Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

„Surâde vieții și viața îți va surâde!”

Mărturia unei experiențe Erasmus

„Surâde vieții și viața îți va surâde!”

Mihaela Caba este studentă în anul III la Facultatea de Psihologie din Oradea. S-a întors de curând din Porto, Portugalia, unde a studiat un semestru prin intermediul unei burse Erasmus obținute de la Universitatea din Oradea.

-Mihaela, cum ai ajuns să aplici pentru o bursă Erasmus?
-Era prin ianuarie-februarie 2009. Văzusem un afiș al Biroului de relații internaționale al Universității din Oradea ce anunța perioada de depunere a dosarelor pentru studenții care doresc să studieze în străinătate prin programul Erasmus. „Cochetam” de multă vreme cu ideea de a studia în străinătate, de aceea am căutat mai multe detalii despre acest program. Mi-am dat seama că întruneam condițiile, cu clauza de a ști bine engleză și nu portugheză, dar nici nu mă gândeam că voi studia vreodată în Portugalia. Am adunat toate actele necesare și am depus dosarul cu gândul la o bursă Erasmus în Italia sau Anglia.
-Și totuși, de ce Portugalia?
-Anglia nu a fost pe lista facultăților, iar Italia, mai exact Università degli Studi di Parma, era pentru o altă specializare din aria științelor socio-umane, dar nu psihologie. Mă resemnasem cu ideea că nu am să fac Erasmus. Însă, la puțin timp, am fost contactată de biroul respectiv fiind întrebată de ce nu doresc bursa la Universidade do Porto. În prima fază am fost cât se poate de defensivă. Nu vorbesc o boabă portugheză, iar Portugalia e undeva, la capătul Europei, o fâșie verde despre care nu știu mai nimic. Așa am simțit eu să refuz propunerea făcută, dar parcă ceva încolțise în mine, totuși. Am început să caut mai multe informații despre Porto și Universitatea din Porto, pentru că în viață a spune nu fără certitudine nu e tocmai înțelept... În plus, o fostă colegă de liceu tocmai se întorsese din Coimbra, oraș studențesc portughez, unde a studiat tot ca student Erasmus. S-a întors extrem de încântată de Portugalia, de ospitalitatea portughezilor, de spiritualitatea și modul lor de viață. M-am consultat și cu alte persoane, cu profesorii mei și nu în ultimul rând, cu părinții. La final, mi-am zis : De ce nu? Așa că, la finele lunii august, m-am trezit că trebuie să-mi fac bagajele pentru Portugalia - dar fără a apuca să învăț portugheză…
-Cum este Portugalia?
-Portugalia este o țară pe cât de mică, pe atât de plină de locuri istorice, cu o amprentă aparte... orașe precum Braga, Coimbra, Guimarães, Aveiro, Fatima sau Porto te fac să înțelegi că și-au meritat etichetele, precum „Roma Portugaliei” (Braga, cel mai vechi oraș al țării), „Veneția portugheză” (Aveiro), „Vaticanul portughez” (Fatima) sau centrul cultural european în 2010: Guimarães.
-Nu ai zis nimic de Porto... sau de limba portugheză...
-Mda... Porto este al doilea oraș în Portugalia, situat în partea de nord-est, oraș portuar, cu ieșire la Oceanul Atlantic... Ah! Celebru nu doar datorită F.C. Porto, ci și „Vinho do Porto” (vinul de Porto); un oraș cu un centru istoric fascinant, pe malul râului Duoro (ce desparte Porto de orașul Vila Nova da Gaia, prin șase poduri - opere arhitecturale), cu un stil baroc (faianța de Porto sau albastru de Porto), foarte multe biserici și clădiri construite încă din Evul Mediu. În plus, Universitatea din Porto este cea mai mare universitate din Portugalia după numărul de studenți (28.000), fondată prin... 1911! Cât despre limba portugheză... este a șasea limbă în lume, dar ca români am putea-o considera și mai sus: are aceeași gramatică și seamănă extrem de tare cu limba noastră românească. Am învățat-o ușor, cu un curs intensiv la care fiind româncă am fost inclusă împreună cu spanioli, italieni și francezi la „special beginners”.   
-Mihaela, cum apreciezi acea experiență?
-Experiența Erasmus a fost pentru mine ceva unic, fără a exagera. Au fost doar cinci luni și jumătate pentru că nu am putut să rămân mai mult, dar mă simt de parcă ar fi trecut mult mai mult.
-În ce sens... mult mai mult?
-Spun aceasta în sens pozitiv. Perioada trăită în Porto m-a făcut să simt o creștere accelarată la toate nivelurile: academic, social, cultural. Mi se pare că am plecat copil și m-am întors tânăr: mai responsabilă, mai realistă și mai încrezătoare. O astfel de experiență nu doar te face pelerin prin alte ținuturi, ci pur și simplu te marchează.
-Ce te-a marcat cel mai mult din experiența Erasmus?
-Cred că dimensiunea ei inter-culturală. Am întâlnit studenți din toate colțurile lumii: din Brazilia până în China. Am fost 1.200 de studenți străini, fiecare cu specificul său: cu istoria sa, cu mâncarea sau muzica tradițională. Împreună cream, în mod real, unitatea prin diversitate, live. Mi-a făcut mare plăcere să aflu foarte multe despre Angola, Mozambic și alte locuri de pe glob unde se vorbește portugheza, am rămas fascinată de Brazilia, care parcă o și simțeam de cealaltă parte a Atlanticului…
Am rămas pur și simplu îndrăgostită de Oceanul Atlantic și de cât de repede puteam ajunge la plajă (jumătate de oră din centrul orașului). Nu în ultimul rând, m-au impresionat portughezii, felul lor de a fi: ospitalieri, sociabili, înțelegători, dar în același timp hotărâți și fermi. Un popor extrem de muncitor, spiritual, uman (gen: pietonul face regula în trafic), conservator al culturii proprii, dar în același timp deschis să afle cât  mai multe despre cei veniți din alte locuri ale globului. Mă întrebau toți despre Dracula, dar erau la fel de interesați, spre exemplu, cum este ritul oriental, cum gătim noi sau cum sărbătorim Crăciunul. Deși au auzit multe lucruri negative despre românii emigranți nu ne etichetau din start, erau dornici să cunoască omul - care pentru ei este cel mai important.
La rândul lor, au rămas la fel de fascinați de cultura noastră, de abilitatea românilor de a învăța limba portugheză și de cât de multe limbi străine știm (un adevărat dar de la Dumnezeu pe care noi, românii, sigur îl avem).
-Ce ne poți spune despre nivelul academic?
-La nivel academic, Faculdade de Psicologia e de Ciências da Educação do Porto funcționează pe un sistem ce are în centru activitatea de cercetare științifică - cu proiecte și oameni ce nu puteau decât să-ți stârnească interesul de cunoaștere și autodepășire..., o bibliotecă imensă, laboratoare specializate în toate domeniile psihologiei, încât studenții de la psihologie ajungeau să fie ei înșiși orientați vocațional ce specializare să aleagă. Cu toate acestea, trebuie să ținem cont că e o facultate ce în acest an a împlinit 30 de ani de existență, în timp ce la noi Psihologia a „reînviat” după ’89. Þinând cont de acest context istoric și economic, eu cred că psihologia românească e la un nivel peste mediu, avem o bază teoretică foarte bună și chiar cred că progresăm.
La psihologie în Porto, am fost singura și prima studentă străină de la Universitatea din Oradea, mi-au fost precursoare două studente din Iași și Constanța.
-Nu te-ai gândit să rămâi în Porto?       
- După două luni, mi s-a propus să mă fac „student portughez” și credeam că e o glumă. M-am gândit la această variantă, dar am decis să mă reîntorc pentru a-mi da aici licența și am să văd apoi. Erasmus este oricum o experiență pe care o recomand oricărui student, fără frică! E mai mult decât o șansă ce o avem pentru că suntem membri ai Uniunii Europene, este posibilitatea de a vedea lumea cu alți ochi și a te vedea altfel, de a te dezvolta multilateral: social-cultural-intelectual și personal.
-Mihaela, îți mulțumim, și mult succes la licență!
-Și eu îți mulțumesc, dar vreau să mulțumesc pe această cale Universității din Oradea (Departamentul de relații internaționale), profesorilor de la Psihologie și mai ales părinților mei, fără de care nu aș fi putut fi student Erasmus în Porto, Portugalia.
După cum ați putut constata, Mihaela e un interlocutor plăcut...
Accesibil pentru studenții români încă din 1998, programul ERASMUS le pune la dispoziție burse la universități afiliate din statele comunității europene. Prin programul Erasmus, pus la dispoziție de Uniunea Europeană, se poate studia într-o altă universitate din Europa pentru o perioadă de la trei la douăsprezece luni. (Alex)
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: „Surâde vieții și viața îți va surâde!”
Trimite email
sâmbătă, 20 decembrie 2025 la 00:36:12 Ora standard a Europei de Est