Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 octombrie 2026

Cum se pregătesc profesorii să țină pasul cu elevii care folosesc deja inteligența artificială?

Tot mai mulți profesori vor să înțeleagă tehnologia pe care elevii o folosesc deja, să își pregătească lecțiile mai eficient și să creeze activități mai atractive. Un program acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și eligibil pentru Prima de carieră didactică le oferă posibilitatea să învețe practic, în sesiuni live, online, alături de un formator: Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.

Vrei să afli mai multe despre curs înainte de a te înscrie?

Pe 20 octombrie, de la ora 18.00, Fundația pentru Educație Digitală organizează un webinar gratuit de prezentare a cursului „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”. Profesorii interesați pot afla cum se desfășoară sesiunile live, ce instrumente AI vor învăța să utilizeze și pot pune întrebări despre program. Participarea este gratuită, cu înscriere prealabilă: https://ai.fped.org/webinarii
Inteligența artificială este deja prezentă în viața elevilor: o folosesc pentru a căuta informații, pentru a redacta texte, pentru explicații și pentru rezolvarea unor exerciții. Pentru profesori apar întrebări noi: cum verificăm răspunsurile generate de AI? Cum încurajăm gândirea critică? Și cum folosim aceste instrumente fără să pierdem din vedere rolul esențial al profesorului?
În același timp, AI poate fi un sprijin în pregătirea materialelor didactice, adaptarea exercițiilor la nivelul clasei sau conceperea unor activități interactive. Pentru a valorifica aceste oportunități, cadrele didactice au nevoie nu doar de acces la instrumente, ci și de exemple relevante, exercițiu și îndrumare.

De ce vor profesorii să învețe să folosească AI?

Din experiențele participanților la programele Fundației pentru Educație Digitală se conturează trei motivații importante:
*dorința de a înțelege instrumentele pe care elevii le folosesc deja și de a-i ghida spre o utilizare responsabilă
*nevoia de a ține pasul cu schimbările tehnologice, fără să fie necesară o pregătire tehnică avansată
*interesul pentru lecții mai atractive și pentru reducerea timpului alocat unor sarcini repetitive.
De la fișe de lucru și teste adaptate la materiale vizuale și idei pentru proiecte, aplicațiile sunt diverse. Dar rezultatele generate trebuie verificate și adaptate, iar deciziile didactice rămân ale profesorului.

De la reticență la încredere: experiențele profesorilor

Profesorii care au parcurs deja cursul descriu atât câștiguri practice, cât și o schimbare de perspectivă asupra inteligenței artificiale.
Ana Maria Bîgu, profesor pentru învățământul primar la Școala Gimnazială Nr. 1 Tunari, evidențiază atât sprijinul formatorului, cât și timpul câștigat în activitatea didactică:
„Apreciez în mod deosebit răbdarea instructorului, doamna Nicolici, care ne-a oferit trucuri valoroase pentru a obține exact rezultatele dorite atunci când folosim AI.
De când am integrat inteligența artificială la clasă, nivelul meu de stres a scăzut considerabil și mă bucur de mult mai mult timp liber. Sincer, nu îmi mai pot imagina activitatea didactică fără acest sprijin”.
„M-a surprins diversitatea instrumentelor descoperite și posibilitatea de a crea materiale didactice interactive, creative și adaptate nevoilor fiecărui elev”, declară Andreea Raluca Misaroș, învățătoare la Școala Gimnazială „Alexandru Bohățiel”, Vultureni, județ Cluj.
În opinia sa, AI nu înlocuiește experiența cadrului didactic: „Am înțeles că inteligența artificială nu înlocuiește creativitatea și experiența profesorului, ci le poate completa și valorifica, atunci când este utilizată responsabil”.
„Acum privesc cu multă recunoștință și responsabilitate aceste instrumente pe care, până acum, nu le-am luat în serios, fiind chiar ușor reticentă în privința folosirii lor la clasă”, susține Antoaneta Mărășescu, profesoară de biologie la Liceul Tehnologic „Lorin Sălăgean”.
Profesoara spune că a descoperit instrumente precum ChatGPT, Gemini, NotebookLM și Canva, pe care își propune să le folosească în activitatea la clasă. Experiența ei arată că formarea poate fi utilă inclusiv celor care pornesc cu rezerve în privința tehnologiei.

15 ore live, online, cu formator — nu lecții video preînregistrate

Pentru a răspunde acestor nevoi, Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.
Diferența importantă față de un curs online bazat pe înregistrări este modul de desfășurare: cele 15 ore de formare au loc în direct, la datele și orele stabilite pentru fiecare grupă, alături de un formator. Participanții pot pune întrebări, primesc explicații în timp real și lucrează pe exemple din activitatea școlară. Cursul presupune participare sincronă, nu vizionarea în ritm propriu a unor materiale înregistrate.

Programul include și 10 ore de activitate individuală, pentru aplicarea celor învățate.

Participanții explorează instrumente precum ChatGPT, Gemini, Copilot, NotebookLM și Canva, utilizări pentru pregătirea lecțiilor, materiale educaționale și diferențierea activităților, dar și principii de verificare a informațiilor și utilizare responsabilă a AI.
Grupele sunt organizate în diferite intervale orare, inclusiv pentru categorii de participanți cu nevoi apropiate, cum ar fi învățătorii și profesorii din diferite arii curriculare.

Program acreditat și eligibil pentru Prima de carieră didactică

Cursul are o durată totală de 25 de ore (15 ore live și 10 ore de activitate individuală) și acordă 1 credit ECTS. Costul participării este de 975 lei, iar programul este eligibil pentru plata prin Prima de carieră didactică. Fiind online, poate fi urmat din orice localitate din țară, păstrând interacțiunea directă cu formatorul și cu ceilalți participanți.
Cum se pot înscrie profesorii interesați?
Programa, calendarul grupelor, condițiile de participare și formularul de înscriere sunt disponibile la ai.fped.org.

Structura examenului național de bacalaureat

Conform Legii Educației Naționale aprobate de Guvernul României

Structura examenului național de bacalaureat

Luni, 12 aprilie 2010.
Guvernul României a aprobat în ședința de luni, 12 aprilie, proiectul Legii Educației Naționale propus de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.

Conform acestui document, examenul național de bacalaureat se organizează în două sesiuni și constă în susținerea a 7 probe: 4 orale (sau de evaluare a diferitelor competențe specifice) și 3 scrise. Elevii care studiază în una din limbile minorităților naționale vor susține 5 probe orale și 4 probe scrise. Examenul de bacalaureat se va desfășura în conformitate cu prevederile acestei legi începând cu anul 2012.
Probele de evaluare a competențelor sunt în număr de 4, respectiv 5 pentru absolvenții care au studiat într-o limbă a minorităților naționale: evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română, evaluarea competențelor lingvistice la cele două limbi de circulație internațională studiate pe parcursul învățământului liceal și evaluarea competențelor digitale. La acestea se adaugă evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă pentru elevii care au studiat într-o astfel de limbă.
Probele scrise de evaluare a competențelor formate pe durata învățământului liceal sunt următoarele: o probă scrisă la limba și literatura română, respectiv limba și literatura maternă (probe comune pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările, cu precizarea că proba în limba maternă e susținută doar de elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităților naționale) și două probe scrise, diferențiate, în funcție de profil, filieră sau specializare.
Astfel, pentru profilul real din filiera teoretică, elevii vor susține examen la matematică și o probă transdisciplinară din științele naturii (fizică, chimie și biologie). Pentru profilul umanist din filiera teoretică probele se vor susține la geografie și transdisciplinar din științe socio-umane (istorie, economie, sociologie, filozofie, psihologie). Pentru filiera tehnologică va fi o probă scrisă la disciplina specifică profilului și o probă transdisciplinară specifică domeniului de pregătire, iar pentru filiera vocațională sunt prevăzute o probă practică sau scrisă, după caz, specifică profilului sau specializării și o probă transdisciplinară specifică profilului sau specializării.
În cazul probelor de evaluare a competențelor în limbi de circulație internațională și a competențelor digitale, rezultatul evaluării se exprimă prin nivelul de competență corespunzător Cadrului European Comun de Referință pentru Limbi, respectiv prin nivelul de competență, în raport cu standardele europene recunoscute în domeniu. Elevii care promovează, pe parcursul învățământului preuniversitar, examene cu recunoaștere internațională pentru certificarea competențelor lingvistice în limbi străine sau examene cu recunoaștere europeană pentru certificarea competențelor digitale, au dreptul la recunoașterea și echivalarea rezultatelor obținute la aceste examene, la cerere și conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.
Examenul național de bacalaureat se consideră promovat de către absolvenții învățământului secundar superior, liceal, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții: au susținut probele de evaluare a competențelor specifice, au susținut probele scrise prevăzute și au obținut cel puțin nota 5 la fiecare dintre acestea și au o medie aritmetică, calculată cu două zecimale exacte, a notelor obținute la probele scrise cel puțin egală cu 6. În urma promovării examenului național de bacalaureat, absolventului i se eliberează diploma de bacalaureat. Absolvenților de liceu care au susținut evaluările competențelor specifice li se eliberează certificate care atestă nivelul de competență lingvistică, respectiv nivelul de competență digitală. Eliberarea acestor certificate nu este condiționată de promovarea probelor scrise. În cazul nepromovării examenului național de bacalaureat, pot fi recunoscute în sesiunile următoare, la cerere, rezultatele la evaluările competențelor specifice, respectiv rezultatele la probele scrise fost promovate cu cel puțin nota 5.
Pentru anumite filiere, profiluri, specializări sau calificări, stabilite de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, absolvenții învățământului liceal pot susține un examen de certificare a calificării, separat de examenul de bacalaureat. Conținutul, calendarul și modul de organizare a examenului de certificare a calificării se stabilesc de către Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și se dau publicității, pentru fiecare generație, cel mai târziu la începutul ultimei clase de liceu. Absolvenții învățământului liceal, care susțin și promovează examenul de certificare a calificării primesc certificat de calificare, corespunzător nivelului stabilit prin Cadrul Național al Calificărilor și suplimentul descriptiv al certificatului în format EUROPASS. Eliberarea certificatului de calificare nu este condiționată de promovarea examenului de bacalaureat. (Biroul de presă)

Trimite email
joi, 22 octombrie 2026 la 10:21:53 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

Pe urmele goralilor

Trei artiști fotografi: Gheorghe Petrila, Ovidiu Gabor și Constantin Demeter, membri ai Asociației „Etno Foto Art" din Oradea, au fost în această vară pe urmele goralilor din Slovacia...
Aflați mai multe (totul) din articolul „Goralii din Slovacia: monografie fotografică"!