Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Oradea... peste 100 de ani, văzută de gojdiștii din X B

Trasoare lansate din... „bastilia” gojdistă

Oradea... peste 100 de ani, văzută de gojdiștii din X B

Ajungând la final de unitate de învățare la geografie, prof. Dora Anderson și elevii săi din X B, de la Colegiul Național „Emanuil Gojdu” din Oradea și-au propus să tragă semnale de alarmă în ceea ce privește amenajarea locală și regională a municipiului Oradea...

Profesorul de geografie (cu un nume predestinat) a reușit performanța să scindeze clasa în două: 12, în frunte cu Francesca Prada, au realizat un proiect și o machetă a municipiului de pe Crișul Repede în viziune apocaliptică, așa cum va arăta municipiul peste 100 de ani, iar ceilalți 13, sub comanda lui Andrei Ignat, gândind pozitiv, au proiectat o cu totul altă machetă a Oradei, văzută tot peste 100 de ani. 
Cele două machete (realizate după două săptămâni de căutări, tatonări și studiu intens, după zeci de ore de inspirație și „transpirație”) au fost expuse, astăzi (joi, 25 februarie 2010), în fața sălii profesorale, la ora la care profesorii urmau să se adune pentru un consiliu profesoral, la care fusese invitat și edilul șef, primarul Oradei, dl ing. Ilie Bolojan, absolvent de „Gojdu”.
O viziune apocaliptică
Cei 12 „apostoli” (Francesca Prada, Paula Iovan, Celia Bud, Adrian Culici, Flavia Bonțe, Tudor Vîlceanu, Viniciu Popoviciu, Sergiu Mihai Doboș, Alexandru Olah, Oana Marcu, Ioana Beteg și Andrei Guiu) au o viziune apocaliptică. Dezvoltându-se mulți viruși datorită poluării excesive și a lipsei spiritului gospodăresc și civic, „o parte din oraș a fost părăsită, evacuată, iar oamenii au lăsat în urmă clădiri în paragină, sol uscat, secat de resurse, fabricile automatizate integral încă funcționând și multe-multe deșeuri, pentru că noi nu am avut, și nu avem stații de reciclare a deșeurilor. Astfel că nepăsarea omului își spune cuvântul. Fabricile continuă să polueze, iar orașul să se împuțineze. Clădirea C.N. „E. Gojdu”, concepută ca o cetate, a ajuns o fortăreață militară, un refugiu pentru oameni. Francesca își încheie intervenția pe un ton, totuși, optimist: „Iubirea față de natură, pe care profesorii noștri o sădesc în suflete, va renaște atunci; solul educației noastre peste ani, al acestui mesaj, fiind copacul din curtea școlii”.
Un nou început
De cealaltă parte a baricadei, Andrei Ignat și ceilalți 12 „apostoli” ai săi (Gabriel Vîrtop, Mădălina Macarie, Roxana Pavel, Alina Berchi, Alex Budău, Cristian Bobâlcă, Sergiu Doboș, Celia Lasca, Dorina Știube, Florina Heredea, Andrei Covaci și Mihai Birta) au vorbit despre „Un nou început” (al orașului Oradea) – „orașul devenind de nerecunoscut. În 50 de ani, omul va reuși să operească poluarea, combustibilul folosit fiind hidrogenul, însă și energia electrică generată de celulele fotosensibile existente în fiecare clădire. Metoda generală de transport va fi teleportarea... Colegiul Intergalactic E. Gojdu va găzdui studenți dintre coloniștii de pe alte corpuri cerești, precum Luna și Marte, și va fi dotat cu numeroase terenuri de sport, piscină, sere și laboratoare pentru biologie la nivelul acoperișului, dotate cu bazine cu formol pentru păstrarea pieselor de disecație. În domeniul transportului intergalactic, colegiul va fi dotat cu platformă de aterizare pentru vehiculele spațiale...
Astfel, Oradea renaște din propria ei cenușă și tinde spre un viitor strălucit, în care prosperitatea și dezvoltarea economică interspațială vor fi caracteristicile principale”, susține Andrei.
Strașnici gojdiști sunt elevii doamnei Anderson, din X B, clasă de mate-info, bilingv engleză! (Ovidiu DAN)
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Oradea... peste 100 de ani, văzută de gojdiștii din X B.

Trimite email
duminică, 24 mai 2026 la 00:43:44 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

Concert Compact

Concert Compact Paul Ciuci 
joi, 21 mai, ora 21.00
la Hard Rock Cafe, București