Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
27 iulie 2026

Programele pentru opționalele de Astronomie la nivel de liceu au fost publicate și se aplică din anul școlar 2026-2027. Patru discipline care urmăresc aceleași competențe generale: „Cerul mai aproape”, „Universul în mișcare”, „Stelele sub lupă”, „Universul și omul – o călătorie existențială”

Programele școlare pentru opționalele de Astronomie care vor fi disponibile la nivel de liceu au fost adoptate printr-un ordin al ministrului Educației și Cercetării, publicat luni în Monitorul Oficial. Programele, introduse pentru clasa a IX-a, a X-a, a XI-a și a XII-a, se aplică începând cu anul școlar 2026-2027.

Programele adoptate sunt pentru discipline incluse în Curriculumul la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ), anume:
„Astronomie. Cerul mai aproape” – clasa a IX-a
„Astronomie. Universul în mișcare” – clasa a X-a
„Astronomie. Stele sub lupă” – clasa a Xi-a
„Astronomie. Universul și omul – o călătorie existențială” – clasa a XII-a

Potrivit documentului adoptat, „ca disciplină nouă, conform Planurilor-cadru pentru învățământul liceal, cu frecvență zi, aprobate prin OMEC nr. 4350/2025, aceasta se regăsește, ca disciplină de tip opțional ce poate fi inclusă în oferta națională, în Anexa nr. 2 din OMEC nr. 4350/2025 filiera teoretică, profilul real, specializarea matematică-informatică, clasele a IX-a – a XII-a la Note specifice, partea 2) Precizări privind curriculumul la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ) și în Anexa nr. 3 din același ordin, filiera teoretică, profilul real, specializarea științe ale naturii, clasele a IX-a – a XII-a.
Toate cele patru discipline urmăresc formarea acelorași competențe generale, anume:

Formularea de explicații argumentate pe baza rezultatelor investigării fenomenelor și proceselor cosmice
Analizarea de modele explicative referitoare la structura și evoluția sistemelor în ansamblul Universului
Corelarea de concepte și legi ȘTIAM pentru rezolvarea de probleme și situații-problemă din domeniul astronomiei.
Formularea de opinii argumentate referitoare la explorarea responsabilă a spațiului cosmic...
Citiți mai multe pe Edupedu...

Expoziția COMRADES OF TIME

Joi, la Pavilion Unicredit din București

Expoziția COMRADES OF TIME

Joi, 18 februarie 2010, la ora 19.00, la Pavilion Unicredit din București, va avea loc deschiderea oficială a expoziției COMRADES OF TIME; participanți: Zbynek Baladran (CZ), Grigor Khachatryan (AM), Anna Molska (PL), Ioana Nemeș (RO), Skart (SRB), Clemens von Wedemeyer (DE); curator: Joanna Soko³owska

A fi con-temporan
„A fi con-temporan nu înseamnă neapărat a fi prezent, a te afla aici și acum; înseamnă să fii mai degrabă „alături de timp” decât „în timp”. În germană „con-temporan” se spune „zeitgenössisch”. Cum Genosse înseamnă „tovarăș“, con-temporan – zeitgenössisch – poate fi tradus prin „tovarăș al timpului”, cel care colaborează cu timpul și îl ajută atunci când are probleme, când întâmpină greutăți.” (Boris Groys)
De ce devin artiștii... niște „tovarăși ai timpului”?
De ce devin artiștii contemporani niște „tovarăși ai timpului” atât de activi și intervin asupra lui în asemenea moduri, încât îl încadrează în metanarațiunile istorice implicite în spațiile sociale contemporane? Expoziția asociază întrebarea de mai sus cu practicile artistice care implică dileme puse de reprezentarea, rememorarea și actualizarea trecutului din perspectiva proiectelor modernității socialiste și comuniste. În lucrările artiștilor pot fi detectate două moduri de gândire principale și interconectate. Pe de o parte avem o reflecție asupra posibilelor sensuri ale straturilor istorice prezente în arhitectură și în alte forme de organizare a vieții, ce investighează în particular modul în care istoria este transmisă și mediatizată. Astfel, aici centrul de interes îl reprezintă condițiile contemporane de producere a experienței trecutului. Pe de altă parte se pune un accent puternic pe meditația asupra aspectului emancipator al modernității ca proiect neterminat. Din această perspectivă există o nevoie urgentă de evaluare a potențialului actual al modernității și, concomitent, de analiză critică a erorilor sale.
Proiectele ideologice moderniste pot fi observate cu o intensitate specială în procesul de construcție și în acțiunile de distrugere și reconstrucție legate inexorabil de scrierea istoriei și de un control asupra memoriei. „Narațiunea și construcția” (notează Ricoeur) „creează un gen similar de imprimare: una în longevitatea timpului, cealaltă în trăinicia materialelor. Fiecare nouă cladire se înscrie în spațiul urban ca o narațiune într-un cadru intertextual”. Distrugerea poate șterge sau suspenda în timp istorii vechi, anunțând astfel declanșarea unor noi narațiuni. Procesul de producere și reproducere a spațiului social în care funcționează structura, arhitectura și forma urbană în evoluție constituie o provocare interesantă pentru artiști, în măsura în care aceștia îl interpretează ca pe un palimpsest compus nu doar din straturi spectaculare, vizibile și materiale, spațio-temporale, ci și dintr-o multitudine de straturi invizibile și imateriale așezate unul peste celălalt. Artiștii nu sunt interesați atât de dezvăluirea și prezentarea unui text care s-ar putea să fi existat odată, ci de codarea sau reactivarea lui, expunându-l contextului actual în care el ar putea reapărea. Aceasta e situația în care artiștii devin tovarăși activi ai timpului, căci combină fără restricții cadre recunoscute din descrierile istorice și inventează noi traiectorii pentru evenimentele trecutului. Fiind interesați de caracterul complex al dorinței de a captura trecutul, realizează transformări în sensurile alocate acestuia, utilizând, de exemplu, metoda repetiției sau a remake-urilor. De fapt repetiția este de fiecare dată o actualizare recentă a condițiilor de producție ce apar la o nouă prelucrare a trecutului.
Explorarea în spațiul social contemporan a rămășițelor unei utopii pierdute, demers prezent în lucrările lui Clemens von Wedemeyer („Silberhöhe”, „Die Siedlung”), Zbynìk Baladrán („Glossary”, „Socio-fiction II”) și Grigor Khachatryan („Churches”), este legată de problema transmiterii actului de imaginare și reamintire a lor cu ajutorul diverselor imagini și al feluritelor tehnologii utilizabile în domeniul culturii vizuale: filmele de ficțiune, cele documentare și de televiziune. Analizând imaginile prin diverse moduri ale „reproductibilității lor tehnice”, ei ajung la esența imaterialului contemporan și aspectul afectiv al economiei ce generează în primul rând imagini și dorințe mediate.
Problema potențialului contemporan de emancipare a ideilor revoluționare, a socialismului și comunismului, precum și rolul artei în transformarea societății, sunt abordate și în lucrările lui Škart („Our Miracle”) și Anna Molska („W=F*S (Work)”,  „P=W:t (Power)”) și Zbynìk Baladrán. Ce condiții declanșează astăzi însăși necesitatea de a pune astfel de întrebări? Sugestia artiștilor ajunge chiar la esența polemicii despre problema comunismului în istoria societăților care l-au trăit: să fie eliminat complet sau să fie tratat pur și simplu ca o eroare, o falie temporară în năzuința universală spre capitalism? Această amnezie, laolaltă cu absența unor noi orizonturi politice, a constituit unul dintre prezumtivii factori ce au facilitat dominația paradigmei actuale, în care antagonismele sunt atenuate.
Încheierea conturilor cu trecutul
Forța sentimentelor negate poate conduce la fantezia reconstruirii tradițiilor pierdute, anistorice, stabile și „autentice”, în sensul descris de Svetlana Boym prin sintagma „nostalgie restauratoare”, și la „întoarcerea reprimatului”. Škart și Anna Molska ne propun să ne încheiem conturile cu trecutul întorcându-ne la el și verificându-i elementele în momentul actual.
Investigarea de către artiști a modurilor de reamintire, uitare sau reactivare a ideilor revolute ale modernității socialiste, ale căror elemente încă mai contribuie la edificarea spațiilor în care trăim, permite o reevaluare a potențialului contemporan al artei în raport cu noua economie existentă, cu formele de organizare a vieții și cu inițierea unor experiențe colective.
Publicație: „Tovarăși ai timpului”, cu texte de Joanna Sokolowska, Boris Groys, Juli Carson; publicație editată de  PAVILION - journal of politics and culture, engleză/română, 80 pagini, B/W, 13,5 x 18,5 cm, softcover, 7 euro/19 ron. (Crina L.)
Trimite email
sâmbătă, 15 august 2026 la 12:18:50 Ora de vară a Europei de Est