare, în toate domeniile. Noi suntem o țară cu principii clare și tradiții, care nu numai că nu avem nevoie de ecologizare, ci pur și simplu trebuie să rămânem la produsele noastre, naturale, nu trebuie să fim influențați în acest domeniu de nici o țară dezvoltată”, este bine să fim influențați din punct de vedere tehnic, dar nu și calitativ.
Eu nu o să pot să îmi imaginez o Românie care să se dezvolte până la nivelul actual al Germaniei, Franței sau Marii Britanii pentru că nivelul de dezvoltare din prezent al acestor mari puteri, ne depășește ca mentalitate. Consider că ar trebui să se realizeze o ordonare și o dezvoltare în propriul nostru domeniu, să ne divulgăm calitățile ca popor milenar ce suntem, să le aplicăm și fructificăm, pentru ca ulterior să ne putem identifica și afirma într-un anumit domeniu. Trebuie să vedem cum au ajuns sus alte țări, trebuie să deslușim metodele prin care am putea să ajungem și noi sus, dar fără a plagia domeniul datorită căruia s-a ajuns acolo; ce putem copia în schimb sunt mijloacele morale prin care s-a atins vârful piramidei economice și sociale.
La Parlamentul European se află o conglomerație a națiunilor, dar cu toate acestea, datorită toleranței și transparenței, diplomației și respectului nu există conflicte mari, acesta este un aspect care m-a marcat. În minte mi-a venit în momentul în care s-a discutat pe baza acestui subiect, atmosfera lamentabilă din Parlamentul României, lipsa de ordine, transparență și desăvârșita lipsă de respect.
Nu pot să nu fac referire la un citat din „Autoportret  într-o oglindă spartă” de Octavian Paler: „ Dimineață m-am sculat cu gândul că fiecare om are haosul său personal. Și în raport cu acest haos, există trei faze. În prima îți ignori haosul. În a doua, rătăcești prin el. În a treia încerci dacă mai ai timp, să pui puțină ordine.” Aceleași etape se pot identifica și în cazul evoluției unei națiuni. Același haos cu trei faze. Actuala poziție a României în raport cu etapele prevăzute mai sus se poate identifica cu cea de-a treia fază, cea de încercare de a face ordine.
Noi, generația de astăzi, suntem speranța, noi am văzut, am acaparat, urmează cu timpul să distingem, și ulterior va trebui să aplicăm. Metode există, însuși stagiul de la Parlamentul European a avut ca scop principal deschiderea unor noi orizonturi tinerelor generații. Se poate, doar trebuie să vrem!  
Cred că din cele șase miliarde de oameni să ajungă la conducere niște capete care să ia decizii ca și cum ar trăi veșnic, nu pentru beneficii actuale sau personale. În același timp consider că deciziile nu depind de legislatură.
Eu oricum sunt un euro - optimist.        
  Oana TÂRB       

Trimite email
duminică, 22 februarie 2026 la 20:45:39 Ora standard a Europei de Est