Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Studenții orădeni au impresionat Parlamentul European

În cadrul exercițiului de simulare de la Bruxelles

Studenții orădeni au impresionat Parlamentul European

Studenții orădeni care au participat la simularea desfășurată la Parlamentul European de la Bruxelles în perioada 22-23 aprilie 2010 s-au întors laureați.

La această simulare au participat 126 de studenți europeni de diferite naționalități. Menționăm că din partea României a mai participat un grup de studenți clujeni de la Universitatea Sapientia.
Pentru prestația deosebită, studenții orădeni s-au clasat pe primele locuri: locul I (205 puncte) - Meszaros Edina, locul II (198 puncte) - Hoduț Lavinia, locul III (193 puncte) - Scrobotă Alina, locul V (190  puncte) - Popescu Adriana. În elaborarea punctajului a fost apreciat procesul de negociere dintre statele membre pe care studenții au  trebuit să îl desfășoare în prima zi a simulării. Ei au fost apreciați de către organizatori și din perspectiva abilității de a-și susține și îndeplini obiectivele pe care le aveau de realizat pentru statele pe care le reprezentau, capitol la care studenții orădeni au fost din nou la înălțime. Astfel, acumulând punctele pentru documentul de poziție și cele atribuite pentru purtarea procesului de negociere în general, reprezentanții Universității din Oradea au obținut nenumărate aprecieri.
Reușitele studenților au captat atenția reprezentantului României la Departamentul de vizite al Parlamentului European, Mariana Cosac, care a propus grupului orădean organizarea unei noi simulări pe o temă care va fi stabilită de Facultatea de Istorie, Geografie și Relații Internaționale.
Programul simulării a fost unul foarte dens. Timp de două zile, studenții orădeni și-au petrecut ore întregi în interiorul forului european, negociind schimbarea legislației privind emisiile de carbon pe teritoriul Uniunii Europene.
Reprezentanții departamentului de vizite de studiu din cadrul Parlamentului European au structurat programul participanților la simulare dintr-o dublă perspectivă: în prima zi a simulării aceștia au fost repartizați pentru a purta negocieri în cadrul Consiliului Uniunii Europene ca reprezentanți ai statelor membre. Studenții orădeni au reprezentat Comisia Europeană (cum a fost cazul masterandului Nica Ludovic) și următoarele state membre ale uniunii (împreună cu un coleg de la o altă universitate europeană): Franța (Meszaros Edina), Italia (Hoduț Lavinia), Cehia (Demian Adelina),  Danemarca (Scrobotă Alina), România (Popescu Adriana) și Portugalia (Avram Andra). Pentru această etapă a simulării, participanții au avut ca principale obiective pregătirea unui document de poziție prin realizarea căruia aceștia urmau să asimileze, la un nivel înalt, atât structura decizională a statelor membre pe care ar fi urmat să le reprezinte, principalii decidenți naționali și diverșii factori care ar fi putut influența decizia lor în consiliu, cât și principalele caracteristici ale industriei constructoare de mașini din Uniunea Europeană. La acest capitol, studenții orădeni au repurtat un real succes, patru dintre documentele de poziție realizate de aceștia fiind apreciate astfel: locul I - Popescu Adriana, locul III - Scrobotă Alina, locul IV - Hoduț Lavinia, iar locul V - Meszaros Edina.
Un juriu separat, format din doi reprezentanți ai consilierilor parlamentarilor europeni, a acordat, de asemenea, punctaje deosebite participanților orădeni, de data aceasta pentru calitatea participării la negocieri. Înainte de adoptarea rezoluției finale, Alina  Scrobotă, Edina Meszaros și Lavinia Hoduț au primit câte 60 de puncte fiecare (din 70 posibile, obținute de către reprezentanții Germaniei, Andi Simge și Hódi Sándor, de la King’s College, Londra, și Universitatea din Szeged, Ungaria), iar Adriana Popescu - 50 de puncte.
În cea de-a doua zi a simulării, participanții au primit diferite roluri, corespondente modului de funcționare a Parlamentului European, reprezentând, de această dată, diferitele grupuri parlamentare europene. Astfel, Scrobotă Alina și Avram  Andra au fost reprezentanții popularilor europeni, Popescu Adriana și Meszaros Edina au reprezentat conservatorii și reformiștii europeni, Nica Ludovic - reprezentantul socialiștilor, Demian Adelina, reprezentantul grupului liberalilor, iar Hoduț Lavinia a fost reprezentantul verzilor. Și în această etapă a simulării, în care participanții s-au structurat din nou în două alianțe susținând două variante conținând anumite diferențe ale proiectului legislativ supus la vot, studenții orădeni s-au făcut remarcați, organizatorii menționând în special numele Alinei Scrobotă și al Laviniei Hoduț.
În opinia lectorului universitar Cristina Dogot, performanțele tinerilor orădeni se datorează în mare măsură procesului pedagogic performant pe care studenții de la Facultatea de Istorie, Geografie și Relații Internaționale îl parcurg în cadrul programelor de licență și masterat, precum și efortului personal pe care l-au depus în procesul de pregătire care a precedat participarea lor la simularea organizată în cadrul Parlamentului European. (Olimpia Popoviciu)
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Studenții orădeni au impresionat Parlamentul European.

Trimite email
luni, 25 mai 2026 la 18:54:58 Ora de vară a Europei de Est