Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

19 octombrie 2026

Cum se pregătesc profesorii să țină pasul cu elevii care folosesc deja inteligența artificială?

Tot mai mulți profesori vor să înțeleagă tehnologia pe care elevii o folosesc deja, să își pregătească lecțiile mai eficient și să creeze activități mai atractive. Un program acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și eligibil pentru Prima de carieră didactică le oferă posibilitatea să învețe practic, în sesiuni live, online, alături de un formator: Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.

Vrei să afli mai multe despre curs înainte de a te înscrie?

Pe 20 octombrie, de la ora 18.00, Fundația pentru Educație Digitală organizează un webinar gratuit de prezentare a cursului „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”. Profesorii interesați pot afla cum se desfășoară sesiunile live, ce instrumente AI vor învăța să utilizeze și pot pune întrebări despre program. Participarea este gratuită, cu înscriere prealabilă: https://ai.fped.org/webinarii
Inteligența artificială este deja prezentă în viața elevilor: o folosesc pentru a căuta informații, pentru a redacta texte, pentru explicații și pentru rezolvarea unor exerciții. Pentru profesori apar întrebări noi: cum verificăm răspunsurile generate de AI? Cum încurajăm gândirea critică? Și cum folosim aceste instrumente fără să pierdem din vedere rolul esențial al profesorului?
În același timp, AI poate fi un sprijin în pregătirea materialelor didactice, adaptarea exercițiilor la nivelul clasei sau conceperea unor activități interactive. Pentru a valorifica aceste oportunități, cadrele didactice au nevoie nu doar de acces la instrumente, ci și de exemple relevante, exercițiu și îndrumare.

De ce vor profesorii să învețe să folosească AI?

Din experiențele participanților la programele Fundației pentru Educație Digitală se conturează trei motivații importante:
*dorința de a înțelege instrumentele pe care elevii le folosesc deja și de a-i ghida spre o utilizare responsabilă
*nevoia de a ține pasul cu schimbările tehnologice, fără să fie necesară o pregătire tehnică avansată
*interesul pentru lecții mai atractive și pentru reducerea timpului alocat unor sarcini repetitive.
De la fișe de lucru și teste adaptate la materiale vizuale și idei pentru proiecte, aplicațiile sunt diverse. Dar rezultatele generate trebuie verificate și adaptate, iar deciziile didactice rămân ale profesorului.

De la reticență la încredere: experiențele profesorilor

Profesorii care au parcurs deja cursul descriu atât câștiguri practice, cât și o schimbare de perspectivă asupra inteligenței artificiale.
Ana Maria Bîgu, profesor pentru învățământul primar la Școala Gimnazială Nr. 1 Tunari, evidențiază atât sprijinul formatorului, cât și timpul câștigat în activitatea didactică:
„Apreciez în mod deosebit răbdarea instructorului, doamna Nicolici, care ne-a oferit trucuri valoroase pentru a obține exact rezultatele dorite atunci când folosim AI.
De când am integrat inteligența artificială la clasă, nivelul meu de stres a scăzut considerabil și mă bucur de mult mai mult timp liber. Sincer, nu îmi mai pot imagina activitatea didactică fără acest sprijin”.
„M-a surprins diversitatea instrumentelor descoperite și posibilitatea de a crea materiale didactice interactive, creative și adaptate nevoilor fiecărui elev”, declară Andreea Raluca Misaroș, învățătoare la Școala Gimnazială „Alexandru Bohățiel”, Vultureni, județ Cluj.
În opinia sa, AI nu înlocuiește experiența cadrului didactic: „Am înțeles că inteligența artificială nu înlocuiește creativitatea și experiența profesorului, ci le poate completa și valorifica, atunci când este utilizată responsabil”.
„Acum privesc cu multă recunoștință și responsabilitate aceste instrumente pe care, până acum, nu le-am luat în serios, fiind chiar ușor reticentă în privința folosirii lor la clasă”, susține Antoaneta Mărășescu, profesoară de biologie la Liceul Tehnologic „Lorin Sălăgean”.
Profesoara spune că a descoperit instrumente precum ChatGPT, Gemini, NotebookLM și Canva, pe care își propune să le folosească în activitatea la clasă. Experiența ei arată că formarea poate fi utilă inclusiv celor care pornesc cu rezerve în privința tehnologiei.

15 ore live, online, cu formator — nu lecții video preînregistrate

Pentru a răspunde acestor nevoi, Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.
Diferența importantă față de un curs online bazat pe înregistrări este modul de desfășurare: cele 15 ore de formare au loc în direct, la datele și orele stabilite pentru fiecare grupă, alături de un formator. Participanții pot pune întrebări, primesc explicații în timp real și lucrează pe exemple din activitatea școlară. Cursul presupune participare sincronă, nu vizionarea în ritm propriu a unor materiale înregistrate.

Programul include și 10 ore de activitate individuală, pentru aplicarea celor învățate.

Participanții explorează instrumente precum ChatGPT, Gemini, Copilot, NotebookLM și Canva, utilizări pentru pregătirea lecțiilor, materiale educaționale și diferențierea activităților, dar și principii de verificare a informațiilor și utilizare responsabilă a AI.
Grupele sunt organizate în diferite intervale orare, inclusiv pentru categorii de participanți cu nevoi apropiate, cum ar fi învățătorii și profesorii din diferite arii curriculare.

Program acreditat și eligibil pentru Prima de carieră didactică

Cursul are o durată totală de 25 de ore (15 ore live și 10 ore de activitate individuală) și acordă 1 credit ECTS. Costul participării este de 975 lei, iar programul este eligibil pentru plata prin Prima de carieră didactică. Fiind online, poate fi urmat din orice localitate din țară, păstrând interacțiunea directă cu formatorul și cu ceilalți participanți.
Cum se pot înscrie profesorii interesați?
Programa, calendarul grupelor, condițiile de participare și formularul de înscriere sunt disponibile la ai.fped.org.

Eu oricum sunt un euro - optimist

Noi orizonturi


Eu oricum sunt un euro - optimist
Nu știu unde a fost Europa acum 6000 de ani, dar noi, care suntem urmașii dacilor, am fost aici. Ne-o demonstrează istoria aurului care pornește din neolitic. Și dacă e așa, suntem un exemplu de stabilitate în timp și spațiu. Atestarea acestor spuse este adusă de cel mai mare expert în aur din Europa Barbara Deppert Lippitz care spune : „Sunteți singura țară din Europa care își are scrisă istoria în propriul ei aur”.

Chiar dacă succesiunea anilor, a secolelor a făcut ca Dacia să semene cu o salcie, eu cred că oamenii ei au știut să ia de la viață doar ce-i bun și și-au conservat foarte bine tradițiile, obiceiurile, natura și simțurile. Chiar dacă ramurile salciei au fost bătute de vânt roman, otoman, turc, tătar, austro-ungar, german, sovietic, rădăcinile copacului au fost foarte puternic înfipte în acest pământ, trunchiul a fost unul drept, puternic, deși frunzele au fost în vijelie, au folosit la oxigenarea aerului. Rădăcina și trunchiul înseamnă societatea românească, restul e istorie.
Și suntem bogați. Natura e de partea noastră, trebuie doar să avem grijă de ea. Aurul galben îl avem de mult, aurul negru (petrolul) mai este, la fel și aurul verde (pădurile), iar aur cenușiu (luminarea deci: literatura, cultura, arta) – cu prisosință: Constantin Brâncuși, Mihai Eminescu, George Enescu etc.
Pe unde am umblat a fost cu desăvârșire minunat. A fost de altfel doar o incursiune pe acele meleaguri îndepărtate, niște locuri despre care nu pot să atest multe lucruri pentru că nu le cunosc amănunțit istoria, dar cu certitudine, nu au înghițit atâtea câte am înghițit noi, atâtea stăpâniri, influențe și decăderi pe toate planurile.
România nu este o țară dezvoltată, nu este o țară naivă în ceea ce privește dezvoltarea tehnologică în toate domeniile, este o țară care își susține pe cât posibil principiile tradiționaliste.
În stagiul de informare desfășurat la Parlamentul European de la Bruxelles, am învățat multe, am înțeles ce trebuie și ce nu trebuie să facem. Ca idee generală impregnată în mintea mea a rămas faptul că, a cunoaște este necesar, a prelua este vital, dar în prealabil a putea distinge este mai mult decât important.
Consider că suntem într-un fel avantajați de aderarea întârziată la Uniunea Europeană, pentru că astfel putem învăța din greșelile altora. Un exemplu elocvent, și în același timp o problematică care mă macină în mod deosebit este procesul de ecologizare, în toate domeniile. Noi suntem o țară cu principii clare și tradiții, care nu numai că nu avem nevoie de ecologizare, ci pur și simplu trebuie să rămânem la produsele noastre, naturale, nu trebuie să fim influențați în acest domeniu de nici o țară dezvoltată”, este bine să fim influențați din punct de vedere tehnic, dar nu și calitativ.
Eu nu o să pot să îmi imaginez o Românie care să se dezvolte până la nivelul actual al Germaniei, Franței sau Marii Britanii pentru că nivelul de dezvoltare din prezent al acestor mari puteri, ne depășește ca mentalitate. Consider că ar trebui să se realizeze o ordonare și o dezvoltare în propriul nostru domeniu, să ne divulgăm calitățile ca popor milenar ce suntem, să le aplicăm și fructificăm, pentru ca ulterior să ne putem identifica și afirma într-un anumit domeniu. Trebuie să vedem cum au ajuns sus alte țări, trebuie să deslușim metodele prin care am putea să ajungem și noi sus, dar fără a plagia domeniul datorită căruia s-a ajuns acolo; ce putem copia în schimb sunt mijloacele morale prin care s-a atins vârful piramidei economice și sociale.
La Parlamentul European se află o conglomerație a națiunilor, dar cu toate acestea, datorită toleranței și transparenței, diplomației și respectului nu există conflicte mari, acesta este un aspect care m-a marcat. În minte mi-a venit în momentul în care s-a discutat pe baza acestui subiect, atmosfera lamentabilă din Parlamentul României, lipsa de ordine, transparență și desăvârșita lipsă de respect.
Nu pot să nu fac referire la un citat din „Autoportret într-o oglindă spartă” de Octavian Paler: „ Dimineață m-am sculat cu gândul că fiecare om are haosul său personal. Și în raport cu acest haos, există trei faze. În prima îți ignori haosul. În a doua, rătăcești prin el. În a treia încerci dacă mai ai timp, să pui puțină ordine.” Aceleași etape se pot identifica și în cazul evoluției unei națiuni. Același haos cu trei faze. Actuala poziție a României în raport cu etapele prevăzute mai sus se poate identifica cu cea de-a treia fază, cea de încercare de a face ordine.

Noi, generația de astăzi, suntem speranța, noi am văzut, am acaparat, urmează cu timpul să distingem, și ulterior va trebui să aplicăm. Metode există, însuși stagiul de la Parlamentul European a avut ca scop principal deschiderea unor noi orizonturi tinerelor generații. Se poate, doar trebuie să vrem!

Cred că din cele șase miliarde de oameni să ajungă la conducere niște capete care să ia decizii ca și cum ar trăi veșnic, nu pentru beneficii actuale sau personale. În același timp consider că deciziile nu depind de legislatură.
Eu oricum sunt un euro - optimist.
Oana TÂRB