Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
12 martie 2024

Peste 12.000 de profesori și aproape 170.000 de elevi și studenți, parte din proiectele educaționale ale organizației Școala de Valori, în cei 14 ani de activitate (P)
Într-o lume într-o continuă schimbare, Școala de Valori continuă și ea să își împlinească misiunea de a călăuzi tinerii să învețe să devină creatorii propriilor vieți. Cu o experiență de 14 ani în crearea de proiecte educaționale, Școala de Valori a impactat pozitiv viața celor aproape 170.000 de elevi și studenți, precum și a celor aproximativ 12.000 de profesori.
Școala de Valori este o asociație non-guvernamentală înființată în 2009, care și-a oficializat activitatea în 2010, începând cu proiectul GROW, acum cunoscut sub numele de growedu.ro. Începând cu anul trecut, asociația și-a extins misiunea și în Diasporă. L’école des Valeurs este primul avanpost Școala de Valori în spațiul european, cu scopul de a susține dezvoltarea personală și profesională a românilor care trăiesc în Diasporă: https://lecoledesvaleurs.eu/ .

Școala de Valori rămâne implicată în susținerea educației la nivel european și în implementarea de proiecte Erasmus Plus, cu accent pe integrarea tinerilor pe piața muncii, deoarece învățarea continuă centrată pe valori este cheia cu care tinerii pot să-și atingă sau, de ce nu, să își depășească potențialul maxim.

În decursul celor 14 ani, Școala de Valori a fost alături de elevii din școala primară la cei din liceele tehnologice sau teoretice, i-a susținut în procesul de alegere a traseului educațional și de carieră. Studenții au cunoscut procesul de transformare al proiectelor Școala de Valori și, acum, sunt gata să fie antreprenori sau angajați cu competențe antreprenoriale, care știu că locul lor este într-un domeniu care să fie în armonie cu abilitățile lor personale. Pentru că profesorii sunt cheia dezvoltării elevilor, Școala de Valori se implică în crearea unor experiențe educaționale unice, interactive și inspiraționale, care vizează nu doar formarea inițială dar și pe cea continuă, adresând competențele de care au nevoie pentru a lucra cu elevii contemporani.

Credem cu tărie în puterea oamenilor de autodepășire...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 februarie 2024

Statul plătește suplimentar 56 de universități de stat și particulare, în acest an, ca să formeze peste 32 de mii de viitori profesori. Cea mai mare creștere față de anul universitar precedent e la Universitatea din Oradea – 700 de locuri în plus

În anul universitar 2023-2024, statul vrea să formeze peste 32.200 de studenți care ar putea să devină profesori, potrivit datelor din ordinul ministrului Educației nr. 6.234/2023. Este vorba despre ordinul prin care a fost aprobată lista universităților cu programe de formare psihopedagogică. Numărul locurilor a crescut cu aproape 20% față de anul trecut, cu mențiunea că anul trecut în listă nu figura numărul de locuri pentru o serie de universități, iar o universitate particulară este nouă pe această listă – Universitatea „Tibiscus” din Timișoara, care primește 100 de locuri.
Amintim că 56 de universități vor organiza programe de formare psihopedagogică pentru profesori, în anul universitar 2023-2024. Acest lucru înseamnă că pot fi școlarizați 32.250 de studenți care vor să devină profesori.

În anul universitar 2023-2024, la fel ca în fiecare an, universitățile cu cei mai mulți studenți care pot fi școlarizați sunt următoarele:

Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca – 3.500;
Universitatea din București – 3.000;
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – 2.400;
Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București – 1.600;
Universitatea din Craiova – 1.500;
Universitatea din Oradea – 1.500;
Universitatea de Vest din Timișoara – 1.500;
Universitatea „Transilvania” din Brașov – 1.100;
Academia de Studii Economice din București – 1.000;
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu – 1.000;
Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava – 1.000;
În anul universitar 2022-2023, numărul maxim de studenți care au putut fi școlarizați a fost de 26.880. Creșterea cu 5.370 de studenți este influențată de faptul că pe lista de anul trecut în dreptul a 6 universități era afișat „N/A”. Dacă aceste 6 universități și-a menținut cifra de școlarizare pentru modulul psihopedagogic, atunci noutățile ar fi doar în dreptul Universității Tehnice de Construcți București, care primește 50 de locuri în plus, la Univeristatea din Oradea, care are o creștere de 700 de locuri și la Universitatea din Petroșani – 30 de locuri în plus.

Regulile de finanțare pentru universități prevăd că pentru un student la licență, care urmează modulul de pregătire pedagogică, instituția de învățământ primește cu 16% din alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar mai mult decât pentru un student care nu urmează acest modul. Pentru un student la master, care urmează de regula modului II pedagogic, finanțarea este cu 32% peste alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar.

La Forumul european „Solidaritate pentru Europa viitorului”

Din nou în Germania

La Forumul european „Solidaritate pentru Europa viitorului”

O delegație sindicală din România (Oradea) a participat la Forumul european „Solidaritate pentru Europa viitorului”, organizat la Waldmunchen, în Germania, în perioada 22 – 24 iunie 2007. Cea de-a patra ediție a reuniunii s-a bucurat de participarea a șapte țări europene: Germania, Belgia, România, Croația, Ungaria, Cehia și Polonia. Delegația țării noastre a fost condusă de dl. Nicolae Morgovan, liderul BNS Oradea și dl. Nicolae Moț, liderul FEN Oradea.

Participarea delegației orădene se constituie într-o nouă etapă a unui parteneriat care s-a înfiripat în urmă cu câțiva ani  între BNS și FEN Oradea și KAB Germania. Organizat de Institutul pentru Mișcarea Catolică a Salariaților, forumul a avut ca obiectiv schimbul de informații cu privire la problemele sociale ale Europei, atât cele comune, cât și particularitățile diferitelor țări participante în vederea găsirii unor soluții comune la aceste probleme. S-a pus în discuție salariul minim pe economie, sistemul asigurărilor, mișcările pieței muncii generate de extinderea Uniunii Europene ș.a.
Problema salariului minim pe economie a suscitat vii polemici. Sindicatele din Germania care solicită introducerea lui și în această țară s-au arătat foarte interesate de avantajele și dezavantajele acestui concept economic în țările în care există deja. S-a adus în discuție și problema migrației forței de muncă, și implicațiile sociale pe care le presupune, Vestul arătându-se mai puțin interesat de câștigurile patronatelor, cât de asigurarea socială a acestor oameni nevoiți să migreze, și ale căror drepturi nu le mai garantează niciun stat, nici cel din care pleacă, nici cel în care ajung, fapt ce determină asumarea comunitară a garantării acestor drepturi.
Un alt exercițiu interesant a fost discutarea noțiunii de solidaritate așa cum a străbătut ea veacurile de la pilda Bunului Samarinean. Echipe mixte, formate din persoane reprezentând diferite țări, au dezbătut această problemă, au subliniat limitele, dar și necesitatea ca solidaritatea să devină un concept transfrontalier câtă vreme Uniunea Europeană ne obligă să avem probleme comune.
Au fost trei zile de schimburi de informații, atât formale cât și informale, la sfârșitul cărora am putut să spunem că suntem solidari cu toții în problema garatării drepturilor sociale ale omului și aceasta n-a putut decât să ne dea siguranța apartenenței la comunitatea europeană. (Dana P.)

Trimite email
joi, 28 martie 2024, 17:45:04 Ora standard a Europei de Est