Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Care sunt avantajele și dezavantajele sistemului de învățământ românesc, în comparație cu alte sisteme naționale?

De pe ovidan.ro la Agenția de presă NewsIn

Care sunt avantajele și dezavantajele sistemului de învățământ românesc, în comparație cu alte sisteme naționale?

Ana Barbu, reporter la Agenția de presă NewsIn (sectoarele social, cultură, media), ne propune o colaborare pe teme de învățământ, care ne încântă și ne onorează!

Pentru comunitatea online care citește ovidan.ro, reporterul Agenției de presă NewsIn lansează o provocare: de a participa la o minianchetă spre a desluși care sunt avantajele și dezavantajele sistemului de învățământ românesc, în comparație cu alte sisteme naționale.
În acest sens, elevii și profesorii care au avut contact cu alte sisteme naționale de învățământ (au învățat în străinătate sau au participat la schimburi de experiență, proiecte Comenius, parteneriate școlare internaționale...) sunt rugați să răspundă (sincer) la un set de întrebări.
Dacă cineva nu dorește să îi apară numele în material nu va apărea (este, însă, preferabil ca o mică prezentare a celor care își exprimă opiniile în acest material să apară, pentru a evidenția pregătirea și experiența acestora.
Iată întrebările:
1. Câte ore petrec zilnic elevii la școală în sistemele pe care le
cunoașteți?
2. Cum este împărțit programul de școală (câte ore de predare, înțelegere a materiei, învățare, câte pauze sunt pe zi, cât de lungi sunt orele etc) în sistemele pe care le cunoașteți?
3. Cum se face evaluarea?
4. Cum se stabilește programa școlară în sistemele pe care le cunoașteți?
Se alocă mai multe sau mai puține ore în funcție de profil, ce procent din
ore/materii este la alegerea elevului etc?
5. Câte ore petrece un profesor la școala? În ce fel este el disponibil pe parcursul unei zile (are un cabinet sau laborator propriu, există programe speciale de consultații/meditații etc)?
6. Cum sunt plătiți profesorii în sistemele pe care le cunoașteți? Cum sunt angajați? Considerați că titularizarea la nivel național este o procedură de angajare eficientă?
7. Credeți că o soluție pentru alinierea salariilor profesorilor români la cele europene și pentru un sistem mai eficient în România ar fi creșterea normei didactice?
Se poate face acest lucru în condițiile infrastructurale din România?
8. Care credeți că sunt calitățile și avantajele sistemului românesc de învățământ? Vă întreb asta pentru că atât statistic, cât și experiența personală arată ca cel puțin informațiile care ajung la public prin intermediul presei sunt negative sau cel mult neutre, iar știrile bune sunt de cele mai multe ori liste seci cu olimpicii internaționali.
9. Ce credeți că ar trebui adoptat din alte sisteme?
10. Ce măsuri de reformă au fost luate în ultimii ani și au avut efecte benefice vizibile?
Răspunsul Dvs sincer este așteptat pe adresa: ana.barbu@newsin.ro
Credem într-o bună colaborare, în implicarea Dvs plină de solicitudine pentru cunoașterea adevărului, și, de ce nu, schimbarea în bine a sistemului nostru național de învățământ. (Ovidiu DAN)

Trimite email
sâmbătă, 23 mai 2026 la 06:43:32 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

Concert Compact

Concert Compact Paul Ciuci 
joi, 21 mai, ora 21.00
la Hard Rock Cafe, București