Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 februarie 2024

Statul plătește suplimentar 56 de universități de stat și particulare, în acest an, ca să formeze peste 32 de mii de viitori profesori. Cea mai mare creștere față de anul universitar precedent e la Universitatea din Oradea – 700 de locuri în plus

În anul universitar 2023-2024, statul vrea să formeze peste 32.200 de studenți care ar putea să devină profesori, potrivit datelor din ordinul ministrului Educației nr. 6.234/2023. Este vorba despre ordinul prin care a fost aprobată lista universităților cu programe de formare psihopedagogică. Numărul locurilor a crescut cu aproape 20% față de anul trecut, cu mențiunea că anul trecut în listă nu figura numărul de locuri pentru o serie de universități, iar o universitate particulară este nouă pe această listă – Universitatea „Tibiscus” din Timișoara, care primește 100 de locuri.
Amintim că 56 de universități vor organiza programe de formare psihopedagogică pentru profesori, în anul universitar 2023-2024. Acest lucru înseamnă că pot fi școlarizați 32.250 de studenți care vor să devină profesori.

În anul universitar 2023-2024, la fel ca în fiecare an, universitățile cu cei mai mulți studenți care pot fi școlarizați sunt următoarele:

Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca – 3.500;
Universitatea din București – 3.000;
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – 2.400;
Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București – 1.600;
Universitatea din Craiova – 1.500;
Universitatea din Oradea – 1.500;
Universitatea de Vest din Timișoara – 1.500;
Universitatea „Transilvania” din Brașov – 1.100;
Academia de Studii Economice din București – 1.000;
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu – 1.000;
Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava – 1.000;
În anul universitar 2022-2023, numărul maxim de studenți care au putut fi școlarizați a fost de 26.880. Creșterea cu 5.370 de studenți este influențată de faptul că pe lista de anul trecut în dreptul a 6 universități era afișat „N/A”. Dacă aceste 6 universități și-a menținut cifra de școlarizare pentru modulul psihopedagogic, atunci noutățile ar fi doar în dreptul Universității Tehnice de Construcți București, care primește 50 de locuri în plus, la Univeristatea din Oradea, care are o creștere de 700 de locuri și la Universitatea din Petroșani – 30 de locuri în plus.

Regulile de finanțare pentru universități prevăd că pentru un student la licență, care urmează modulul de pregătire pedagogică, instituția de învățământ primește cu 16% din alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar mai mult decât pentru un student care nu urmează acest modul. Pentru un student la master, care urmează de regula modului II pedagogic, finanțarea este cu 32% peste alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
30 ianuarie 2024

Peste 40 de concursuri școlare naționale au fost eliminate…

Peste 40 de concursuri școlare naționale au fost eliminate de o comisie a Ministerului Educației din listele și calendarele competiționale pentru anul școlar 2023-2024, față de anul școlar trecut, potrivit unei analize Edupedu.ro pe baza listelor și calendarelor publicate de Ministerul Educației luni, 29 ianuarie. Și la activitățile naționale și internaționale (CAEN) au dispărut peste 30 de concursuri finanțate sau nu de Ministerul Educației.
Este vorba, printre altele, de concursul de chimie „Raluca Rîpan” considerat de profesori și elevi olimpiada de profil pentru elevii de clasa a VII-a, pentru că în gimnaziu nu există olimpiada națională de chimie decât pentru clasa a VIII-a; concursurile de meserii pentru elevii de la tehnologic, concursuri dedicate elevilor care aparțin minorităților.
Potrivit surselor Edupedu.ro, decizia de înființare a comisiei de tăiat concursuri a fost dată în luna martie a anului 2023. Fac parte din comisie 21 de membri, dintre care 8 din Ministerul Educației, 5 din universități și restul din școli, inspectorate școlare și asociații.
Calendarele și listele olimpiadelor și concursurilor școlare naționale 2024 au fost publicate luni după-amiază, 29 ianuarie. Edupedu.ro a scris că ar urma ca și la competițiile sportive să existe tăieri, mai exact să nu continue toate cu etapele naționale.
După ce am prezentat că elevii de gimnaziu ar fi fost excluși de la Olimpiada „Lectura ca abilitate de viață” (OLAV) 2024 în varianta în lucru a calendarului Ministerului Educației, în contextul în care ar fi avut loc discuții despre renunțarea la olimpiadă, aceștia au fost reintroduși de Ministerul Educației în planificări.
Revenind la concursuri, dacă în 2023 erau 161 de concursuri școlare naționale organizate fără finanțare de Ministerul Educației, anul acesta sunt puțin peste 130.
Dacă în anul școlar 2022-2023 erau 70 de concursuri organizate cu finanțare de Ministerul Educației, anul acesta sunt puțin peste 50, conform calendarelor și listelor publicate de Ministerul Educației.

„Un învățător poate fi profesor, dar nu toți profesorii sunt și învățători”

Simpozionul național „Dascălul – apostol al neamului”

„Un învățător poate fi profesor, dar nu toți profesorii sunt și învățători”

Dacă joi au debutat, la sala festivă a Colegiului Național „Mihai Eminescu” din Oradea Zilele revistei învățământului primar „Dascălul bihorean”, manifestare organizată de Inspectoratul Școlar al județului Bihor, Facultatea de Științe Socio-Umane, catedra Științele educației din cadrul Universității Oradea și Casa Corpului Didactic Bihor, vineri, (5 martie 2010), manifestările au continuat cu Simpozionul național „Dascălul – apostol al neamului”.

Pedagogi și psihologi din cadrul Universității Oradea, cadre didactice competente, cu experiență și vocație de dascăl, au onorat masa rotundă, cu tema „Dascălul – între învățător și profesor pentru ciclul primar”, manifestare moderată de lector univ. dr. Florin Cioban.
Conf. univ. dr. Cecilia Sas a făcut o incursiune în istoria devenirii didactice, analizând misiunea socială a cadrului didactic în diferite perioade (interbelică și postbelică, în perioada anilor ’70 și epoca modernă a anilor ’80), concluzionând că ar trebui depășită acea ancorare în trecut, iar acel apostol să fie privit și creionat în prezent.
Prof. univ. dr. Elena Bonchiș, declarându-se beneficiar al unor produse ale acelei perioade, trei sferturi fiind absolvenți de liceu pedagogic, se arată indignată văzând că „o tradiție valoroasă (e vorba de formarea învățătorilor și educatoarelor în cadrul liceelor pedagogice –n.n.) a fost rasă! Experimentele în educație nu se fac așa, de pe o zi pe alta, ci cu anticipări, proiecte și simulări... Nu mă apuc să includ toată populația... În educație, nu suntem pregătiți pentru modificări de la o zi la alta. De 20 de ani, se străduiesc unii să strice, dar n-au reușit încă. Dascălul a devenit omul bombardat și vizat de toate relele societății. E bine că mai rezistăm. Avem încă oameni demni. Nu spunem că nu e nevoie de schimbare, de modificare de atitudine, dar nu așa, desființând un liceu cu tradiție care a format adevărații dascăli...”
Ce a urmat nu e greu de intuit: aplauze și felicitări. Distinsul meu profesor de matematică (Boris Belicciu) și-a permis să o felicite cu voce tare pe dna Elena Bonchiș.
Păstrând același registru grav și emoțional, conf. univ. dr. Ioan Chelemen a continuat ideea, punând punctul pe i și degetul pe rană: „Un învățător poate fi profesor, dar nu toți profesorii sunt și învățători”. Un învățător nu poate fi înlocuit... nici cu un doctor. Eu nu aș renunța la conceptul de învățător. Din păcate, profesorul a uitat să fie dascăl, învățător. Învățător sau profesor? Eu prefer învățător, dar profesor la salarizare!”
Conf. univ. dr. Corneliu Crăciun, aflând că s-a revenit la formarea educatoarelor prin liceul pedagogic, a salutat demersul, deși inegalitatea profesională se menține, în sensul că ar fi nevoie de o reparație și în ceea ce-i privește pe învățători. „Consider că pentru statutul social, e bine că te numești profesor. E un bun câștigat și trebuie menținut, atât în cazul educatoarelor, cât și al învățătorilor...”
Și dl Nicolae Ungur, inspector școlar general adjunct, e de părere că liceul pedagogic trebuie să formeze, ca înainte, atât educatoare, cât și învățători. Ca absolvent de liceu pedagogic, și dumnealui vede cu alți ochi reforma în învățământ, privind din interiorul sistemului, cunoscând realitatea și analizând-o ca un dascăl, nu ca un politician. „Ne tot reformăm și nu ne găsim linia. Eu aș zice că avem nevoie mai degrabă de o modernizare. Dar oare s-a dorit o modernizare”?
„Cunoașterea și dezvoltarea competenței emoționale”
Masa rotundă a fost urmată de lansarea volumului „Cunoașterea și dezvoltarea competenței emoționale”, lucrare coordonată de conf. univ. dr. Cecilia Sas. Despre carte a vorbit prof. univ. dr. Elena Bonchiș, care a preferat, vorba dumneaei, să facă „o prezentare atipică”, luând la „puricat” fiecare autor. Desigur, cunoscându-i foarte bine pe fiecare, aprecierile au fost pertinente și argumentate. Ideea esențială este că acea competență emoțională se poate perfecționa la orice vârstă, iar cei care o dețin sunt cei care reușesc în viață.
Coordonatorul lucrării, conf. univ. dr. Cecilia Sas, s-a arătat încântată de prezentarea făcută, subliniind faptul că, într-adevăr, autorii sunt cadre tinere, dar competente, dornice de cercetare și perfecționare continuă...
Sesiunea de comunicări s-a desfășurat la Școala „Dacia”
Încă din hol, gazdele (colectivul de învățători al Școlii cu clasele I-VIII „Dacia”, în frunte cu prof. dr. Florian Hava – directorul școlii) au ținut să-i primească pe „apostolii neamului” cu un citat din Rudyard Keepling („Dascălul meu, îți doresc:/ Să poți să crezi când unii te înșală/Să te ridici când alții te doboară/Să poți păstra ce alții vor s-alunge/Să râzi chiar dacă sufletul îți plânge,/Și cald tu să rămâi chiar dacă afară ninge./Aceasta-i arta de-a învinge!”) și cu o expoziție de primăvară, iar la intrarea în sală, doi îngerași de copii înmânau participanților o floare și un mărțișor. La ușa clasei a II-a C, alături de învățătoarea clasei (Diana Zlibuț), Ile Crișan Roberta Maria dăruia mărțișoare, Mihai Vidican Șerban – garoafe, iar Rareș Ștefan Lipovan – câte o revistă.
Pentru simpozion, s-au primit 206 lucrări (77 pentru secțiunea „Cercetare și inovare în învățământ”, 97 pentru secțiunea „Învățământul primar între eficientizare și performanță” și 32 pentru secțiunea „Modalități de realizare a reformei învățământului prin alternativa step by step”. Moderatorii secțiunilor au fost aleși din rândul distinșilor invitați, inspectori școlari și profesori universitari, însoțiți de metodiști ai Inspectoratului Școlar al județului Bihor: prof. Dorel Luca – generalul Inspectoratului Școlar Bihor, conf. univ. dr. Ioan Chelemen, prof. Anicuța Ursache (reprezentantul Inspectoratului Școlar al județului Cluj), prof. Violeta Taichiș – inspector școlar de specialitate al I.S.J. Bihor, prof. Eva Sabou (reprezentant al I.S.J. Satu Mare), înv. Gheorghe Nan – insp. șc. de specialitate al I.S.J. Bihor, Elena Mihai (director programe C.E.D.P. Step by step București), prof. Smaranda Florean (formator național, reprezentant al I.S.J. Bistrița Năsăud) și prof. Cornelia Vesea – metodist al Inspectoratului Școlar al județului Bihor.
Așa după cum aprecia generalul Inspectoratului Școlar, dl prof. Dorel Luca, „manifestările de ieri și de astăzi (de joi și vineri – n.n.) au demonstrat forța și capacitatea creatoare a dascălilor bihoreni, și nu numai, spiritul lor deschis spre nou, un suflet tânăr și o organizare ca la carte. Nu pot să nu felicit organizatorii și să le mulțumesc pentru lecția pe care ne-au oferit-o. Felicit, de asemenea, câștigătorii celor două concursuri naționale, pe îngerașii-artiști, protagoniștii și realizatorii superbului spectacol de joi, susținut pe scena Colegiului Național „Mihai Eminescu” din Oradea”. (Ovidiu DAN)
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: „Un învățător poate fi profesor, dar nu toți profesorii sunt și învățători”.

Trimite email
duminică, 3 martie 2024, 14:05:05 Ora standard a Europei de Est