Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate

Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate

Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Sã ai parte de ceea ce nu ai votat (?)

Blestemul care s-a abãtut asupra învãþãmântului


Sã ai parte de ceea ce nu ai votat (?)
Nu suntem superstiþioºi, dar cum am fi putut afla veºti bune, la conferinþa de presã organizatã, marþi, 13 aprilie (2010), la Inspectoratul ªcolar al judeþului Bihor?

Generalul, prof. Dorel Luca, generalul adjunct, prof. Ilie Crãciun ºi juristul, Ramona Bacter – purtãtorul de mesaj, altfel oameni de treabã, au venit, ieri, în faþa presei încãrcaþi cu energie pozitivã, dar au descãrcat desaga doar cu veºti proaste.

Cum ar fi putut sã ne încânte cele 107 premii ºi menþiuni naþionale aduse de olimpicii bihoreni în scurta vacanþã de Paºti, în faþa avalanºei, tãvãlugului ºi blestemului care s-au abãtut asupra învãþãmântului, cu noua Lege a Educaþiei Naþionale, votatã deja de Guvern, dar care nu trebuie sã treacã de parlament. Cum ar putea trece dupã rãul pe care îl aduce învãþãmântului?

Dupã acele reduceri aberante de norme didactice, înfãptuite mai mult sau mai puþin, din cauza nesãbuinþei ºi gândirii înguste ºi jignitoare la adresa dãscãlimii de un guvern mic, pus pe fapte mari, vin reducerile de activitate, tot din cauza aceloraºi guvernanþi care vor sã lichideze învãþãmântul românesc prin toate mãsurile anti-dascãli cuprinse în noua lege a educaþiei.

Vin restrângerile de activitate!

Din cele 156 de restrângeri de activitate la nivelul judeþului Bihor, învãþãtorii au parte de 52, culmea, în 52 de unitãþi de învãþãmânt, datorate numãrului mic de elevi, faþã de cel stipulat în noua lege a educaþiei. Astfel s-a ajuns ºi la comasãri. Din trei clase s-au fãcut douã ºi în municipiul Oradea. „În fiecare an, am avut 9-10 restrângeri de activitate, dar le-am rezolvat, le-am învârtit, le-am rãsucit, dar în final, nu am lãsat dascãlii pe drumuri. Unii au a doua facultate, alþii au dublã specializare, schimbã doar nivelul (ciclul, de la liceu la gimnaziu)...”, precizeazã generalul. În Oradea sunt restrângeri de activitate la Liceul de Artã, Liceul Teoretic „Lucian Blaga”, ºcolile „Avram Iancu”, Ioan Slavici”, „Octavian Goga”, ªc. nr. 11..., la C.S.E.I. (dar la ºcolile speciale, cazurile se rezolvã simplu, chiar dacã sunt multe, cinci). Tot din cauza comasãrilor se reduc secþiile maghiarã ºi românã la unele ºcoli, la Oºorhei ºi Biharia. Copiii maghiari din Oºorhei sunt direcþionaþi spre ªc. „Nicolae Bãlcescu” din Oradea, dar pot opta ºi pentru alte variante în municipiul Oradea. Secþia românã din Biharia are variante la Tãmãºeu sau în Oradea, la „Ion Bogdan”. Cei din ªuºturogiu rãmân pe loc, încã, din cauza navetei dificile. Desfiinþându-se gimnaziul la Pocola, gimnaziºtii vor învãþa în „Capitalã”, la Beiuº, în sat mai rãmâne doar ciclul primar. Noua lege îi afecteazã ºi pe profesorii-artiºti, de educaþie muzicalã ºi educaþie plasticã, de la „Traian Vuia”, Economic, „Transilvania”... La „Ghibu”, se fac trei rocade..., la mate ºi fizicã.

Comasãrile ºi restrângerile nu þin cont de naþionalitate, îi afecteazã deopotrivã pe români, dar ºi pe maghiari. ªi dascãlii maghiari din Cetariu, Curtuiºeni, Roºiori, ªimian, Tãmãºeu, Uileacu de Criº, Poºoloaca, Vadu-Criºului, de la „Alexandru Roman”, „Dacia” ºi Liceul Teoretic German „Fr. Schiller” vor avea parte de aceeaºi crudã soartã.

Ca ºi în anii anteriori, vor avea de suferit ºi cadrele cuprinse în pregãtirea practicã a elevilor (maiºtrii), care nu ºi-au continuat studiile, sã devinã ingineri...

Concursul de titularizare rãmâne în picioare!

„Contrat zonurilor care s-au vehiculat prin unele mijloace media, concursul de titularizare va avea loc în 14 iulie, ne asigurã generalul. Din cele peste 400 de posturi pe care le-am pregãtit ºi pentru acest an, tot vor rãmâne, dupã rezolvarea restrângerilor de activitate, peste 200 pentru titularizãri în învãþãmânt.

Legea e... lege!

E Bunã, nu-i Stufoasã, bine Articulatã!

Privitã din fotoliul de general, Legea Educaþiei Naþionale este bunã, nu-i stufoasã, e bine articulatã...

Sunteþi pe val, domnule general, de-aceea e bunã!

Potrivit noii legi, cicã grupa pregãtitoare trece de la grãdiniþã la ºcoalã, dar rãmâne tot la grãdiniþã, sub mâna educatoarelor care se pricep cel mai bine cum sã-i pregãteascã pe copii pentru ºcoalã. Deci clasa pregãtitoare va creºte tot în grãdiniþã. Atunci de ce vã mai stresaþi sã-i spuneþi clasã, domnilor (cu ºapte capete)?

Clasa a IX-a va creºte ºi se va forma în gimnaziu, chiar dacã se va recurge la douã schimburi. Halal realizare! Dar, atenþie, domnilor directori, nu-i mai sacrificaþi pe cei mici (ciclul primar), cu schimburi dupã-amiazã. Ei nu au dreptul sã plãteascã oalele sparte!

Menþinându-i la gimnaziu pe cei de-a IX-a, guvernanþii încearcã sã-i salveze... sã nu plece în Spania, la cãpºuni, sã nu mai disparã din peisaj... din motive încã nedesluºite! Cicã trebuie sã stea, musai, în ºcoalã, pânã la 16 ani! Artificii ieftine, domnilor! Mentalitatea nu se schimbã cu una cu douã!

S-a mai vorbit la conferinþã despre evaluarea elevilor pe bazã de portofolii. Singura mãsurã cu cap din multele care s-au inventat ºi care nu se potrivesc învãþãmântului românesc în vreme de crizã. Despre consiliul de administraþie se tot vorbeºte... ºi s-a ajuns la formula, ca la maºinile de teren, puternice, 4 ori 4, patru cadre didactice, patru din consiliul local, patru pãrinþi..., dar preºedintele sã fie, totuºi, cadru didactic, „ca sã nu ajungã un tractorist sã conducã ºcoala”, vorba unei distinse doamne.

Dascãlii trebuie sã-ºi facã legea lor!

Aºadar, soarta dascãlilor români se decide în parlament, ori-ori, care pe care! Toatã lumea sare, „binevoitoare”, se angajeazã, sã dezbatã ºi sã dreagã legea, uitându-se cã cei care ar trebui sã decidã soarta dascãlilor, singurii, nu pot fi decât ei, cei care muncesc în învãþãmânt, cei care luptã ºi suferã, nu spectatorii de ocazie sau politicienii de elitã. Dascãlii trebuie sã-ºi facã legea lor! Dascãlii au bun-simþ ºi educaþie sã nu se amestece în treburile altora, ei nu doresc sã facã lege ziariºtilor, nici medicilor, nici politicienilor... Ei doar i-au învãþat carte, ºi i-au educat, acolo unde s-a putut...

Aºadar, oameni buni, lãsaþi-i pe dascãli sã-ºi facã legea lor, nu vã mai amestecaþi, pentru cã numai stricaþi, nu îndreptaþi, ºi duceþi învãþãmântul de râpã, în aceeaºi direcþie greºitã în care merge ºi þara, prost administratã! (Ovidiu DAN)