Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Noul ministru al Educației și Cercetării, Mihai Dimian, a depus jurământul la Palatul Cotroceni / Ministrul nu a adresat niciun discurs după învestire

Noul ministru al Educației, Mihai Dimian, rectorul Universității Ștefan cel Mare din Suceava, a depus jurământul la Palatul Cotroceni. Dimian a fost propus și validat, în unanimitate, pentru funcția de ministru al Educației și Cercetării, în urmă cu o zi, în cadrul Biroul Politic Național al Partidului Național Liberal. Amintim, funcția de ministru al Educației a fost vacantă mai mult de 2 luni după demisia lui Daniel David din 22 decembrie 2025.

Mihai Dimian, noul ministru al Educației și Cercetării, are ca cercetător scoruri medii la impactul activității științifice, obținute mai ales prin articole de grup apărute în publicații controversate, potrivit unei analize Edupedu.ro

Noul ministru al Educației, Mihai Dimian a depus jurământul la Palatul Cotroceni, la ora 16, după ce astăzi, președintele României, Nicușor Dan, a semnat decretul de numire.

Mihai Dimian este al 32-lea ministru în ultimii 36 de ani.

Ceremonia a fost una scurtă: după intonarea imnului, Mihai Dimian a depus jurământul, fără să țină vreun discurs.


Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Care sunt avantajele și dezavantajele sistemului de învățământ românesc, în comparație cu alte sisteme naționale?

De pe ovidan.ro la Agenția de presă NewsIn

Care sunt avantajele și dezavantajele sistemului de învățământ românesc, în comparație cu alte sisteme naționale?

Ana Barbu, reporter la Agenția de presă NewsIn (sectoarele social, cultură, media), ne propune o colaborare pe teme de învățământ, care ne încântă și ne onorează!

Pentru comunitatea online care citește ovidan.ro, reporterul Agenției de presă NewsIn lansează o provocare: de a participa la o minianchetă spre a desluși care sunt avantajele și dezavantajele sistemului de învățământ românesc, în comparație cu alte sisteme naționale.
În acest sens, elevii și profesorii care au avut contact cu alte sisteme naționale de învățământ (au învățat în străinătate sau au participat la schimburi de experiență, proiecte Comenius, parteneriate școlare internaționale...) sunt rugați să răspundă (sincer) la un set de întrebări.
Dacă cineva nu dorește să îi apară numele în material nu va apărea (este, însă, preferabil ca o mică prezentare a celor care își exprimă opiniile în acest material să apară, pentru a evidenția pregătirea și experiența acestora.
Iată întrebările:
1. Câte ore petrec zilnic elevii la școală în sistemele pe care le
cunoașteți?
2. Cum este împărțit programul de școală (câte ore de predare, înțelegere a materiei, învățare, câte pauze sunt pe zi, cât de lungi sunt orele etc) în sistemele pe care le cunoașteți?
3. Cum se face evaluarea?
4. Cum se stabilește programa școlară în sistemele pe care le cunoașteți?
Se alocă mai multe sau mai puține ore în funcție de profil, ce procent din
ore/materii este la alegerea elevului etc?
5. Câte ore petrece un profesor la școala? În ce fel este el disponibil pe parcursul unei zile (are un cabinet sau laborator propriu, există programe speciale de consultații/meditații etc)?
6. Cum sunt plătiți profesorii în sistemele pe care le cunoașteți? Cum sunt angajați? Considerați că titularizarea la nivel național este o procedură de angajare eficientă?
7. Credeți că o soluție pentru alinierea salariilor profesorilor români la cele europene și pentru un sistem mai eficient în România ar fi creșterea normei didactice?
Se poate face acest lucru în condițiile infrastructurale din România?
8. Care credeți că sunt calitățile și avantajele sistemului românesc de învățământ? Vă întreb asta pentru că atât statistic, cât și experiența personală arată ca cel puțin informațiile care ajung la public prin intermediul presei sunt negative sau cel mult neutre, iar știrile bune sunt de cele mai multe ori liste seci cu olimpicii internaționali.
9. Ce credeți că ar trebui adoptat din alte sisteme?
10. Ce măsuri de reformă au fost luate în ultimii ani și au avut efecte benefice vizibile?
Răspunsul Dvs sincer este așteptat pe adresa: ana.barbu@newsin.ro
Credem într-o bună colaborare, în implicarea Dvs plină de solicitudine pentru cunoașterea adevărului, și, de ce nu, schimbarea în bine a sistemului nostru național de învățământ. (Ovidiu DAN)

Trimite email
miercuri, 11 martie 2026 la 18:03:11 Ora standard a Europei de Est