Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Lecția de istorie și patriotism

Joi, la C.T. „Constantin Brâncuși”

Lecția de istorie și patriotism

Lect. univ. dr. Radu Românașu, de la departamentul de istorie al Facultății de Istorie, Geografie și Relații Internaționale a Universității din Oradea, le-a vorbit, joi (21 ianuarie 2010), elevilor din clasele a XI-a A, B și C, a X-a A și B, despre semnificația zilei de 24 Ianuarie 1859, ca o etapă în cadrul procesului de făurire a statului unitar român modern.

După intonarea Imnului de stat al României, dl profesor Mihai Crețu, directorul colegiului, a prezentat distinsul invitat și a dat cuvântul elevului Mihai Carțiș (din X B) să-și prezinte referatul. În materialul pregătit pentru acest eveniment, elevul dlui profesor Lucian Nistor s-a oprit la câteva repere cronologice din scurta domnie a colonelului Alexandru Ioan Cuza, domnul Principatelor Române unite, cu referire expresă la reformele lui Cuza.
„Întâi să fim și apoi să facem!”
Rar ni s-a dat să asistăm la o lecție de istorie și patriotism ținută de un dascăl universitar atât de tânăr, care să dețină „armele secrete” ale captării auditoriului la un subiect ca acesta. Stofa sa de dascăl, de bun orator și convingător prin modul direct de adresare și trăire sinceră (așa după cum avea să remarce și dna prof. Ana - Maria Iova, consilier educativ) a dat rezultate nebănuite, Radu Românașu reușind să amuțească o sală plină, pe tot parcursul prelegerii.
Presărat cu nenumărate citate, vorbe simple și înțelepte, pilde și învățătură  pentru elevi, discursul s-a constituit într-o lecție de istorie și patriotism.
„Cine uită nu merită!” – spunea Nicolae Iorga. Noi nu am uitat de rădăcinile acestui popor, de modelele sale luminoase care vin din trecut. Unul dintre aceste modele este sărbătoritul nostru de astăzi, domnitorul Alexandru Ioan Cuza.
Noi vrem să facem, dar nu suntem în stare pentru că am abdicat de la acele modele luminoase”, spunea lectorul.
Vorbind despre semnificația zilei de 24 Ianuarie 1859, a subliniat faptul că acel moment este unul de solidaritate națională și de conștiință națională (așa cum au fost și cele de la Revoluția pașoptistă, 1877 și 1918). „Trebuie să rămânem cu această conștiință națională, care are în spate multe jertfe. Pentru că așa se întâmplă: Când vei spune adevărul și vei lupta pentru adevăr, va curge sânge, cum spunea un învățat. Așa și este. Chiar și Mântuitorul nostru când le-a spus adevărul mai marilor lumii, a curs sânge”. În prelegerea sa, vorbind despre modele luminoase ale istoriei noastre zbuciumate, Radu Românașu (un nume parcă predestinat a ajunge dascăl de istorie, cu pur sânge românesc) a făcut trimiteri la Mihai Viteazul, întâiul înfăptuitor al Unirii românilor, Tudor Vladimirescu (crăiuțul Tudoruț, care și el a îmbrăcat cămașa morții) și momentul 1848... ajungând să lanseze o nouă maximă: „Un neam trăiește în istorie doar prin cei care țâșnesc spre cruce. Se suie pe ea de bunăvoie și de acolo luptă”. Cuza (cel lipsit de ambiții personale și politice) a fost prezentat prin faptele și înfăptuirile sale, cu demnitatea și mândria sa de adevărat român și de om european. Unirea cea mică și mai apoi Unirea cea mare au constituit „cheia de boltă și salvarea noastră” ca popor, iar în încheiere, lectorul universitar a mai lansat o maximă: „Să trăim pentru a fi (cineva), și nu pentru a avea” (a aduna... averi și măriri), urmând exemplul lui Cuza (cel lipsit de ambiții personale și politice) – „Alesul vostru (care) vă dă astăzi o singură Românie!”
 În ton cu subiectul dezbătut, manifestarea s-a încheiat cu „Hora Unirii”. (Ov. Dan)
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Lecția de istorie și patriotism.

Trimite email

Pentru mai multe poze click aici

duminică, 20 octombrie 2019