Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

A traduce timpul: plusuri și minusuri

Ioana Nemeș – la Pavilion Unicredit București

A traduce timpul: plusuri și minusuri

Ioana Nemeș (n.1979) este unul dintre cei mai apreciați și expuși artiști români ai ultimilor ani. Printre bienalele la care a participat se numără Bienala de la Istanbul (2009), U-Turn Copenhaga (2008), Bienala de la Praga (2007) și Bienala de la București (2006). Recent a prezentat Relics for the Afterfuture (Brown) – o serie de sculpturi care analizează ritualurile tradiționale românești - la Jiri Svestka Berlin. Trăiește și lucrează la București.

Proiectul Evaluări Lunare datează din 2001 și este inextricabil legat de întâmplările care au dus la descoperirea vocației de artist. Pentru că Ioana Nemeș a fost jucătoare profesionistă de handbal până când o accidentare la genunchi a pus capăt carierei de sportivă. Abia apoi a luat decizia de a fi artist. O întreagă lume i s-a deschis dinainte, și pentru a avea o perspectivă și control asupra ei, Nemeș a început lucrul la proiectul The Wall pe peretele sufrageriei din micul apartament în care trăia împreună cu mama și fratele geamăn. Peretele a fost împărțit în două secțiuni, una documentând aspirațiile și proiectele încă nerealizate ale artistei, cealaltă fiind o cronică a aspirațiilor împlinite și a proiectelor realizate. Fiecare mutare dintr-o parte în alta a peretelui era documentată printr-o fotografie și arhivată.
În 2004, s-au întâmplat două lucruri esențiale pentru evoluția proiectului: Wall Project a fost expus într-o galerie și Nemeș s-a mutat din apartament. Aceste evenimente au avut impact asupra experimentului, care a ajuns să se concentreze din ce în ce mai mult în jurul ideii de timp și de cum poate acesta să fie făcut vizibil. Nemeș a devenit extrem de interesată de ideile scriitoarei britanice Virginia Woolf și de felul în care aceasta înțelegea timpul, de narațiunea lui John Fowles și de teoriile despre culori ale psihologului elvețian Max Luscher. Din toate aceste influențe și întâmplări a luat ființă proiectul Evaluari Lunare. Ioana Nemeș și-a creat un sistem de măsurare prevăzut cu cinci parametri: fizic (F), emoțional (E), intelectual (I), financiar (F) și al destinului (D). Din 2005, fiecare zi din viața ei este evaluată conform acestor parametri, după care îi este alocată o culoare și un citat sau câteva cuvinte înainte de a fi arhivată alături de celelalte zile.
Atunci când proiectul este expus într-o galerie, Nemeș reflectă asupra celorlalte lucrări din expoziție și a conceptului curatorial, după care caută prin arhivă și alege o selecție de zile. Acestea sunt mai apoi transformate în desene pe perete sau obiecte de plastic ce aduc a lespezi funerare.
Chiar dacă premisa de început a Ioanei Nemeș reprezintă un demers autobiografic, Evaluari Lunare a ajuns să descrie o experiență generică legată de muncă, ambiție, progres și fericire. Proiectul militează pentru conceperea unei identități, care, în loc să rămână statică, este în permanență șlefuită și modificată în funcție de opțiunile și oportunitățile care apar. Este punctul de plecare pentru privirea critică pe care Nemeș o are vizavi de împrejurările în care este un jucător: expoziții, scen de artă și noua Europă.
În cadrul artist talk-ul de la PAVILION UNICREDIT, Ioana a prezentat, joi (11 martie 2010), contextul și motivele care au dus la apariția și dezvoltarea proiectului Evaluari Lunare - un experiment ce își propune să vizualizeze cu ajutorul culorilor și cifrelor timpul scurs în decursul unei luni.  http://ioananemes.tumblr.com
Imagine: „Positive & Negative”, 2004. Courtesy of the artist (Crina L.)

Trimite email
vineri, 17 aprilie 2026 la 11:20:31 Ora de vară a Europei de Est