Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

19 octombrie 2026

Cum se pregătesc profesorii să țină pasul cu elevii care folosesc deja inteligența artificială?

Tot mai mulți profesori vor să înțeleagă tehnologia pe care elevii o folosesc deja, să își pregătească lecțiile mai eficient și să creeze activități mai atractive. Un program acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și eligibil pentru Prima de carieră didactică le oferă posibilitatea să învețe practic, în sesiuni live, online, alături de un formator: Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.

Vrei să afli mai multe despre curs înainte de a te înscrie?

Pe 20 octombrie, de la ora 18.00, Fundația pentru Educație Digitală organizează un webinar gratuit de prezentare a cursului „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”. Profesorii interesați pot afla cum se desfășoară sesiunile live, ce instrumente AI vor învăța să utilizeze și pot pune întrebări despre program. Participarea este gratuită, cu înscriere prealabilă: https://ai.fped.org/webinarii
Inteligența artificială este deja prezentă în viața elevilor: o folosesc pentru a căuta informații, pentru a redacta texte, pentru explicații și pentru rezolvarea unor exerciții. Pentru profesori apar întrebări noi: cum verificăm răspunsurile generate de AI? Cum încurajăm gândirea critică? Și cum folosim aceste instrumente fără să pierdem din vedere rolul esențial al profesorului?
În același timp, AI poate fi un sprijin în pregătirea materialelor didactice, adaptarea exercițiilor la nivelul clasei sau conceperea unor activități interactive. Pentru a valorifica aceste oportunități, cadrele didactice au nevoie nu doar de acces la instrumente, ci și de exemple relevante, exercițiu și îndrumare.

De ce vor profesorii să învețe să folosească AI?

Din experiențele participanților la programele Fundației pentru Educație Digitală se conturează trei motivații importante:
*dorința de a înțelege instrumentele pe care elevii le folosesc deja și de a-i ghida spre o utilizare responsabilă
*nevoia de a ține pasul cu schimbările tehnologice, fără să fie necesară o pregătire tehnică avansată
*interesul pentru lecții mai atractive și pentru reducerea timpului alocat unor sarcini repetitive.
De la fișe de lucru și teste adaptate la materiale vizuale și idei pentru proiecte, aplicațiile sunt diverse. Dar rezultatele generate trebuie verificate și adaptate, iar deciziile didactice rămân ale profesorului.

De la reticență la încredere: experiențele profesorilor

Profesorii care au parcurs deja cursul descriu atât câștiguri practice, cât și o schimbare de perspectivă asupra inteligenței artificiale.
Ana Maria Bîgu, profesor pentru învățământul primar la Școala Gimnazială Nr. 1 Tunari, evidențiază atât sprijinul formatorului, cât și timpul câștigat în activitatea didactică:
„Apreciez în mod deosebit răbdarea instructorului, doamna Nicolici, care ne-a oferit trucuri valoroase pentru a obține exact rezultatele dorite atunci când folosim AI.
De când am integrat inteligența artificială la clasă, nivelul meu de stres a scăzut considerabil și mă bucur de mult mai mult timp liber. Sincer, nu îmi mai pot imagina activitatea didactică fără acest sprijin”.
„M-a surprins diversitatea instrumentelor descoperite și posibilitatea de a crea materiale didactice interactive, creative și adaptate nevoilor fiecărui elev”, declară Andreea Raluca Misaroș, învățătoare la Școala Gimnazială „Alexandru Bohățiel”, Vultureni, județ Cluj.
În opinia sa, AI nu înlocuiește experiența cadrului didactic: „Am înțeles că inteligența artificială nu înlocuiește creativitatea și experiența profesorului, ci le poate completa și valorifica, atunci când este utilizată responsabil”.
„Acum privesc cu multă recunoștință și responsabilitate aceste instrumente pe care, până acum, nu le-am luat în serios, fiind chiar ușor reticentă în privința folosirii lor la clasă”, susține Antoaneta Mărășescu, profesoară de biologie la Liceul Tehnologic „Lorin Sălăgean”.
Profesoara spune că a descoperit instrumente precum ChatGPT, Gemini, NotebookLM și Canva, pe care își propune să le folosească în activitatea la clasă. Experiența ei arată că formarea poate fi utilă inclusiv celor care pornesc cu rezerve în privința tehnologiei.

15 ore live, online, cu formator — nu lecții video preînregistrate

Pentru a răspunde acestor nevoi, Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.
Diferența importantă față de un curs online bazat pe înregistrări este modul de desfășurare: cele 15 ore de formare au loc în direct, la datele și orele stabilite pentru fiecare grupă, alături de un formator. Participanții pot pune întrebări, primesc explicații în timp real și lucrează pe exemple din activitatea școlară. Cursul presupune participare sincronă, nu vizionarea în ritm propriu a unor materiale înregistrate.

Programul include și 10 ore de activitate individuală, pentru aplicarea celor învățate.

Participanții explorează instrumente precum ChatGPT, Gemini, Copilot, NotebookLM și Canva, utilizări pentru pregătirea lecțiilor, materiale educaționale și diferențierea activităților, dar și principii de verificare a informațiilor și utilizare responsabilă a AI.
Grupele sunt organizate în diferite intervale orare, inclusiv pentru categorii de participanți cu nevoi apropiate, cum ar fi învățătorii și profesorii din diferite arii curriculare.

Program acreditat și eligibil pentru Prima de carieră didactică

Cursul are o durată totală de 25 de ore (15 ore live și 10 ore de activitate individuală) și acordă 1 credit ECTS. Costul participării este de 975 lei, iar programul este eligibil pentru plata prin Prima de carieră didactică. Fiind online, poate fi urmat din orice localitate din țară, păstrând interacțiunea directă cu formatorul și cu ceilalți participanți.
Cum se pot înscrie profesorii interesați?
Programa, calendarul grupelor, condițiile de participare și formularul de înscriere sunt disponibile la ai.fped.org.

Descoperind delicatesele de pe meleagurile poloneze

„Europe on a plate”


Descoperind delicatesele de pe meleagurile poloneze
Echipa Colegiului Tehnic „Andrei Șaguna” din Oradea a participat la cea de-a doua întâlnire de proiect, desfășurată în Polonia, în perioada 14 - 21 noiembrie 2009.

Proiectul internațional Comenius „Europe on a plate”, derulat cu finanțare europeană din partea Agenției Naționale pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale (ANPCDEFP), are ca principal obiectiv dezvoltarea abilităților culinare și gastronomice ale elevilor implicați în proiect (de la profilul bucătari) și oportunitatea de a cunoaște în mod direct realitățile culturale și tradiționale ale celor șase țări partenere (Polonia, Bulgaria, Belgia, Portugalia, Franța și România).

Polonia (țara coordonatoare a acestui proiect) a fost prima țară care i-a găzduit pe elevii și profesorii implicați în acest proiect, astfel că la școala din Sierakowice s-au adunat șase echipe de elevi și profesori din respectivele țări europene pentru a descoperi și învăța secrete ale bucătăriei tradiționale poloneze. Aceasta a fost prima întâlnire propriu-zisă la care au participat elevii, cu scopul de a lua parte la lecții de gătit, activități tematice, jocuri, vizite în locații de importanță culturală și istorică, competiții, workshopuri.

Delegația României a fost alcătuită din trei elevi (Chiș Viorel și Florea Oana, din clasa a XI-a F și Delescu Maria, din a IX-a C) și patru profesori (dir. adj. Porțan Gavril, Dulău Cristina – coordonator de proiect, Mateiaș Ramona și Bagdi Alina), care au reprezentat Colegiul Tehnic „Andrei Șaguna” din Oradea.

Prima zi de proiect a fost dedicată prezentării școlii gazde (a elevilor și profesorilor de la Liceul Zespó³ Szkó³ Ponadgimnazjalnych w Sierakowicach), activitate care s-a încheiat cu un program artistic (muzică și dansuri populare tradiționale poloneze), și o masă festivă (mâncărurile fiind pregătite de elevii și maiștrii bucătari ai școlii). Programul primei zile a continuat cu o vizită la Centrul Cultural din oraș, unde, după vizitarea muzeului cu obiecte de artizanat și unelte tradiționale, elevii au participat la un workshop în care au învățat să confecționeze decorațiuni de Crăciun făcute din paie (îngerași și steluțe). A doua zi, elevii au început practic activitatea de bază a acestui proiect - gătitul. Ei au primit (în limba engleză) o rețetă de pierogi (felul de mâncare cel mai renumit al polonezilor). Maiștrii bucătari le-au explicat ce au de făcut, și, împărțiți pe echipe, au început să gătească renumiții colțunași cu varză și ciuperci.

Istoria locală și meșteșugurile

În partea a doua a zilei, am vizitat centrul vechi al Gdanskului (cu portul, clădirile de o arhitectură impresionantă specifică Poloniei, magazinele de bijuterii cu chihlimbar (emblema Gdanskului), servind masa la un restaurant cu mâncare specific poloneză.

Pe agenda celei de-a treia zi au figurat alte două vizite. Mai întâi, am vizitat muzeul de ceramică, unde elevii au asistat la o demonstație, după care au fost lăsați să experimenteze și ei ... meșteșugul olăritului. Cea de-a doua vizită am făcut-o la lagărul de concentrare nazist Stuthoff, o experiență foarte emoționantă deoarece ghidul care ne-a povestit despre ororile petrecute acolo era chiar un supraviețuitor al acelui lagăr.

Lecțiile de gătit au continuat și în celelalte zile. Echipați corespunzător, elevii au muncit în echipe „colorate” din punct de vedere lingvistic (alcătuite din câte un elev din fiecare țară parteneră), gătind mai multe feluri de mâncare tradițională poloneză (cotlet de porc umplut cu prune, supă de fructe uscate cu tăiței de casă, fritters - un fel de clătite). La vizitele amintite să mai notăm una la o fermă agro-turistică din zonă (unde elevii au avut ocazia să facă pâine de diferite forme și mărimi). Tot aici s-au prins în horă (cu dansuri specifice zonei).

Săptămâna s-a încheiat cu o competiție finală la care au fost participat echipele celor șase țări, concurând la trei probe: aranjarea unei mese de Crăciun (având la îndemână mai multe ornamente), gătirea, dar și aranjarea de pierogi pe platou (în 30 de minute) și răspuns la un set de întrebări despre Polonia. Juriul (format din cadre didactice de la școala gazdă, părinți și agenți economici) a desemnat drept câștigătoare echipa Portugaliei (care a meritat din plin acest trofeu). De fapt, toate echipele au fost câștigătoare, fiind premiate cu câte o diplomă de excelență, deoarece cu toții s-au descurcat la superlativ, cu toții și-au demonstrat talentul, originalitatea și abilitatea în a găti.

Indiferent de limba vorbită, cultură și culoare, cu toții ne-am simțit ca o mare familie - o echipă europeană care a reușit să învețe o mulțime de lucruri despre ceea ce înseamnă să conviețuiești și să muncești alături de cetățeni din alte țări europene. În mod expres, am aflat multe lucruri despre Polonia, ceea ce înseamnă că scopul întâlnirii de proiect a fost îndeplinit.

În această primă lună a lui 2010, echipa de proiect va împartăși colegilor din școală din experiența dobândită la întâlnirea de proiect din Polonia, gătind feluri de mâncare poloneză, prezentându-le un album cu poze, audiind muzică tradițională poloneză și povestindu-le despre tot ceea ce au văzut frumos și interesant în țara coordonatoare de proiect.

„Europe on a plate” înseamnă șase țări europene care descoperă împreună, eșalonat, bucătăria fiecăreia. La această primă întâlnire, am așezat pe platou prima țară - Polonia. În următoarele luni, urmează să ornăm platoul cu alte și alte bunătăți europene. (Cristina DULĂU)

P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Descoperind delicatesele de pe meleagurile poloneze.