Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Structura examenului național de bacalaureat

Conform Legii Educației Naționale aprobate de Guvernul României

Structura examenului național de bacalaureat

Luni, 12 aprilie 2010.
Guvernul României a aprobat în ședința de luni, 12 aprilie, proiectul Legii Educației Naționale propus de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.

Conform acestui document, examenul național de bacalaureat se organizează în două sesiuni și constă în susținerea a 7 probe: 4 orale (sau de evaluare a diferitelor competențe specifice) și 3 scrise. Elevii care studiază în una din limbile minorităților naționale vor susține 5 probe orale și 4 probe scrise. Examenul de bacalaureat se va desfășura în conformitate cu prevederile acestei legi începând cu anul 2012.
Probele de evaluare a competențelor sunt în număr de 4, respectiv 5 pentru absolvenții care au studiat într-o limbă a minorităților naționale: evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română, evaluarea competențelor lingvistice la cele două limbi de circulație internațională studiate pe parcursul învățământului liceal și evaluarea competențelor digitale. La acestea se adaugă evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă pentru elevii care au studiat într-o astfel de limbă.
Probele scrise de evaluare a competențelor formate pe durata învățământului liceal sunt următoarele: o probă scrisă la limba și literatura română, respectiv limba și literatura maternă (probe comune pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările, cu precizarea că proba în limba maternă e susținută doar de elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităților naționale) și două probe scrise, diferențiate, în funcție de profil, filieră sau specializare.
Astfel, pentru profilul real din filiera teoretică, elevii vor susține examen la matematică și o probă transdisciplinară din științele naturii (fizică, chimie și biologie). Pentru profilul umanist din filiera teoretică probele se vor susține la geografie și transdisciplinar din științe socio-umane (istorie, economie, sociologie, filozofie, psihologie). Pentru filiera tehnologică va fi o probă scrisă la disciplina specifică profilului și o probă transdisciplinară specifică domeniului de pregătire, iar pentru filiera vocațională sunt prevăzute o probă practică sau scrisă, după caz, specifică profilului sau specializării și o probă transdisciplinară specifică profilului sau specializării.
În cazul probelor de evaluare a competențelor în limbi de circulație internațională și a competențelor digitale, rezultatul evaluării se exprimă prin nivelul de competență corespunzător Cadrului European Comun de Referință pentru Limbi, respectiv prin nivelul de competență, în raport cu standardele europene recunoscute în domeniu. Elevii care promovează, pe parcursul învățământului preuniversitar, examene cu recunoaștere internațională pentru certificarea competențelor lingvistice în limbi străine sau examene cu recunoaștere europeană pentru certificarea competențelor digitale, au dreptul la recunoașterea și echivalarea rezultatelor obținute la aceste examene, la cerere și conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.
Examenul național de bacalaureat se consideră promovat de către absolvenții învățământului secundar superior, liceal, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții: au susținut probele de evaluare a competențelor specifice, au susținut probele scrise prevăzute și au obținut cel puțin nota 5 la fiecare dintre acestea și au o medie aritmetică, calculată cu două zecimale exacte, a notelor obținute la probele scrise cel puțin egală cu 6. În urma promovării examenului național de bacalaureat, absolventului i se eliberează diploma de bacalaureat. Absolvenților de liceu care au susținut evaluările competențelor specifice li se eliberează certificate care atestă nivelul de competență lingvistică, respectiv nivelul de competență digitală. Eliberarea acestor certificate nu este condiționată de promovarea probelor scrise. În cazul nepromovării examenului național de bacalaureat, pot fi recunoscute în sesiunile următoare, la cerere, rezultatele la evaluările competențelor specifice, respectiv rezultatele la probele scrise fost promovate cu cel puțin nota 5.
Pentru anumite filiere, profiluri, specializări sau calificări, stabilite de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, absolvenții învățământului liceal pot susține un examen de certificare a calificării, separat de examenul de bacalaureat. Conținutul, calendarul și modul de organizare a examenului de certificare a calificării se stabilesc de către Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și se dau publicității, pentru fiecare generație, cel mai târziu la începutul ultimei clase de liceu. Absolvenții învățământului liceal, care susțin și promovează examenul de certificare a calificării primesc certificat de calificare, corespunzător nivelului stabilit prin Cadrul Național al Calificărilor și suplimentul descriptiv al certificatului în format EUROPASS. Eliberarea certificatului de calificare nu este condiționată de promovarea examenului de bacalaureat. (Biroul de presă)
Trimite email
sâmbătă, 21 februarie 2026 la 07:42:21 Ora standard a Europei de Est