Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 februarie 2024

Statul plătește suplimentar 56 de universități de stat și particulare, în acest an, ca să formeze peste 32 de mii de viitori profesori. Cea mai mare creștere față de anul universitar precedent e la Universitatea din Oradea – 700 de locuri în plus

În anul universitar 2023-2024, statul vrea să formeze peste 32.200 de studenți care ar putea să devină profesori, potrivit datelor din ordinul ministrului Educației nr. 6.234/2023. Este vorba despre ordinul prin care a fost aprobată lista universităților cu programe de formare psihopedagogică. Numărul locurilor a crescut cu aproape 20% față de anul trecut, cu mențiunea că anul trecut în listă nu figura numărul de locuri pentru o serie de universități, iar o universitate particulară este nouă pe această listă – Universitatea „Tibiscus” din Timișoara, care primește 100 de locuri.
Amintim că 56 de universități vor organiza programe de formare psihopedagogică pentru profesori, în anul universitar 2023-2024. Acest lucru înseamnă că pot fi școlarizați 32.250 de studenți care vor să devină profesori.

În anul universitar 2023-2024, la fel ca în fiecare an, universitățile cu cei mai mulți studenți care pot fi școlarizați sunt următoarele:

Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca – 3.500;
Universitatea din București – 3.000;
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – 2.400;
Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București – 1.600;
Universitatea din Craiova – 1.500;
Universitatea din Oradea – 1.500;
Universitatea de Vest din Timișoara – 1.500;
Universitatea „Transilvania” din Brașov – 1.100;
Academia de Studii Economice din București – 1.000;
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu – 1.000;
Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava – 1.000;
În anul universitar 2022-2023, numărul maxim de studenți care au putut fi școlarizați a fost de 26.880. Creșterea cu 5.370 de studenți este influențată de faptul că pe lista de anul trecut în dreptul a 6 universități era afișat „N/A”. Dacă aceste 6 universități și-a menținut cifra de școlarizare pentru modulul psihopedagogic, atunci noutățile ar fi doar în dreptul Universității Tehnice de Construcți București, care primește 50 de locuri în plus, la Univeristatea din Oradea, care are o creștere de 700 de locuri și la Universitatea din Petroșani – 30 de locuri în plus.

Regulile de finanțare pentru universități prevăd că pentru un student la licență, care urmează modulul de pregătire pedagogică, instituția de învățământ primește cu 16% din alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar mai mult decât pentru un student care nu urmează acest modul. Pentru un student la master, care urmează de regula modului II pedagogic, finanțarea este cu 32% peste alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
30 ianuarie 2024

Peste 40 de concursuri școlare naționale au fost eliminate…

Peste 40 de concursuri școlare naționale au fost eliminate de o comisie a Ministerului Educației din listele și calendarele competiționale pentru anul școlar 2023-2024, față de anul școlar trecut, potrivit unei analize Edupedu.ro pe baza listelor și calendarelor publicate de Ministerul Educației luni, 29 ianuarie. Și la activitățile naționale și internaționale (CAEN) au dispărut peste 30 de concursuri finanțate sau nu de Ministerul Educației.
Este vorba, printre altele, de concursul de chimie „Raluca Rîpan” considerat de profesori și elevi olimpiada de profil pentru elevii de clasa a VII-a, pentru că în gimnaziu nu există olimpiada națională de chimie decât pentru clasa a VIII-a; concursurile de meserii pentru elevii de la tehnologic, concursuri dedicate elevilor care aparțin minorităților.
Potrivit surselor Edupedu.ro, decizia de înființare a comisiei de tăiat concursuri a fost dată în luna martie a anului 2023. Fac parte din comisie 21 de membri, dintre care 8 din Ministerul Educației, 5 din universități și restul din școli, inspectorate școlare și asociații.
Calendarele și listele olimpiadelor și concursurilor școlare naționale 2024 au fost publicate luni după-amiază, 29 ianuarie. Edupedu.ro a scris că ar urma ca și la competițiile sportive să existe tăieri, mai exact să nu continue toate cu etapele naționale.
După ce am prezentat că elevii de gimnaziu ar fi fost excluși de la Olimpiada „Lectura ca abilitate de viață” (OLAV) 2024 în varianta în lucru a calendarului Ministerului Educației, în contextul în care ar fi avut loc discuții despre renunțarea la olimpiadă, aceștia au fost reintroduși de Ministerul Educației în planificări.
Revenind la concursuri, dacă în 2023 erau 161 de concursuri școlare naționale organizate fără finanțare de Ministerul Educației, anul acesta sunt puțin peste 130.
Dacă în anul școlar 2022-2023 erau 70 de concursuri organizate cu finanțare de Ministerul Educației, anul acesta sunt puțin peste 50, conform calendarelor și listelor publicate de Ministerul Educației.

Sã ai parte de ceea ce nu ai votat (?)

Blestemul care s-a abãtut asupra învãþãmântului

Sã ai parte de ceea ce nu ai votat (?)

Nu suntem superstiþioºi, dar cum am fi putut afla veºti bune, la conferinþa de presã organizatã, marþi, 13 aprilie (2010), la Inspectoratul ªcolar al judeþului Bihor?

Generalul, prof. Dorel Luca, generalul adjunct, prof. Ilie Crãciun ºi juristul, Ramona Bacter – purtãtorul de mesaj, altfel oameni de treabã, au venit, ieri, în faþa presei încãrcaþi cu energie pozitivã, dar au descãrcat desaga doar cu veºti proaste.
Cum ar fi putut sã ne încânte cele 107 premii ºi menþiuni naþionale aduse de olimpicii bihoreni în scurta vacanþã de Paºti, în faþa avalanºei, tãvãlugului ºi blestemului care s-au abãtut asupra învãþãmântului, cu noua Lege a Educaþiei Naþionale, votatã deja de Guvern, dar care nu trebuie sã treacã de parlament. Cum ar putea trece dupã rãul pe care îl aduce învãþãmântului?
Dupã acele reduceri aberante de norme didactice, înfãptuite mai mult sau mai puþin, din cauza nesãbuinþei ºi gândirii înguste ºi jignitoare la adresa dãscãlimii de un guvern mic, pus pe fapte mari, vin reducerile de activitate, tot din cauza aceloraºi guvernanþi care vor sã lichideze învãþãmântul românesc prin toate mãsurile anti-dascãli cuprinse în noua lege a educaþiei.
Vin restrângerile de activitate!
Din cele 156 de restrângeri de activitate la nivelul judeþului Bihor, învãþãtorii au parte de 52, culmea, în 52 de unitãþi de învãþãmânt, datorate numãrului mic de elevi, faþã de cel stipulat în noua lege a educaþiei. Astfel s-a ajuns ºi la comasãri. Din trei clase s-au fãcut douã ºi în municipiul Oradea. „În fiecare an, am avut 9-10 restrângeri de activitate, dar le-am rezolvat, le-am învârtit, le-am rãsucit, dar în final, nu am lãsat dascãlii pe drumuri. Unii au a doua facultate, alþii au dublã specializare, schimbã doar nivelul (ciclul, de la liceu la gimnaziu)...”, precizeazã generalul. În Oradea sunt restrângeri de activitate la Liceul de Artã, Liceul Teoretic „Lucian Blaga”, ºcolile „Avram Iancu”, Ioan Slavici”, „Octavian Goga”, ªc. nr. 11..., la C.S.E.I. (dar la ºcolile speciale, cazurile se rezolvã simplu, chiar dacã sunt multe, cinci). Tot din cauza comasãrilor se reduc secþiile maghiarã ºi românã la unele ºcoli, la Oºorhei ºi Biharia. Copiii maghiari din Oºorhei sunt direcþionaþi spre ªc. „Nicolae Bãlcescu” din Oradea, dar pot opta ºi pentru alte variante în municipiul Oradea. Secþia românã din Biharia are variante la Tãmãºeu sau în Oradea, la „Ion Bogdan”. Cei din ªuºturogiu rãmân pe loc, încã, din cauza navetei dificile. Desfiinþându-se gimnaziul la Pocola, gimnaziºtii vor învãþa în „Capitalã”, la Beiuº, în sat mai rãmâne doar ciclul primar. Noua lege îi afecteazã ºi pe profesorii-artiºti, de educaþie muzicalã ºi educaþie plasticã, de la „Traian Vuia”, Economic, „Transilvania”... La „Ghibu”, se fac trei rocade..., la mate ºi fizicã.
Comasãrile ºi restrângerile nu þin cont de naþionalitate, îi afecteazã deopotrivã pe români, dar ºi pe maghiari. ªi dascãlii maghiari din Cetariu, Curtuiºeni, Roºiori, ªimian, Tãmãºeu, Uileacu de Criº, Poºoloaca, Vadu-Criºului, de la „Alexandru Roman”, „Dacia” ºi Liceul Teoretic German „Fr. Schiller” vor avea parte de aceeaºi crudã soartã.
Ca ºi în anii anteriori, vor avea de suferit ºi cadrele cuprinse în pregãtirea practicã a elevilor (maiºtrii), care nu ºi-au continuat studiile, sã devinã ingineri...
Concursul de titularizare rãmâne în picioare!
„Contrat zonurilor care s-au vehiculat prin unele mijloace media, concursul de titularizare va avea loc în 14 iulie, ne asigurã generalul. Din cele peste 400 de posturi pe care le-am pregãtit ºi pentru acest an, tot vor rãmâne, dupã rezolvarea restrângerilor de activitate, peste 200 pentru titularizãri în învãþãmânt.
Legea e... lege!
E Bunã, nu-i Stufoasã, bine Articulatã!
Privitã din fotoliul de general, Legea Educaþiei Naþionale este bunã, nu-i stufoasã, e bine articulatã...
Sunteþi pe val, domnule general, de-aceea e bunã!
Potrivit noii legi, cicã grupa pregãtitoare trece de la grãdiniþã la ºcoalã, dar rãmâne tot la grãdiniþã, sub mâna educatoarelor care se pricep cel mai bine cum sã-i pregãteascã pe copii pentru ºcoalã. Deci clasa pregãtitoare va creºte tot în grãdiniþã. Atunci de ce vã mai stresaþi sã-i spuneþi clasã, domnilor (cu ºapte capete)?
Clasa a IX-a va creºte ºi se va forma în gimnaziu, chiar dacã se va recurge la douã schimburi. Halal realizare! Dar, atenþie, domnilor directori, nu-i mai sacrificaþi pe cei mici (ciclul primar), cu schimburi dupã-amiazã. Ei nu au dreptul sã plãteascã oalele sparte!
Menþinându-i la gimnaziu pe cei de-a IX-a, guvernanþii încearcã sã-i salveze... sã nu plece în Spania, la cãpºuni, sã nu mai disparã din peisaj... din motive încã nedesluºite! Cicã trebuie sã stea, musai, în ºcoalã, pânã la 16 ani! Artificii ieftine, domnilor! Mentalitatea nu se schimbã cu una cu douã!
S-a mai vorbit la conferinþã despre evaluarea elevilor pe bazã de portofolii. Singura mãsurã cu cap din multele care s-au inventat ºi care nu se potrivesc învãþãmântului românesc în vreme de crizã. Despre consiliul de administraþie se tot vorbeºte... ºi s-a ajuns la formula, ca la maºinile de teren, puternice, 4 ori 4, patru cadre didactice, patru din consiliul local, patru pãrinþi..., dar preºedintele sã fie, totuºi, cadru didactic, „ca sã nu ajungã un tractorist sã conducã ºcoala”, vorba unei distinse doamne.
Dascãlii trebuie sã-ºi facã legea lor!
Aºadar, soarta dascãlilor români se decide în parlament, ori-ori, care pe care! Toatã lumea sare, „binevoitoare”, se angajeazã, sã dezbatã ºi sã dreagã legea, uitându-se cã cei care ar trebui sã decidã soarta dascãlilor, singurii, nu pot fi decât ei, cei care muncesc în învãþãmânt, cei care luptã ºi suferã, nu spectatorii de ocazie sau politicienii de elitã. Dascãlii trebuie sã-ºi facã legea lor! Dascãlii au bun-simþ ºi educaþie sã nu se amestece în treburile altora, ei nu doresc sã facã lege ziariºtilor, nici medicilor, nici politicienilor... Ei doar i-au învãþat carte, ºi i-au educat, acolo unde s-a putut...
Aºadar, oameni buni, lãsaþi-i pe dascãli sã-ºi facã legea lor, nu vã mai amestecaþi, pentru cã numai stricaþi, nu îndreptaþi, ºi duceþi învãþãmântul de râpã, în aceeaºi direcþie greºitã în care merge ºi þara, prost administratã! (Ovidiu DAN)

Trimite email
duminică, 3 martie 2024, 14:48:02 Ora standard a Europei de Est