Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

“Mărțișorul – simbol tradițional românesc“

Proiect multilateral Comenius “All Different – All Equal”

“Mărțișorul – simbol tradițional românesc“

În cadrul proiectului multilateral Comenius „All Different – All Equal”, elevii din ciclul primar (clasele I B, II A și D, III A, B, C, IV B și C) au participat joi, 25 februarie 2010, la activitatea „Mărțișorul – simbol tradițional românesc”.

Scopul activității a constat în conștientizarea copiilor de potențialul lor creativ prin dezvoltarea de abilități personale și prin dezvoltarea interesului în a afla despre existența diferitelor culturi și obiceiuri și nu în ultimul rând, despre sărbătorile specific românești.
Copiilor li s-a prezentat un material în power-point, prin intermediul căruia au aflat că mărțișorul este un obicei specific românesc. Luna martie poartă numele popular „Mărțișor”, nume de origine latină (martius). Calendarul roman considera data de 1 Martie prima zi din an, zi în care se celebra sărbătoarea „Matronalia”, serbarea zeului Marte, ocrotitor al câmpului și al turmelor, zeu care personifica renașterea naturii. Mărțișorul, simbolul primăverii, se confecționa în trecut din fire de cânepă sau lână, iar mai târziu din bumbac, fire albe și roșii, care se legau în formă de 8. De acest șnur se atașau monede din aur sau din argint sau fire de iarbă, muguri sau flori. Îmbinarea culorilor alb și roșu e tradițională. Se purta la nunți sau când se nășteau copii sau la hainele de înmormântare ale bătrânilor. Cele două culori simbolizează continuitatea vieții după moarte. Încă din vechime, mamele prindeau copiilor mărțișorul la gât, la mână sau la picior, obiceiul păstrându-se și astăzi în unele sate, pentru ca oamenii să fie feriți de rele și de boli. Există zone în care sunt împododite și casele cu șnur alb și roșu. După ce trece perioada mărțișorului, șnurul nu se aruncă, ci se pune într-un pom bătrân, ca să dea roade în acel an.
Tradiția mărțișorului a rămas încă nealterată, chiar dacă este comercializată la scară mare. Mamele și bunicile sunt păstrătorii tradiției, ele ajută copiii la confecționarea mărțișoarelor, ele le prind copiilor lor mărțișoare la piept, parcă însoțite și acum de gândul de a-și proteja odraslele. Copiii văd, simt, participă la continuarea tradiției, poartă mărțișoarele cu bucurie și cu mândrie. Mai mult, copiii participă ei înșiși la confecționarea mărțișoarelor, acordă tradiției un strop din timpul lor, lucrează, colaborează cu cei din jur, respectă munca lor și a celorlalți. Din această activitate toți au de câștigat.
Ineditul manifestării de joi a constat în faptul că elevii, ajutați de domnii  învățători: Păduraru Florica, Hadade Silvia, Roman Dorina, Goje Carmen, Ambrus Rozalia, Fekete Eva, Bocșe Alina și Traier Șandor, au lucrat în echipă, fără a fi închistați în tipare și modele. Au primit materiale variate și li s-a permis crearea oricărui model imaginat de către aceștia. Ceea ce a rezultat a fost cu totul deosebit, fiecare lucrare reușind să ne surprindă cu frumusețea ei și ingeniozitatea de care a dat dovadă creatorul său. Observăm în fiecare mărțișor pe care îl privim măiestria, creativitatea, ingeniozitatea, răbdarea, totodată dragostea și căldura prinse de copii în lucrările lor și aduse și de anotimpul optimismului, al credinței în mai bine.
Activitatea s-a finalizat cu expoziția de mărțișoare realizate de către copii. Fiecare elev și-a așezat lucrarea pe un panou, care a fost expus la intrarea în școală, pentru a fi admirat de un număr cât mai mare de persoane. Elevii au fost încântați să participe la o nouă activitate din cadrul Proiectului Comenius, o activitate care a urmărit și îmbunătățirea aspectelor vizând comunicarea, lucrul în echipă, interacțiunea dintre elevii din aceeași clasă sau din clase diferite, dar și dinamismul activităților derulate împreună cu elevii.
Panoul mărțișoarelor va deveni parte a calendarului pe anul viitor, unul dintre produsele finale ale proiectului Comenius. Multe dintre mărțișoare se vor îndrepta în aprilie spre Polonia, următoarea țară gazdă din proiect și vor fi înmânate colegilor din celelalte patru țări partenere.(Dorina Roman)
Trimite email
vineri, 13 februarie 2026 la 18:48:29 Ora standard a Europei de Est