Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 martie 2024

Regulile pentru gradația de merit a profesorilor se vor modifica „într-un timp relativ scurt”, anunță Ligia Deca: Nu putem să venim cu revoluții acolo
Ligia Deca, ministrul Educației, a declarat luni, 25 martie, în cadrul unei conferințe de presă, că metodologia gradației de merit pentru profesori va fi revizuită și „e un ordin de ministru care trebuie emis într-un timp relativ scurt”. Pe 11 martie 2024, Ligia Deca spunea că în Ministerul Educației au loc discuții în prezent cu privire la „regândirea gradației de merit” și „regândirea treptelor de salarizare” a profesorilor.
Amintim că ordinul de ministru cu noile reguli pentru gradația de merit a profesorilor, programat să apară de Ziua Păcălelii, în acest an, a fost mutat pe 2 aprilie de Ministerul Educație, potrivit unui document publicat în Monitorul Oficial.
Ministrul Educației a spus luni că lucrează cu specialiștii OCDE pentru un cadru de evaluare de performanță potrivit pentru România: „Un alt sfat al lor este ca acest cadru să nu fie implementat brusc. Este nevoie de pilotare, este nevoie de timp de acomodare și este nevoie de predictibilitate pentru cadrele didactice”, a spus Deca.
„Prima discuție pe care o avem în acest sens este cea legată de revizuirea metodologiei gradației de merit, e un ordin de ministru care trebuie emis într-un timp relativ scurt. Și acolo avem prima discuție. Sigur, nu putem să venim cu revoluții acolo, pentru că, practic, e nevoie de un pic de timp să mergem pe recomandările OCDE.
Recomandările OCDE vorbesc și despre corelarea etapelor de promovare în carieră cu standarde profesionale, deci este vorba de o construcție a carierei didactice mai amplă, este vorba de timp pentru a putea avea rezultate obiective, de tipul evaluării standardizate pentru elevi, ca să poți să ai oglinda valorii adăugate la clasă. Și ne propunem, sigur, să venim cu o serie întreagă de propuneri, dar, din nou, aceste schimbări nu se pot întâmpla peste noapte”, a precizat Ligia Deca...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
12 martie 2024

Peste 12.000 de profesori și aproape 170.000 de elevi și studenți, parte din proiectele educaționale ale organizației Școala de Valori, în cei 14 ani de activitate (P)
Într-o lume într-o continuă schimbare, Școala de Valori continuă și ea să își împlinească misiunea de a călăuzi tinerii să învețe să devină creatorii propriilor vieți. Cu o experiență de 14 ani în crearea de proiecte educaționale, Școala de Valori a impactat pozitiv viața celor aproape 170.000 de elevi și studenți, precum și a celor aproximativ 12.000 de profesori.
Școala de Valori este o asociație non-guvernamentală înființată în 2009, care și-a oficializat activitatea în 2010, începând cu proiectul GROW, acum cunoscut sub numele de growedu.ro. Începând cu anul trecut, asociația și-a extins misiunea și în Diasporă. L’école des Valeurs este primul avanpost Școala de Valori în spațiul european, cu scopul de a susține dezvoltarea personală și profesională a românilor care trăiesc în Diasporă: https://lecoledesvaleurs.eu/ .

Școala de Valori rămâne implicată în susținerea educației la nivel european și în implementarea de proiecte Erasmus Plus, cu accent pe integrarea tinerilor pe piața muncii, deoarece învățarea continuă centrată pe valori este cheia cu care tinerii pot să-și atingă sau, de ce nu, să își depășească potențialul maxim.

În decursul celor 14 ani, Școala de Valori a fost alături de elevii din școala primară la cei din liceele tehnologice sau teoretice, i-a susținut în procesul de alegere a traseului educațional și de carieră. Studenții au cunoscut procesul de transformare al proiectelor Școala de Valori și, acum, sunt gata să fie antreprenori sau angajați cu competențe antreprenoriale, care știu că locul lor este într-un domeniu care să fie în armonie cu abilitățile lor personale. Pentru că profesorii sunt cheia dezvoltării elevilor, Școala de Valori se implică în crearea unor experiențe educaționale unice, interactive și inspiraționale, care vizează nu doar formarea inițială dar și pe cea continuă, adresând competențele de care au nevoie pentru a lucra cu elevii contemporani.

Credem cu tărie în puterea oamenilor de autodepășire...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 februarie 2024

Statul plătește suplimentar 56 de universități de stat și particulare, în acest an, ca să formeze peste 32 de mii de viitori profesori. Cea mai mare creștere față de anul universitar precedent e la Universitatea din Oradea – 700 de locuri în plus

În anul universitar 2023-2024, statul vrea să formeze peste 32.200 de studenți care ar putea să devină profesori, potrivit datelor din ordinul ministrului Educației nr. 6.234/2023. Este vorba despre ordinul prin care a fost aprobată lista universităților cu programe de formare psihopedagogică. Numărul locurilor a crescut cu aproape 20% față de anul trecut, cu mențiunea că anul trecut în listă nu figura numărul de locuri pentru o serie de universități, iar o universitate particulară este nouă pe această listă – Universitatea „Tibiscus” din Timișoara, care primește 100 de locuri.
Amintim că 56 de universități vor organiza programe de formare psihopedagogică pentru profesori, în anul universitar 2023-2024. Acest lucru înseamnă că pot fi școlarizați 32.250 de studenți care vor să devină profesori.

În anul universitar 2023-2024, la fel ca în fiecare an, universitățile cu cei mai mulți studenți care pot fi școlarizați sunt următoarele:

Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca – 3.500;
Universitatea din București – 3.000;
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – 2.400;
Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București – 1.600;
Universitatea din Craiova – 1.500;
Universitatea din Oradea – 1.500;
Universitatea de Vest din Timișoara – 1.500;
Universitatea „Transilvania” din Brașov – 1.100;
Academia de Studii Economice din București – 1.000;
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu – 1.000;
Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava – 1.000;
În anul universitar 2022-2023, numărul maxim de studenți care au putut fi școlarizați a fost de 26.880. Creșterea cu 5.370 de studenți este influențată de faptul că pe lista de anul trecut în dreptul a 6 universități era afișat „N/A”. Dacă aceste 6 universități și-a menținut cifra de școlarizare pentru modulul psihopedagogic, atunci noutățile ar fi doar în dreptul Universității Tehnice de Construcți București, care primește 50 de locuri în plus, la Univeristatea din Oradea, care are o creștere de 700 de locuri și la Universitatea din Petroșani – 30 de locuri în plus.

Regulile de finanțare pentru universități prevăd că pentru un student la licență, care urmează modulul de pregătire pedagogică, instituția de învățământ primește cu 16% din alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar mai mult decât pentru un student care nu urmează acest modul. Pentru un student la master, care urmează de regula modului II pedagogic, finanțarea este cu 32% peste alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar.

Descoperind delicatesele de pe meleagurile poloneze

„Europe on a plate”

Descoperind delicatesele de pe meleagurile poloneze

Echipa Colegiului Tehnic „Andrei Șaguna” din Oradea a participat la cea de-a doua întâlnire de proiect, desfășurată în Polonia, în perioada 14 - 21 noiembrie 2009.

Proiectul internațional Comenius „Europe on a plate”, derulat cu finanțare europeană din partea Agenției Naționale pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale (ANPCDEFP), are ca principal obiectiv dezvoltarea abilităților culinare și gastronomice ale elevilor implicați în proiect (de la profilul bucătari) și oportunitatea de a cunoaște în mod direct realitățile culturale și tradiționale ale celor șase țări partenere (Polonia, Bulgaria, Belgia, Portugalia, Franța și România).
 Polonia (țara coordonatoare a acestui proiect) a fost prima țară care i-a găzduit pe elevii și profesorii implicați în acest proiect, astfel că la școala din Sierakowice  s-au adunat șase echipe de elevi și profesori din respectivele țări europene pentru a descoperi și învăța secrete ale bucătăriei tradiționale poloneze. Aceasta a fost prima întâlnire propriu-zisă la care au participat elevii, cu scopul de a lua parte la lecții de gătit, activități tematice, jocuri, vizite în locații de importanță culturală și istorică, competiții, workshopuri.
Delegația României a fost alcătuită din trei elevi (Chiș Viorel și Florea Oana, din clasa a XI-a F și Delescu Maria, din a IX-a C) și patru profesori (dir. adj. Porțan Gavril, Dulău Cristina – coordonator de proiect, Mateiaș Ramona și Bagdi Alina), care au reprezentat Colegiul Tehnic „Andrei Șaguna” din Oradea.
Prima zi de proiect a fost dedicată prezentării școlii gazde (a elevilor și profesorilor de la Liceul Zespó³ Szkó³ Ponadgimnazjalnych w Sierakowicach), activitate care s-a încheiat cu un program artistic (muzică și dansuri populare tradiționale poloneze), și o masă festivă (mâncărurile fiind pregătite de elevii și maiștrii bucătari ai școlii). Programul primei zile a continuat cu o vizită la Centrul Cultural din oraș, unde, după vizitarea muzeului cu obiecte de artizanat și unelte tradiționale, elevii au participat la un workshop în care au învățat să confecționeze decorațiuni de Crăciun făcute din paie (îngerași și steluțe). A doua zi, elevii au început practic activitatea de bază a acestui proiect - gătitul. Ei au primit (în limba engleză) o rețetă de pierogi (felul de mâncare cel mai renumit al polonezilor). Maiștrii bucătari le-au explicat ce au de făcut, și, împărțiți pe echipe, au început să gătească renumiții colțunași cu varză și ciuperci.
Istoria locală și meșteșugurile
În partea a doua a zilei, am vizitat centrul  vechi al Gdanskului (cu portul, clădirile de o arhitectură impresionantă specifică Poloniei, magazinele de bijuterii cu chihlimbar (emblema Gdanskului), servind masa la un restaurant cu mâncare specific poloneză.
Pe agenda celei de-a treia zi au figurat alte două vizite. Mai întâi, am vizitat muzeul de ceramică, unde elevii au asistat la o demonstație, după care au fost lăsați să experimenteze și ei ... meșteșugul olăritului. Cea de-a doua vizită am făcut-o la lagărul de concentrare nazist Stuthoff, o experiență foarte emoționantă deoarece ghidul care ne-a povestit despre ororile petrecute acolo era chiar un supraviețuitor al acelui lagăr.
Lecțiile de gătit au continuat și în celelalte zile. Echipați corespunzător, elevii au muncit în echipe „colorate” din punct de vedere lingvistic (alcătuite din câte un elev din fiecare țară parteneră), gătind  mai multe feluri de mâncare tradițională poloneză (cotlet de porc umplut cu prune, supă de fructe uscate cu tăiței de casă, fritters - un fel de clătite). La vizitele amintite să mai notăm una la o fermă agro-turistică din zonă (unde elevii au avut ocazia să facă pâine de diferite forme și mărimi). Tot aici s-au prins în horă (cu dansuri specifice zonei).
Săptămâna s-a încheiat cu o competiție finală la care au fost participat echipele celor șase țări, concurând la trei probe: aranjarea unei mese de Crăciun (având la îndemână mai multe ornamente), gătirea, dar și aranjarea de pierogi pe platou (în 30 de minute) și răspuns la un set de întrebări   despre Polonia. Juriul (format din cadre didactice de la școala gazdă, părinți și agenți economici) a desemnat drept câștigătoare echipa Portugaliei (care a meritat din plin acest trofeu). De fapt, toate echipele au fost câștigătoare, fiind premiate cu câte o diplomă de excelență, deoarece cu toții s-au descurcat la superlativ, cu toții și-au demonstrat talentul, originalitatea și abilitatea în a găti.
Indiferent de limba vorbită, cultură și culoare, cu toții ne-am simțit ca o mare familie - o echipă europeană care a reușit să învețe o mulțime de lucruri despre ceea ce înseamnă să conviețuiești și să muncești alături de cetățeni din alte țări europene. În mod expres, am aflat multe lucruri despre Polonia, ceea ce înseamnă că scopul întâlnirii de proiect a fost îndeplinit.
În această primă lună a lui 2010, echipa de proiect va împartăși colegilor din școală din experiența dobândită la întâlnirea de proiect din Polonia, gătind feluri de mâncare poloneză, prezentându-le un album cu poze, audiind muzică tradițională poloneză și povestindu-le despre tot ceea ce au văzut frumos și interesant în țara coordonatoare de proiect.
„Europe on a plate” înseamnă șase țări europene care descoperă împreună, eșalonat, bucătăria fiecăreia. La această primă întâlnire, am așezat pe platou prima țară - Polonia. În următoarele luni, urmează să ornăm platoul cu alte și alte bunătăți europene. (Cristina DULĂU)
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Descoperind delicatesele de pe meleagurile poloneze.

Trimite email
vineri, 29 martie 2024, 12:15:47 Ora standard a Europei de Est