Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
22 decembrie 2025

SURSE: Daniel David și-a dat demisia din funcția de ministru al Educației și Cercetării / Marilen Pirtea – în pole position pentru a prelua portofoliul


Daniel David și-a dat demisia din funcția de ministru al Educației și Cercetării, potrivit surselor Edupedu.ro.
Rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea, este cotat cu cele mai mari șanse de a prelua portofoliul cel mai dur lovit de măsurile de austeritate aplicate deja prin Legea Bolojan și cu un dosar fierbinte pe masă, și anume controversata programă de limbă română ce readuce cronicarii spre a fi studiați de elevii de 14-15 ani, la clasa a IX-a.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

Portul meu cel românesc...

La Grădinița din Sânmartin

Portul meu cel românesc...

„Portul meu cel românesc/ E ușor ca să-l ghicești!”
De la aceste versuri, am pornit luni, 11 ianuarie 2010, când am început tema săptămânii:,,Lada de zestre a bunicii’’.

Copiii - „fluturași” din grupa mare pregătitoare, conduși de doamna educatoare Bondar Livia, au pășit tiptil-tiptil pe „aleea cunoașterii”. Au descoperit adevărate comori ale artei populare și au învățat că moștenirea primită de la părinți, bunici, din moși-strămoși trebuie păstrată cu sfințenie și transmisă generațiilor următoare. Talentul meșterilor populari a fost apreciat prin creațiile lor: costume populare, vase de ceramică, obiecte casnice din lemn, iar după observările făcute chiar pe obiecte reale aduse de părinți, copiii și-au dorit să devină și ei mici meșteri populari. Au decorat farfurii, ulcioare, costume populare, au modelat vase din lut și plastilină, au realizat modele și franjuri la ștergare, fețe de masă, covoare, au șnuruit opincuțe. Pe parcursul acestor zile, copiii și-au însușit, chiar au și folosit termeni specifici acestui domeniu: opinci, fotă, ie, ițari, cingătoare, brâu, betelie, cușmă, ulcior, covată, ștergar și multe altele. Fondul sonor, alcătuit din melodii populare românești, ne-a ajutat să intrăm mai ușor în atmosfera folclorică și ne-a susținut un ritm de lucru foarte plăcut, dându-ne impresia de șezătoare.
Zilele s-au scurs foarte repede, iar lucrările  executate s-au adunat încet–încet. Părinții copiilor au răscolit prin amintiri și au contribuit cu diferite obiecte de artă populară păstrate pe la țară, acest fapt dându-mi ideea de a deschide o expoziție cu tot ce am agonisit. Împreună cu colega de la grupă, doamna educatoare Rogojan Aurelia, am lansat invitații doamnelor educatoare și copiilor din toate grupele Grădiniței Sînmartin de a admira colecția noastră de lucrări. Prin micul nostru muzeu, s-au perindat și părinții sau bunicii copiilor, fiecare aducând laude și felicitări micilor meșteri populari. La sfârșit a fost recitată poezia „Portul românesc” și am încins hora, invitând și musafirii: ,,Hai la hora mare/ Haideți să jucăm/ Și de supărare, haideți să uităm,/ C-așa este viața, când e sărbătoare/ Se adună lumea/ Și joacă hora mare.” (Livia B.)
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Portul meu cel românesc...

Trimite email
joi, 1 ianuarie 2026 la 16:56:56 Ora standard a Europei de Est