Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 februarie 2024

Statul plătește suplimentar 56 de universități de stat și particulare, în acest an, ca să formeze peste 32 de mii de viitori profesori. Cea mai mare creștere față de anul universitar precedent e la Universitatea din Oradea – 700 de locuri în plus

În anul universitar 2023-2024, statul vrea să formeze peste 32.200 de studenți care ar putea să devină profesori, potrivit datelor din ordinul ministrului Educației nr. 6.234/2023. Este vorba despre ordinul prin care a fost aprobată lista universităților cu programe de formare psihopedagogică. Numărul locurilor a crescut cu aproape 20% față de anul trecut, cu mențiunea că anul trecut în listă nu figura numărul de locuri pentru o serie de universități, iar o universitate particulară este nouă pe această listă – Universitatea „Tibiscus” din Timișoara, care primește 100 de locuri.
Amintim că 56 de universități vor organiza programe de formare psihopedagogică pentru profesori, în anul universitar 2023-2024. Acest lucru înseamnă că pot fi școlarizați 32.250 de studenți care vor să devină profesori.

În anul universitar 2023-2024, la fel ca în fiecare an, universitățile cu cei mai mulți studenți care pot fi școlarizați sunt următoarele:

Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca – 3.500;
Universitatea din București – 3.000;
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – 2.400;
Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București – 1.600;
Universitatea din Craiova – 1.500;
Universitatea din Oradea – 1.500;
Universitatea de Vest din Timișoara – 1.500;
Universitatea „Transilvania” din Brașov – 1.100;
Academia de Studii Economice din București – 1.000;
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu – 1.000;
Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava – 1.000;
În anul universitar 2022-2023, numărul maxim de studenți care au putut fi școlarizați a fost de 26.880. Creșterea cu 5.370 de studenți este influențată de faptul că pe lista de anul trecut în dreptul a 6 universități era afișat „N/A”. Dacă aceste 6 universități și-a menținut cifra de școlarizare pentru modulul psihopedagogic, atunci noutățile ar fi doar în dreptul Universității Tehnice de Construcți București, care primește 50 de locuri în plus, la Univeristatea din Oradea, care are o creștere de 700 de locuri și la Universitatea din Petroșani – 30 de locuri în plus.

Regulile de finanțare pentru universități prevăd că pentru un student la licență, care urmează modulul de pregătire pedagogică, instituția de învățământ primește cu 16% din alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar mai mult decât pentru un student care nu urmează acest modul. Pentru un student la master, care urmează de regula modului II pedagogic, finanțarea este cu 32% peste alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
30 ianuarie 2024

Peste 40 de concursuri școlare naționale au fost eliminate…

Peste 40 de concursuri școlare naționale au fost eliminate de o comisie a Ministerului Educației din listele și calendarele competiționale pentru anul școlar 2023-2024, față de anul școlar trecut, potrivit unei analize Edupedu.ro pe baza listelor și calendarelor publicate de Ministerul Educației luni, 29 ianuarie. Și la activitățile naționale și internaționale (CAEN) au dispărut peste 30 de concursuri finanțate sau nu de Ministerul Educației.
Este vorba, printre altele, de concursul de chimie „Raluca Rîpan” considerat de profesori și elevi olimpiada de profil pentru elevii de clasa a VII-a, pentru că în gimnaziu nu există olimpiada națională de chimie decât pentru clasa a VIII-a; concursurile de meserii pentru elevii de la tehnologic, concursuri dedicate elevilor care aparțin minorităților.
Potrivit surselor Edupedu.ro, decizia de înființare a comisiei de tăiat concursuri a fost dată în luna martie a anului 2023. Fac parte din comisie 21 de membri, dintre care 8 din Ministerul Educației, 5 din universități și restul din școli, inspectorate școlare și asociații.
Calendarele și listele olimpiadelor și concursurilor școlare naționale 2024 au fost publicate luni după-amiază, 29 ianuarie. Edupedu.ro a scris că ar urma ca și la competițiile sportive să existe tăieri, mai exact să nu continue toate cu etapele naționale.
După ce am prezentat că elevii de gimnaziu ar fi fost excluși de la Olimpiada „Lectura ca abilitate de viață” (OLAV) 2024 în varianta în lucru a calendarului Ministerului Educației, în contextul în care ar fi avut loc discuții despre renunțarea la olimpiadă, aceștia au fost reintroduși de Ministerul Educației în planificări.
Revenind la concursuri, dacă în 2023 erau 161 de concursuri școlare naționale organizate fără finanțare de Ministerul Educației, anul acesta sunt puțin peste 130.
Dacă în anul școlar 2022-2023 erau 70 de concursuri organizate cu finanțare de Ministerul Educației, anul acesta sunt puțin peste 50, conform calendarelor și listelor publicate de Ministerul Educației.

Declarațiile premierului României, domnul Emil Boc și ale ministrului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, domnul Daniel Funeriu

Cu siguranță, vă interesează!

Declarațiile premierului României, domnul Emil Boc și ale ministrului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, domnul Daniel Funeriu

La sediul Ministerului Educației, a avut loc miercuri, 23 decembrie 2009, ceremonia de predare/primire a mandatului de ministru al Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, între domnul prim-ministru Emil Boc, ministrul interimar al Educației și domnul dr. ing. Petru Daniel Funeriu. Cu acest prilej, cei doi demnitari au făcut declarații de presă.

Domnul prof. univ. dr. Emil Boc, prim-ministru
Plec de la Ministerul Educației cu conștiința împăcată, în primul rând pentru că las un cadou și o moștenire pe mâini sigure - e vorba de Legea educației naționale. Sunt convins că domnul Funeriu va avea disponibilitatea, expertiza și știința de a promova împreună cu Guvernul României această lege după ce ea va fi reevaluată de Curtea Constituțională, pentru că această lege este extrem de necesară educației din România și ea, de fapt, constituie pilonul modernizării educației în această țară. Sunt convins că Educația rămâne pe mâini bune, rămâne pe mâinile unui om cu expertiză în domeniu și care știe atât din experiența internă, cât și din cea internațională, ceea ce trebuie făcut pentru educația românească, pentru ca fiecare român, fiecare familie, să știe că va avea acces în viitor la o grădiniță bună, la o școală bună, la un liceu performant, la o facultate serioasă, pentru cei care vor urma aceste unități de învățământ. Sunt convins că domnul Funeriu își va lega numele de reforma educației românești, pe baza proiectului Pactului Național pentru educație, realizat sub coordonarea profesorului Mircea Miclea. Sunt convins că aceste principii pe care le-am apărat în guvernare vor fi la baza activității ministrului Funeriu. Îl asigur de sprijinul și susținerea pentru ca aceste lucruri să devină realitate, pentru că această Lege a educației naționale zguduie din temelii vechile modalități de abordare în materie de educație - dacă este să ne referim la accentul care se pune pe competențe și mai puțin pe informație în noua lege a educației naționale, descentralizarea în locul centralizarii în învățământul românesc și, nu în ultimul rând, instituirea unui nou mod de a face educație în România pe bază de performanță. Dau drept exemplu învățământul superior, unde dispar condițiile de vechime pentru a ocupa o funcție didactică. Cu alte cuvinte, performanța va sta la baza educației, iar ierarhizarea universităților va da posibilitatea părinților și tinerilor să știe pentru ce optează atunci când merg la o facultate și să știe când investesc bani în educație, bani cu eficiență. Îi asigur pe toți părinții și pe cei care au legătură cu actul educațional că investiția în educație e de departe cea mai sigură și lipsită de orice grijă a falimentului. Am încredere în domnul Funeriu și mergem mai departe. Să fie într-un ceas bun, domnule ministru!
Domnul dr. ing. Daniel Funeriu, ministrul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului
Domnule prim-ministru, vă mulțumesc pentru încrederea acordată și vreau să vă asigur de atașamentul meu foarte ferm pe calea reformei.Vreau să vă asigur pe dumneavoastră, pe profesori, pe elevi, pe părinți, că voi fi foarte apropiat de dumneavoastră, voi fi foarte atent ca interesele să vă fie apărate. Iată, câteva lucruri asupra cărora mă voi apleca în zilele următoare: este vorba despre buget, despre organizarea impecabilă a noii modalități de a organiza bacalaureatul. De asemenea, un alt lucru asupra căruia  mă voi apleca va fi reforma curriculară, pentru că aici stă esența reformei. Nu putem face o reformă curriculară dacă profesorii nu sunt foarte bine pregătiți pentru această reformă, ceea ce înseamnă pregătirea continuă a cadrelor didactice. Acestea sunt câteva linii în învățământul preuniversitar.
În ceea ce privește învățământul universitar, efortul esențial este acela de a recredibiliza universitățile românești, pentru ca să nu mai auzim această sintagmă: ,,fabrică de diplome.” În ceea ce privește cercetarea științifică, avem două angajamente internaționale foarte importante. Un mare succes al cercetării românești este de a aduce în România infrastructura de laseri. Angajamentul meu ferm este să ne ținem rangul în ceea ce privește realizarea și punerea în practică a acestei infrastructuri. În domeniul cercetării, România are o rezervă imensă de competențe și excelență în diasporă. Eu însumi am activat în diasporă o bună parte a carierei mele și cred că aici va fi un semnal foarte puternic pe care-l voi da pentru repatrierea cercetătorilor științifice încetul cu încetul. Nu pot să uit importanța domeniilor tineret și sport. În ceea ce priveste sportul, eu cred că, sportul trebuie să fie performant și trebuie condus de performeri. Prin urmare, întreaga administrație a sportului din România, sub mandatul meu, va fi făcută cu oameni care cunosc bine sistemul, iar în ceea ce priveste tineretul, lipirea domeniului tineret de Ministerul Educației, mă va face să lucrez foarte mult la interfața tineret - educație. Mă voi axa pe stimularea voluntariatului și a implicării civice care în domeniul politicilor pentru tineret sunt foarte importante. De asemenea, un lucru foarte important în domeniul tineretului este micșorarea decalajului între rural și urban și cred că, în România avem marea șansă de a avea 18 naționalități conlocuitoare. Această diversitate este o mare bogăție pentru România și voi fi un promoter al progresului prin diversitate. (Biroul de presă)

Trimite email
joi, 29 februarie 2024, 11:35:22 Ora standard a Europei de Est

Poza zilei

Felicitări, domnule președinte!

Apropo de recepția lucrărilor la Campusul de învățământ dual, înfăptuită ieri, 28 februarie 2024.
Așa ceva nu mai există în Bihor, dar poate că nu greșim afirmând că nici în țară nu s-a mai văzut o asemenea realizare deosebită în învățământ!