Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

„Surâde vieții și viața îți va surâde!”

Mărturia unei experiențe Erasmus

„Surâde vieții și viața îți va surâde!”

Mihaela Caba este studentă în anul III la Facultatea de Psihologie din Oradea. S-a întors de curând din Porto, Portugalia, unde a studiat un semestru prin intermediul unei burse Erasmus obținute de la Universitatea din Oradea.

-Mihaela, cum ai ajuns să aplici pentru o bursă Erasmus?
-Era prin ianuarie-februarie 2009. Văzusem un afiș al Biroului de relații internaționale al Universității din Oradea ce anunța perioada de depunere a dosarelor pentru studenții care doresc să studieze în străinătate prin programul Erasmus. „Cochetam” de multă vreme cu ideea de a studia în străinătate, de aceea am căutat mai multe detalii despre acest program. Mi-am dat seama că întruneam condițiile, cu clauza de a ști bine engleză și nu portugheză, dar nici nu mă gândeam că voi studia vreodată în Portugalia. Am adunat toate actele necesare și am depus dosarul cu gândul la o bursă Erasmus în Italia sau Anglia.
-Și totuși, de ce Portugalia?
-Anglia nu a fost pe lista facultăților, iar Italia, mai exact Università degli Studi di Parma, era pentru o altă specializare din aria științelor socio-umane, dar nu psihologie. Mă resemnasem cu ideea că nu am să fac Erasmus. Însă, la puțin timp, am fost contactată de biroul respectiv fiind întrebată de ce nu doresc bursa la Universidade do Porto. În prima fază am fost cât se poate de defensivă. Nu vorbesc o boabă portugheză, iar Portugalia e undeva, la capătul Europei, o fâșie verde despre care nu știu mai nimic. Așa am simțit eu să refuz propunerea făcută, dar parcă ceva încolțise în mine, totuși. Am început să caut mai multe informații despre Porto și Universitatea din Porto, pentru că în viață a spune nu fără certitudine nu e tocmai înțelept... În plus, o fostă colegă de liceu tocmai se întorsese din Coimbra, oraș studențesc portughez, unde a studiat tot ca student Erasmus. S-a întors extrem de încântată de Portugalia, de ospitalitatea portughezilor, de spiritualitatea și modul lor de viață. M-am consultat și cu alte persoane, cu profesorii mei și nu în ultimul rând, cu părinții. La final, mi-am zis : De ce nu? Așa că, la finele lunii august, m-am trezit că trebuie să-mi fac bagajele pentru Portugalia - dar fără a apuca să învăț portugheză…
-Cum este Portugalia?
-Portugalia este o țară pe cât de mică, pe atât de plină de locuri istorice, cu o amprentă aparte... orașe precum Braga, Coimbra, Guimarães, Aveiro, Fatima sau Porto te fac să înțelegi că și-au meritat etichetele, precum „Roma Portugaliei” (Braga, cel mai vechi oraș al țării), „Veneția portugheză” (Aveiro), „Vaticanul portughez” (Fatima) sau centrul cultural european în 2010: Guimarães.
-Nu ai zis nimic de Porto... sau de limba portugheză...
-Mda... Porto este al doilea oraș în Portugalia, situat în partea de nord-est, oraș portuar, cu ieșire la Oceanul Atlantic... Ah! Celebru nu doar datorită F.C. Porto, ci și „Vinho do Porto” (vinul de Porto); un oraș cu un centru istoric fascinant, pe malul râului Duoro (ce desparte Porto de orașul Vila Nova da Gaia, prin șase poduri - opere arhitecturale), cu un stil baroc (faianța de Porto sau albastru de Porto), foarte multe biserici și clădiri construite încă din Evul Mediu. În plus, Universitatea din Porto este cea mai mare universitate din Portugalia după numărul de studenți (28.000), fondată prin... 1911! Cât despre limba portugheză... este a șasea limbă în lume, dar ca români am putea-o considera și mai sus: are aceeași gramatică și seamănă extrem de tare cu limba noastră românească. Am învățat-o ușor, cu un curs intensiv la care fiind româncă am fost inclusă împreună cu spanioli, italieni și francezi la „special beginners”.   
-Mihaela, cum apreciezi acea experiență?
-Experiența Erasmus a fost pentru mine ceva unic, fără a exagera. Au fost doar cinci luni și jumătate pentru că nu am putut să rămân mai mult, dar mă simt de parcă ar fi trecut mult mai mult.
-În ce sens... mult mai mult?
-Spun aceasta în sens pozitiv. Perioada trăită în Porto m-a făcut să simt o creștere accelarată la toate nivelurile: academic, social, cultural. Mi se pare că am plecat copil și m-am întors tânăr: mai responsabilă, mai realistă și mai încrezătoare. O astfel de experiență nu doar te face pelerin prin alte ținuturi, ci pur și simplu te marchează.
-Ce te-a marcat cel mai mult din experiența Erasmus?
-Cred că dimensiunea ei inter-culturală. Am întâlnit studenți din toate colțurile lumii: din Brazilia până în China. Am fost 1.200 de studenți străini, fiecare cu specificul său: cu istoria sa, cu mâncarea sau muzica tradițională. Împreună cream, în mod real, unitatea prin diversitate, live. Mi-a făcut mare plăcere să aflu foarte multe despre Angola, Mozambic și alte locuri de pe glob unde se vorbește portugheza, am rămas fascinată de Brazilia, care parcă o și simțeam de cealaltă parte a Atlanticului…
Am rămas pur și simplu îndrăgostită de Oceanul Atlantic și de cât de repede puteam ajunge la plajă (jumătate de oră din centrul orașului). Nu în ultimul rând, m-au impresionat portughezii, felul lor de a fi: ospitalieri, sociabili, înțelegători, dar în același timp hotărâți și fermi. Un popor extrem de muncitor, spiritual, uman (gen: pietonul face regula în trafic), conservator al culturii proprii, dar în același timp deschis să afle cât  mai multe despre cei veniți din alte locuri ale globului. Mă întrebau toți despre Dracula, dar erau la fel de interesați, spre exemplu, cum este ritul oriental, cum gătim noi sau cum sărbătorim Crăciunul. Deși au auzit multe lucruri negative despre românii emigranți nu ne etichetau din start, erau dornici să cunoască omul - care pentru ei este cel mai important.
La rândul lor, au rămas la fel de fascinați de cultura noastră, de abilitatea românilor de a învăța limba portugheză și de cât de multe limbi străine știm (un adevărat dar de la Dumnezeu pe care noi, românii, sigur îl avem).
-Ce ne poți spune despre nivelul academic?
-La nivel academic, Faculdade de Psicologia e de Ciências da Educação do Porto funcționează pe un sistem ce are în centru activitatea de cercetare științifică - cu proiecte și oameni ce nu puteau decât să-ți stârnească interesul de cunoaștere și autodepășire..., o bibliotecă imensă, laboratoare specializate în toate domeniile psihologiei, încât studenții de la psihologie ajungeau să fie ei înșiși orientați vocațional ce specializare să aleagă. Cu toate acestea, trebuie să ținem cont că e o facultate ce în acest an a împlinit 30 de ani de existență, în timp ce la noi Psihologia a „reînviat” după ’89. Þinând cont de acest context istoric și economic, eu cred că psihologia românească e la un nivel peste mediu, avem o bază teoretică foarte bună și chiar cred că progresăm.
La psihologie în Porto, am fost singura și prima studentă străină de la Universitatea din Oradea, mi-au fost precursoare două studente din Iași și Constanța.
-Nu te-ai gândit să rămâi în Porto?       
- După două luni, mi s-a propus să mă fac „student portughez” și credeam că e o glumă. M-am gândit la această variantă, dar am decis să mă reîntorc pentru a-mi da aici licența și am să văd apoi. Erasmus este oricum o experiență pe care o recomand oricărui student, fără frică! E mai mult decât o șansă ce o avem pentru că suntem membri ai Uniunii Europene, este posibilitatea de a vedea lumea cu alți ochi și a te vedea altfel, de a te dezvolta multilateral: social-cultural-intelectual și personal.
-Mihaela, îți mulțumim, și mult succes la licență!
-Și eu îți mulțumesc, dar vreau să mulțumesc pe această cale Universității din Oradea (Departamentul de relații internaționale), profesorilor de la Psihologie și mai ales părinților mei, fără de care nu aș fi putut fi student Erasmus în Porto, Portugalia.
După cum ați putut constata, Mihaela e un interlocutor plăcut...
Accesibil pentru studenții români încă din 1998, programul ERASMUS le pune la dispoziție burse la universități afiliate din statele comunității europene. Prin programul Erasmus, pus la dispoziție de Uniunea Europeană, se poate studia într-o altă universitate din Europa pentru o perioadă de la trei la douăsprezece luni. (Alex)
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: „Surâde vieții și viața îți va surâde!”

Trimite email
luni, 25 mai 2026 la 18:59:06 Ora de vară a Europei de Est