Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

31 octombrie 2025

Pe 1 noiembrie are loc cel mai amplu eveniment educațional de robotică din România, dedicat elevilor pasionați de tehnologie, programare și inovație:
Finala Concursului Național de Robotică Nextlab.tech 2025 (P)
Sâmbătă, 1 noiembrie 2025, are loc la Palatul ASE din București, Piata Romana 6, finala Concursului Național de Robotică Nextlab.tech 2025. Noutatea acestei ediții este că elevii vor expune proiectele lor pentru public pe durata întregii zile, oferind vizitatorilor ocazia să descopere inovațiile lor în mod direct.
Concursul este organizat de Asociația ,,Clubul Informaticii Economice – CyberKnowledgeClub” (CKC), fondată de cadre didactice ale Facultății de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică, ASE București, în parteneriat cu Colegiul Național ,,Sf. Sava” din București. Banca Comercială Română este sponsor principal la nivel național al acestui program, alături de care contribuie și compania SAP România si EdAstra Tech.
Sprijinul logistic este oferit de start-up-ul Nextlab.tech.
Nextlab.tech este cel mai mare concurs de robotică din România și este înregistrat în calendarul Ministerului Educației și Cercetării.
La acest eveniment educațional de robotică din România, dedicat elevilor pasionați de tehnologie, programare și inovație sunt așteptați sute de tineri din întreaga țară care își vor prezenta creațiile în cadrul probelor de Robotică Creativă, Robotică Sustenabilă și Verde, Line Follower și Labirint.
Participanții vor avea în continuare ocazia să își testeze roboții și să participe la sesiuni de jurizare organizate de specialiști din domeniul IT și educațional. Punctajele vor fi anunțate la finalul zilei, iar festivitatea de premiere se va desfășura a doua zi în format hibrid.
Vizitatorii sunt bineveniți să participe și să exploreze lumea fascinantă a roboticii educaționale.
Agenda finalei Concursului Național de Robotică Nextlab.tech 2025
Data: 1 – 2 noiembrie 2025
Locația: Academia de Studii Economice din București (ASE) – Piața Romană 6, et. 3-4, București 010552
Sâmbătă, 1 noiembrie 2025
8:00 –9:00 – Acces invitați și participanți / Deschiderea înscrierilor
9:00 – 9:30 – Festivitatea de deschidere (în AMFITEATRU I din clădirea Ion N Angelescu ASE)
9:30 – 10:00 – Pregătirea proiectelor pentru prezentare în zonele alocate de organizatori
10:00 – 13:00 – Jurizarea proiectelor (program specific în funcție de probă)
13:00 – 13:30 – Pauză de masă
13:30 – 17:00 – Jurizarea proiectelor (program specific în funcție de probă)
17:15 – Termen limită pentru depunerea contestațiilor

18:00 – Afișarea rezultatelor parțiale (la probele concursului)
18:00 – 18:45 – Organizarea și desfășurarea probelor de baraj
Duminică, 2 noiembrie 2025
10:00 – Afișarea rezultatelor finale pe site-ul oficial al concursului:
12:00 – Premierea participanților în format hibrid.
Vă așteptăm să fiți alături de tinerii inovatori care modelează viitorul roboticii în România!

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

6 mai 2025

Studenții, masteranzii și doctoranzii ar putea primi burse de studiu în străinătate, printr-un concurs național organizat de Ministerul Educației – proiect de Hotărâre de Guvern

Tinerii români interesați să studieze în afara țării ar putea să primească burse finanțate din bugetul de stat și din fonduri speciale ale Ministerului Educației și Cercetării, potrivit unui proiect de Hotărâre de Guvern pus în consultare publică. Bursele sunt destinate pentru licență, masterat, doctorat, dar și pentru cercetare sau cursuri de vară și vor fi acordate prin concurs național, prevede proiectul.
Fondul de burse „se poate constitui atât din sume de la bugetul de stat cât și din veniturile proprii ale Ministerului Educației și Cercetării provenite din procentul de 5% din încasările în valută aferente taxelor percepute de instituțiile de învățământ superior de stat de la studenții și cursanții străini”, este menționat în proiectul de hotărâre.
Bursele în străinătate pot acoperi, total sau parțial, cheltuielile cu taxele de școlarizare, cazare, hrană, întreținere în străinătate etc.
Potrivit notei de fundamentare, bursele vor fi disponibile pentru:
studii universitare complete și parțiale de licență, de masterat și de doctorat;
studii postuniversitare și postdoctorale;
stagii de cercetare/specializare;
stagii de formare postuniversitară și postdoctorală;
cursuri de vară.
Bursele se vor obține prin concurs național organizat de Ministerul Educației și Cercetării, iar regulamentul de concurs urmează să fie elaborat.
Numărul de luni de bursă, tipurile de bursă, domeniile pentru care se acordă bursele, precum și cuantumul bursei lunare, în euro, pe țări/pe tip de bursă se vor stabili anual prin ordin al ministrului Educației și Cercetării, care se publică în Monitorul Oficial al României.
Mai mult, „Ministerul Educației și Cercetării asigură o sumă necesară acoperirii
asigurării medicale, doar în cazul în care aceasta nu este acoperită de regulamentele
europene în vigoare, precum și transportul internațional din România până la locul de
stagiu și retur, o singură dată pe an universitar, dacă acesta nu este asigurat de partea
primitoare”, mai este menționat în documentul oficial.
Domeniile de interes pentru România, pentru care vor fi acordate bursele, sunt următoarele:
energie; bioeconomie; tehnologia informațiilor și a comunicațiilor; spațiu și securitate; mediu și schimbări climatice; eco-nano-tehnologii și materiale avansate; sănătate…

„Surâde vieții și viața îți va surâde!”

Mărturia unei experiențe Erasmus


„Surâde vieții și viața îți va surâde!”
Mihaela Caba este studentă în anul III la Facultatea de Psihologie din Oradea. S-a întors de curând din Porto, Portugalia, unde a studiat un semestru prin intermediul unei burse Erasmus obținute de la Universitatea din Oradea.

-Mihaela, cum ai ajuns să aplici pentru o bursă Erasmus?

-Era prin ianuarie-februarie 2009. Văzusem un afiș al Biroului de relații internaționale al Universității din Oradea ce anunța perioada de depunere a dosarelor pentru studenții care doresc să studieze în străinătate prin programul Erasmus. „Cochetam” de multă vreme cu ideea de a studia în străinătate, de aceea am căutat mai multe detalii despre acest program. Mi-am dat seama că întruneam condițiile, cu clauza de a ști bine engleză și nu portugheză, dar nici nu mă gândeam că voi studia vreodată în Portugalia. Am adunat toate actele necesare și am depus dosarul cu gândul la o bursă Erasmus în Italia sau Anglia.

-Și totuși, de ce Portugalia?

-Anglia nu a fost pe lista facultăților, iar Italia, mai exact Università degli Studi di Parma, era pentru o altă specializare din aria științelor socio-umane, dar nu psihologie. Mă resemnasem cu ideea că nu am să fac Erasmus. Însă, la puțin timp, am fost contactată de biroul respectiv fiind întrebată de ce nu doresc bursa la Universidade do Porto. În prima fază am fost cât se poate de defensivă. Nu vorbesc o boabă portugheză, iar Portugalia e undeva, la capătul Europei, o fâșie verde despre care nu știu mai nimic. Așa am simțit eu să refuz propunerea făcută, dar parcă ceva încolțise în mine, totuși. Am început să caut mai multe informații despre Porto și Universitatea din Porto, pentru că în viață a spune nu fără certitudine nu e tocmai înțelept... În plus, o fostă colegă de liceu tocmai se întorsese din Coimbra, oraș studențesc portughez, unde a studiat tot ca student Erasmus. S-a întors extrem de încântată de Portugalia, de ospitalitatea portughezilor, de spiritualitatea și modul lor de viață. M-am consultat și cu alte persoane, cu profesorii mei și nu în ultimul rând, cu părinții. La final, mi-am zis : De ce nu? Așa că, la finele lunii august, m-am trezit că trebuie să-mi fac bagajele pentru Portugalia - dar fără a apuca să învăț portugheză…

-Cum este Portugalia?

-Portugalia este o țară pe cât de mică, pe atât de plină de locuri istorice, cu o amprentă aparte... orașe precum Braga, Coimbra, Guimarães, Aveiro, Fatima sau Porto te fac să înțelegi că și-au meritat etichetele, precum „Roma Portugaliei” (Braga, cel mai vechi oraș al țării), „Veneția portugheză” (Aveiro), „Vaticanul portughez” (Fatima) sau centrul cultural european în 2010: Guimarães.

-Nu ai zis nimic de Porto... sau de limba portugheză...

-Mda... Porto este al doilea oraș în Portugalia, situat în partea de nord-est, oraș portuar, cu ieșire la Oceanul Atlantic... Ah! Celebru nu doar datorită F.C. Porto, ci și „Vinho do Porto” (vinul de Porto); un oraș cu un centru istoric fascinant, pe malul râului Duoro (ce desparte Porto de orașul Vila Nova da Gaia, prin șase poduri - opere arhitecturale), cu un stil baroc (faianța de Porto sau albastru de Porto), foarte multe biserici și clădiri construite încă din Evul Mediu. În plus, Universitatea din Porto este cea mai mare universitate din Portugalia după numărul de studenți (28.000), fondată prin... 1911! Cât despre limba portugheză... este a șasea limbă în lume, dar ca români am putea-o considera și mai sus: are aceeași gramatică și seamănă extrem de tare cu limba noastră românească. Am învățat-o ușor, cu un curs intensiv la care fiind româncă am fost inclusă împreună cu spanioli, italieni și francezi la „special beginners”.

-Mihaela, cum apreciezi acea experiență?

-Experiența Erasmus a fost pentru mine ceva unic, fără a exagera. Au fost doar cinci luni și jumătate pentru că nu am putut să rămân mai mult, dar mă simt de parcă ar fi trecut mult mai mult.

-În ce sens... mult mai mult?

-Spun aceasta în sens pozitiv. Perioada trăită în Porto m-a făcut să simt o creștere accelarată la toate nivelurile: academic, social, cultural. Mi se pare că am plecat copil și m-am întors tânăr: mai responsabilă, mai realistă și mai încrezătoare. O astfel de experiență nu doar te face pelerin prin alte ținuturi, ci pur și simplu te marchează.

-Ce te-a marcat cel mai mult din experiența Erasmus?

-Cred că dimensiunea ei inter-culturală. Am întâlnit studenți din toate colțurile lumii: din Brazilia până în China. Am fost 1.200 de studenți străini, fiecare cu specificul său: cu istoria sa, cu mâncarea sau muzica tradițională. Împreună cream, în mod real, unitatea prin diversitate, live. Mi-a făcut mare plăcere să aflu foarte multe despre Angola, Mozambic și alte locuri de pe glob unde se vorbește portugheza, am rămas fascinată de Brazilia, care parcă o și simțeam de cealaltă parte a Atlanticului…

Am rămas pur și simplu îndrăgostită de Oceanul Atlantic și de cât de repede puteam ajunge la plajă (jumătate de oră din centrul orașului). Nu în ultimul rând, m-au impresionat portughezii, felul lor de a fi: ospitalieri, sociabili, înțelegători, dar în același timp hotărâți și fermi. Un popor extrem de muncitor, spiritual, uman (gen: pietonul face regula în trafic), conservator al culturii proprii, dar în același timp deschis să afle cât mai multe despre cei veniți din alte locuri ale globului. Mă întrebau toți despre Dracula, dar erau la fel de interesați, spre exemplu, cum este ritul oriental, cum gătim noi sau cum sărbătorim Crăciunul. Deși au auzit multe lucruri negative despre românii emigranți nu ne etichetau din start, erau dornici să cunoască omul - care pentru ei este cel mai important.

La rândul lor, au rămas la fel de fascinați de cultura noastră, de abilitatea românilor de a învăța limba portugheză și de cât de multe limbi străine știm (un adevărat dar de la Dumnezeu pe care noi, românii, sigur îl avem).

-Ce ne poți spune despre nivelul academic?

-La nivel academic, Faculdade de Psicologia e de Ciências da Educação do Porto funcționează pe un sistem ce are în centru activitatea de cercetare științifică - cu proiecte și oameni ce nu puteau decât să-ți stârnească interesul de cunoaștere și autodepășire..., o bibliotecă imensă, laboratoare specializate în toate domeniile psihologiei, încât studenții de la psihologie ajungeau să fie ei înșiși orientați vocațional ce specializare să aleagă. Cu toate acestea, trebuie să ținem cont că e o facultate ce în acest an a împlinit 30 de ani de existență, în timp ce la noi Psihologia a „reînviat” după ’89. Þinând cont de acest context istoric și economic, eu cred că psihologia românească e la un nivel peste mediu, avem o bază teoretică foarte bună și chiar cred că progresăm.

La psihologie în Porto, am fost singura și prima studentă străină de la Universitatea din Oradea, mi-au fost precursoare două studente din Iași și Constanța.

-Nu te-ai gândit să rămâi în Porto?

- După două luni, mi s-a propus să mă fac „student portughez” și credeam că e o glumă. M-am gândit la această variantă, dar am decis să mă reîntorc pentru a-mi da aici licența și am să văd apoi. Erasmus este oricum o experiență pe care o recomand oricărui student, fără frică! E mai mult decât o șansă ce o avem pentru că suntem membri ai Uniunii Europene, este posibilitatea de a vedea lumea cu alți ochi și a te vedea altfel, de a te dezvolta multilateral: social-cultural-intelectual și personal.

-Mihaela, îți mulțumim, și mult succes la licență!

-Și eu îți mulțumesc, dar vreau să mulțumesc pe această cale Universității din Oradea (Departamentul de relații internaționale), profesorilor de la Psihologie și mai ales părinților mei, fără de care nu aș fi putut fi student Erasmus în Porto, Portugalia.

După cum ați putut constata, Mihaela e un interlocutor plăcut...

Accesibil pentru studenții români încă din 1998, programul ERASMUS le pune la dispoziție burse la universități afiliate din statele comunității europene. Prin programul Erasmus, pus la dispoziție de Uniunea Europeană, se poate studia într-o altă universitate din Europa pentru o perioadă de la trei la douăsprezece luni. (Alex)

P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: „Surâde vieții și viața îți va surâde!”