Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Eu oricum sunt un euro - optimist

Noi orizonturi

Eu oricum sunt un euro - optimist

Nu știu unde a fost Europa acum 6000 de ani, dar noi, care suntem urmașii dacilor, am fost aici. Ne-o demonstrează istoria aurului care pornește din neolitic. Și dacă e așa, suntem un exemplu de stabilitate în timp și spațiu. Atestarea acestor spuse este adusă de cel mai mare expert în aur din Europa Barbara Deppert Lippitz care spune : „Sunteți singura țară din Europa care își are scrisă istoria în propriul ei aur”.

 Chiar dacă succesiunea anilor, a secolelor a făcut ca Dacia să semene cu o salcie, eu cred că oamenii ei au știut să ia de la viață doar ce-i bun și și-au conservat foarte bine tradițiile, obiceiurile, natura și simțurile. Chiar dacă ramurile salciei au fost bătute de vânt roman, otoman, turc, tătar, austro-ungar, german, sovietic, rădăcinile copacului au fost foarte puternic înfipte în acest pământ, trunchiul a fost unul drept, puternic, deși frunzele au fost în vijelie, au folosit la oxigenarea aerului. Rădăcina și trunchiul înseamnă societatea românească, restul e istorie.    
Și suntem bogați. Natura e de partea noastră, trebuie doar să avem grijă de ea. Aurul galben îl avem de mult, aurul negru (petrolul) mai este, la fel și aurul verde (pădurile), iar aur cenușiu (luminarea deci: literatura, cultura, arta) – cu prisosință:  Constantin Brâncuși, Mihai Eminescu, George Enescu etc.
Pe unde am umblat a fost cu desăvârșire minunat. A fost de altfel doar o incursiune pe acele meleaguri îndepărtate, niște locuri despre care nu pot să atest multe lucruri pentru că nu le cunosc amănunțit istoria, dar cu certitudine, nu au înghițit atâtea câte am înghițit noi, atâtea stăpâniri, influențe și decăderi pe toate planurile.
România nu este o țară dezvoltată, nu este o țară naivă în ceea ce privește dezvoltarea tehnologică în toate domeniile, este o țară care își susține pe cât posibil principiile tradiționaliste.
În stagiul de informare desfășurat la Parlamentul European de la Bruxelles, am învățat multe, am înțeles ce trebuie și ce nu trebuie să facem. Ca idee generală impregnată în mintea mea a rămas faptul că, a cunoaște este necesar, a prelua este vital, dar în prealabil a putea distinge este mai mult decât important.
Consider că suntem într-un fel avantajați de aderarea întârziată la Uniunea Europeană, pentru că astfel putem învăța din greșelile altora. Un exemplu elocvent, și în același timp o problematică care mă macină în mod deosebit este procesul de  ecologizare, în toate domeniile. Noi suntem o țară cu principii clare și tradiții, care nu numai că nu avem nevoie de ecologizare, ci pur și simplu trebuie să rămânem la produsele noastre, naturale, nu trebuie să fim influențați în acest domeniu de nici o țară dezvoltată”, este bine să fim influențați din punct de vedere tehnic, dar nu și calitativ.
Eu nu o să pot să îmi imaginez o Românie care să se dezvolte până la nivelul actual al Germaniei, Franței sau Marii Britanii pentru că nivelul de dezvoltare din prezent al acestor mari puteri, ne depășește ca mentalitate. Consider că ar trebui să se realizeze o ordonare și o dezvoltare în propriul nostru domeniu, să ne divulgăm calitățile ca popor milenar ce suntem, să le aplicăm și fructificăm, pentru ca ulterior să ne putem identifica și afirma într-un anumit domeniu. Trebuie să vedem cum au ajuns sus alte țări, trebuie să deslușim metodele prin care am putea să ajungem și noi sus, dar fără a plagia domeniul datorită căruia s-a ajuns acolo; ce putem copia în schimb sunt mijloacele morale prin care s-a atins vârful piramidei economice și sociale.
La Parlamentul European se află o conglomerație a națiunilor, dar cu toate acestea, datorită toleranței și transparenței, diplomației și respectului nu există conflicte mari, acesta este un aspect care m-a marcat. În minte mi-a venit în momentul în care s-a discutat pe baza acestui subiect, atmosfera lamentabilă din Parlamentul României, lipsa de ordine, transparență și desăvârșita lipsă de respect.
Nu pot să nu fac referire la un citat din „Autoportret  într-o oglindă spartă” de Octavian Paler: „ Dimineață m-am sculat cu gândul că fiecare om are haosul său personal. Și în raport cu acest haos, există trei faze. În prima îți ignori haosul. În a doua, rătăcești prin el. În a treia încerci dacă mai ai timp, să pui puțină ordine. Aceleași etape se pot identifica și în cazul evoluției unei națiuni. Același haos cu trei faze. Actuala poziție a României în raport cu etapele prevăzute mai sus se poate identifica cu cea de-a treia fază, cea de încercare de a face ordine.
Noi, generația de astăzi, suntem speranța, noi am văzut, am acaparat, urmează cu timpul să distingem, și ulterior va trebui să aplicăm. Metode există, însuși stagiul de la Parlamentul European a avut ca scop principal deschiderea unor noi orizonturi tinerelor generații. Se poate, doar trebuie să vrem!  
Cred că din cele șase miliarde de oameni să ajungă la conducere niște capete care să ia decizii ca și cum ar trăi veșnic, nu pentru beneficii actuale sau personale. În același timp consider că deciziile nu depind de legislatură.
Eu oricum sunt un euro - optimist.        
  Oana TÂRB       

Trimite email
duminică, 17 mai 2026 la 10:18:58 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

Invitație

Goran Bregovic & Wedding & Funeral Band,
La Sala Palatului, București
Vineri, 5 iunie, ora 19.00, acces de la 18.00