Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 octombrie 2026

Cum se pregătesc profesorii să țină pasul cu elevii care folosesc deja inteligența artificială?

Tot mai mulți profesori vor să înțeleagă tehnologia pe care elevii o folosesc deja, să își pregătească lecțiile mai eficient și să creeze activități mai atractive. Un program acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și eligibil pentru Prima de carieră didactică le oferă posibilitatea să învețe practic, în sesiuni live, online, alături de un formator: Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.

Vrei să afli mai multe despre curs înainte de a te înscrie?

Pe 20 octombrie, de la ora 18.00, Fundația pentru Educație Digitală organizează un webinar gratuit de prezentare a cursului „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”. Profesorii interesați pot afla cum se desfășoară sesiunile live, ce instrumente AI vor învăța să utilizeze și pot pune întrebări despre program. Participarea este gratuită, cu înscriere prealabilă: https://ai.fped.org/webinarii
Inteligența artificială este deja prezentă în viața elevilor: o folosesc pentru a căuta informații, pentru a redacta texte, pentru explicații și pentru rezolvarea unor exerciții. Pentru profesori apar întrebări noi: cum verificăm răspunsurile generate de AI? Cum încurajăm gândirea critică? Și cum folosim aceste instrumente fără să pierdem din vedere rolul esențial al profesorului?
În același timp, AI poate fi un sprijin în pregătirea materialelor didactice, adaptarea exercițiilor la nivelul clasei sau conceperea unor activități interactive. Pentru a valorifica aceste oportunități, cadrele didactice au nevoie nu doar de acces la instrumente, ci și de exemple relevante, exercițiu și îndrumare.

De ce vor profesorii să învețe să folosească AI?

Din experiențele participanților la programele Fundației pentru Educație Digitală se conturează trei motivații importante:
*dorința de a înțelege instrumentele pe care elevii le folosesc deja și de a-i ghida spre o utilizare responsabilă
*nevoia de a ține pasul cu schimbările tehnologice, fără să fie necesară o pregătire tehnică avansată
*interesul pentru lecții mai atractive și pentru reducerea timpului alocat unor sarcini repetitive.
De la fișe de lucru și teste adaptate la materiale vizuale și idei pentru proiecte, aplicațiile sunt diverse. Dar rezultatele generate trebuie verificate și adaptate, iar deciziile didactice rămân ale profesorului.

De la reticență la încredere: experiențele profesorilor

Profesorii care au parcurs deja cursul descriu atât câștiguri practice, cât și o schimbare de perspectivă asupra inteligenței artificiale.
Ana Maria Bîgu, profesor pentru învățământul primar la Școala Gimnazială Nr. 1 Tunari, evidențiază atât sprijinul formatorului, cât și timpul câștigat în activitatea didactică:
„Apreciez în mod deosebit răbdarea instructorului, doamna Nicolici, care ne-a oferit trucuri valoroase pentru a obține exact rezultatele dorite atunci când folosim AI.
De când am integrat inteligența artificială la clasă, nivelul meu de stres a scăzut considerabil și mă bucur de mult mai mult timp liber. Sincer, nu îmi mai pot imagina activitatea didactică fără acest sprijin”.
„M-a surprins diversitatea instrumentelor descoperite și posibilitatea de a crea materiale didactice interactive, creative și adaptate nevoilor fiecărui elev”, declară Andreea Raluca Misaroș, învățătoare la Școala Gimnazială „Alexandru Bohățiel”, Vultureni, județ Cluj.
În opinia sa, AI nu înlocuiește experiența cadrului didactic: „Am înțeles că inteligența artificială nu înlocuiește creativitatea și experiența profesorului, ci le poate completa și valorifica, atunci când este utilizată responsabil”.
„Acum privesc cu multă recunoștință și responsabilitate aceste instrumente pe care, până acum, nu le-am luat în serios, fiind chiar ușor reticentă în privința folosirii lor la clasă”, susține Antoaneta Mărășescu, profesoară de biologie la Liceul Tehnologic „Lorin Sălăgean”.
Profesoara spune că a descoperit instrumente precum ChatGPT, Gemini, NotebookLM și Canva, pe care își propune să le folosească în activitatea la clasă. Experiența ei arată că formarea poate fi utilă inclusiv celor care pornesc cu rezerve în privința tehnologiei.

15 ore live, online, cu formator — nu lecții video preînregistrate

Pentru a răspunde acestor nevoi, Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.
Diferența importantă față de un curs online bazat pe înregistrări este modul de desfășurare: cele 15 ore de formare au loc în direct, la datele și orele stabilite pentru fiecare grupă, alături de un formator. Participanții pot pune întrebări, primesc explicații în timp real și lucrează pe exemple din activitatea școlară. Cursul presupune participare sincronă, nu vizionarea în ritm propriu a unor materiale înregistrate.

Programul include și 10 ore de activitate individuală, pentru aplicarea celor învățate.

Participanții explorează instrumente precum ChatGPT, Gemini, Copilot, NotebookLM și Canva, utilizări pentru pregătirea lecțiilor, materiale educaționale și diferențierea activităților, dar și principii de verificare a informațiilor și utilizare responsabilă a AI.
Grupele sunt organizate în diferite intervale orare, inclusiv pentru categorii de participanți cu nevoi apropiate, cum ar fi învățătorii și profesorii din diferite arii curriculare.

Program acreditat și eligibil pentru Prima de carieră didactică

Cursul are o durată totală de 25 de ore (15 ore live și 10 ore de activitate individuală) și acordă 1 credit ECTS. Costul participării este de 975 lei, iar programul este eligibil pentru plata prin Prima de carieră didactică. Fiind online, poate fi urmat din orice localitate din țară, păstrând interacțiunea directă cu formatorul și cu ceilalți participanți.
Cum se pot înscrie profesorii interesați?
Programa, calendarul grupelor, condițiile de participare și formularul de înscriere sunt disponibile la ai.fped.org.

“Mărțișorul – simbol tradițional românesc“

Proiect multilateral Comenius “All Different – All Equal”

“Mărțișorul – simbol tradițional românesc“

În cadrul proiectului multilateral Comenius „All Different – All Equal”, elevii din ciclul primar (clasele I B, II A și D, III A, B, C, IV B și C) au participat joi, 25 februarie 2010, la activitatea „Mărțișorul – simbol tradițional românesc”.

Scopul activității a constat în conștientizarea copiilor de potențialul lor creativ prin dezvoltarea de abilități personale și prin dezvoltarea interesului în a afla despre existența diferitelor culturi și obiceiuri și nu în ultimul rând, despre sărbătorile specific românești.
Copiilor li s-a prezentat un material în power-point, prin intermediul căruia au aflat că mărțișorul este un obicei specific românesc. Luna martie poartă numele popular „Mărțișor”, nume de origine latină (martius). Calendarul roman considera data de 1 Martie prima zi din an, zi în care se celebra sărbătoarea „Matronalia”, serbarea zeului Marte, ocrotitor al câmpului și al turmelor, zeu care personifica renașterea naturii. Mărțișorul, simbolul primăverii, se confecționa în trecut din fire de cânepă sau lână, iar mai târziu din bumbac, fire albe și roșii, care se legau în formă de 8. De acest șnur se atașau monede din aur sau din argint sau fire de iarbă, muguri sau flori. Îmbinarea culorilor alb și roșu e tradițională. Se purta la nunți sau când se nășteau copii sau la hainele de înmormântare ale bătrânilor. Cele două culori simbolizează continuitatea vieții după moarte. Încă din vechime, mamele prindeau copiilor mărțișorul la gât, la mână sau la picior, obiceiul păstrându-se și astăzi în unele sate, pentru ca oamenii să fie feriți de rele și de boli. Există zone în care sunt împododite și casele cu șnur alb și roșu. După ce trece perioada mărțișorului, șnurul nu se aruncă, ci se pune într-un pom bătrân, ca să dea roade în acel an.
Tradiția mărțișorului a rămas încă nealterată, chiar dacă este comercializată la scară mare. Mamele și bunicile sunt păstrătorii tradiției, ele ajută copiii la confecționarea mărțișoarelor, ele le prind copiilor lor mărțișoare la piept, parcă însoțite și acum de gândul de a-și proteja odraslele. Copiii văd, simt, participă la continuarea tradiției, poartă mărțișoarele cu bucurie și cu mândrie. Mai mult, copiii participă ei înșiși la confecționarea mărțișoarelor, acordă tradiției un strop din timpul lor, lucrează, colaborează cu cei din jur, respectă munca lor și a celorlalți. Din această activitate toți au de câștigat.
Ineditul manifestării de joi a constat în faptul că elevii, ajutați de domnii  învățători: Păduraru Florica, Hadade Silvia, Roman Dorina, Goje Carmen, Ambrus Rozalia, Fekete Eva, Bocșe Alina și Traier Șandor, au lucrat în echipă, fără a fi închistați în tipare și modele. Au primit materiale variate și li s-a permis crearea oricărui model imaginat de către aceștia. Ceea ce a rezultat a fost cu totul deosebit, fiecare lucrare reușind să ne surprindă cu frumusețea ei și ingeniozitatea de care a dat dovadă creatorul său. Observăm în fiecare mărțișor pe care îl privim măiestria, creativitatea, ingeniozitatea, răbdarea, totodată dragostea și căldura prinse de copii în lucrările lor și aduse și de anotimpul optimismului, al credinței în mai bine.
Activitatea s-a finalizat cu expoziția de mărțișoare realizate de către copii. Fiecare elev și-a așezat lucrarea pe un panou, care a fost expus la intrarea în școală, pentru a fi admirat de un număr cât mai mare de persoane. Elevii au fost încântați să participe la o nouă activitate din cadrul Proiectului Comenius, o activitate care a urmărit și îmbunătățirea aspectelor vizând comunicarea, lucrul în echipă, interacțiunea dintre elevii din aceeași clasă sau din clase diferite, dar și dinamismul activităților derulate împreună cu elevii.
Panoul mărțișoarelor va deveni parte a calendarului pe anul viitor, unul dintre produsele finale ale proiectului Comenius. Multe dintre mărțișoare se vor îndrepta în aprilie spre Polonia, următoarea țară gazdă din proiect și vor fi înmânate colegilor din celelalte patru țări partenere.(Dorina Roman)

Trimite email
marți, 3 noiembrie 2026 la 21:50:01 Ora standard a Europei de Est