Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 martie 2024

Regulile pentru gradația de merit a profesorilor se vor modifica „într-un timp relativ scurt”, anunță Ligia Deca: Nu putem să venim cu revoluții acolo
Ligia Deca, ministrul Educației, a declarat luni, 25 martie, în cadrul unei conferințe de presă, că metodologia gradației de merit pentru profesori va fi revizuită și „e un ordin de ministru care trebuie emis într-un timp relativ scurt”. Pe 11 martie 2024, Ligia Deca spunea că în Ministerul Educației au loc discuții în prezent cu privire la „regândirea gradației de merit” și „regândirea treptelor de salarizare” a profesorilor.
Amintim că ordinul de ministru cu noile reguli pentru gradația de merit a profesorilor, programat să apară de Ziua Păcălelii, în acest an, a fost mutat pe 2 aprilie de Ministerul Educație, potrivit unui document publicat în Monitorul Oficial.
Ministrul Educației a spus luni că lucrează cu specialiștii OCDE pentru un cadru de evaluare de performanță potrivit pentru România: „Un alt sfat al lor este ca acest cadru să nu fie implementat brusc. Este nevoie de pilotare, este nevoie de timp de acomodare și este nevoie de predictibilitate pentru cadrele didactice”, a spus Deca.
„Prima discuție pe care o avem în acest sens este cea legată de revizuirea metodologiei gradației de merit, e un ordin de ministru care trebuie emis într-un timp relativ scurt. Și acolo avem prima discuție. Sigur, nu putem să venim cu revoluții acolo, pentru că, practic, e nevoie de un pic de timp să mergem pe recomandările OCDE.
Recomandările OCDE vorbesc și despre corelarea etapelor de promovare în carieră cu standarde profesionale, deci este vorba de o construcție a carierei didactice mai amplă, este vorba de timp pentru a putea avea rezultate obiective, de tipul evaluării standardizate pentru elevi, ca să poți să ai oglinda valorii adăugate la clasă. Și ne propunem, sigur, să venim cu o serie întreagă de propuneri, dar, din nou, aceste schimbări nu se pot întâmpla peste noapte”, a precizat Ligia Deca...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
12 martie 2024

Peste 12.000 de profesori și aproape 170.000 de elevi și studenți, parte din proiectele educaționale ale organizației Școala de Valori, în cei 14 ani de activitate (P)
Într-o lume într-o continuă schimbare, Școala de Valori continuă și ea să își împlinească misiunea de a călăuzi tinerii să învețe să devină creatorii propriilor vieți. Cu o experiență de 14 ani în crearea de proiecte educaționale, Școala de Valori a impactat pozitiv viața celor aproape 170.000 de elevi și studenți, precum și a celor aproximativ 12.000 de profesori.
Școala de Valori este o asociație non-guvernamentală înființată în 2009, care și-a oficializat activitatea în 2010, începând cu proiectul GROW, acum cunoscut sub numele de growedu.ro. Începând cu anul trecut, asociația și-a extins misiunea și în Diasporă. L’école des Valeurs este primul avanpost Școala de Valori în spațiul european, cu scopul de a susține dezvoltarea personală și profesională a românilor care trăiesc în Diasporă: https://lecoledesvaleurs.eu/ .

Școala de Valori rămâne implicată în susținerea educației la nivel european și în implementarea de proiecte Erasmus Plus, cu accent pe integrarea tinerilor pe piața muncii, deoarece învățarea continuă centrată pe valori este cheia cu care tinerii pot să-și atingă sau, de ce nu, să își depășească potențialul maxim.

În decursul celor 14 ani, Școala de Valori a fost alături de elevii din școala primară la cei din liceele tehnologice sau teoretice, i-a susținut în procesul de alegere a traseului educațional și de carieră. Studenții au cunoscut procesul de transformare al proiectelor Școala de Valori și, acum, sunt gata să fie antreprenori sau angajați cu competențe antreprenoriale, care știu că locul lor este într-un domeniu care să fie în armonie cu abilitățile lor personale. Pentru că profesorii sunt cheia dezvoltării elevilor, Școala de Valori se implică în crearea unor experiențe educaționale unice, interactive și inspiraționale, care vizează nu doar formarea inițială dar și pe cea continuă, adresând competențele de care au nevoie pentru a lucra cu elevii contemporani.

Credem cu tărie în puterea oamenilor de autodepășire...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 februarie 2024

Statul plătește suplimentar 56 de universități de stat și particulare, în acest an, ca să formeze peste 32 de mii de viitori profesori. Cea mai mare creștere față de anul universitar precedent e la Universitatea din Oradea – 700 de locuri în plus

În anul universitar 2023-2024, statul vrea să formeze peste 32.200 de studenți care ar putea să devină profesori, potrivit datelor din ordinul ministrului Educației nr. 6.234/2023. Este vorba despre ordinul prin care a fost aprobată lista universităților cu programe de formare psihopedagogică. Numărul locurilor a crescut cu aproape 20% față de anul trecut, cu mențiunea că anul trecut în listă nu figura numărul de locuri pentru o serie de universități, iar o universitate particulară este nouă pe această listă – Universitatea „Tibiscus” din Timișoara, care primește 100 de locuri.
Amintim că 56 de universități vor organiza programe de formare psihopedagogică pentru profesori, în anul universitar 2023-2024. Acest lucru înseamnă că pot fi școlarizați 32.250 de studenți care vor să devină profesori.

În anul universitar 2023-2024, la fel ca în fiecare an, universitățile cu cei mai mulți studenți care pot fi școlarizați sunt următoarele:

Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca – 3.500;
Universitatea din București – 3.000;
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – 2.400;
Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București – 1.600;
Universitatea din Craiova – 1.500;
Universitatea din Oradea – 1.500;
Universitatea de Vest din Timișoara – 1.500;
Universitatea „Transilvania” din Brașov – 1.100;
Academia de Studii Economice din București – 1.000;
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu – 1.000;
Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava – 1.000;
În anul universitar 2022-2023, numărul maxim de studenți care au putut fi școlarizați a fost de 26.880. Creșterea cu 5.370 de studenți este influențată de faptul că pe lista de anul trecut în dreptul a 6 universități era afișat „N/A”. Dacă aceste 6 universități și-a menținut cifra de școlarizare pentru modulul psihopedagogic, atunci noutățile ar fi doar în dreptul Universității Tehnice de Construcți București, care primește 50 de locuri în plus, la Univeristatea din Oradea, care are o creștere de 700 de locuri și la Universitatea din Petroșani – 30 de locuri în plus.

Regulile de finanțare pentru universități prevăd că pentru un student la licență, care urmează modulul de pregătire pedagogică, instituția de învățământ primește cu 16% din alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar mai mult decât pentru un student care nu urmează acest modul. Pentru un student la master, care urmează de regula modului II pedagogic, finanțarea este cu 32% peste alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar.

Studenții orădeni au impresionat Parlamentul European

În cadrul exercițiului de simulare de la Bruxelles

Studenții orădeni au impresionat Parlamentul European

Studenții orădeni care au participat la simularea desfășurată la Parlamentul European de la Bruxelles în perioada 22-23 aprilie 2010 s-au întors laureați.

La această simulare au participat 126 de studenți europeni de diferite naționalități. Menționăm că din partea României a mai participat un grup de studenți clujeni de la Universitatea Sapientia.
Pentru prestația deosebită, studenții orădeni s-au clasat pe primele locuri: locul I (205 puncte) - Meszaros Edina, locul II (198 puncte) - Hoduț Lavinia, locul III (193 puncte) - Scrobotă Alina, locul V (190  puncte) - Popescu Adriana. În elaborarea punctajului a fost apreciat procesul de negociere dintre statele membre pe care studenții au  trebuit să îl desfășoare în prima zi a simulării. Ei au fost apreciați de către organizatori și din perspectiva abilității de a-și susține și îndeplini obiectivele pe care le aveau de realizat pentru statele pe care le reprezentau, capitol la care studenții orădeni au fost din nou la înălțime. Astfel, acumulând punctele pentru documentul de poziție și cele atribuite pentru purtarea procesului de negociere în general, reprezentanții Universității din Oradea au obținut nenumărate aprecieri.
Reușitele studenților au captat atenția reprezentantului României la Departamentul de vizite al Parlamentului European, Mariana Cosac, care a propus grupului orădean organizarea unei noi simulări pe o temă care va fi stabilită de Facultatea de Istorie, Geografie și Relații Internaționale.
Programul simulării a fost unul foarte dens. Timp de două zile, studenții orădeni și-au petrecut ore întregi în interiorul forului european, negociind schimbarea legislației privind emisiile de carbon pe teritoriul Uniunii Europene.
Reprezentanții departamentului de vizite de studiu din cadrul Parlamentului European au structurat programul participanților la simulare dintr-o dublă perspectivă: în prima zi a simulării aceștia au fost repartizați pentru a purta negocieri în cadrul Consiliului Uniunii Europene ca reprezentanți ai statelor membre. Studenții orădeni au reprezentat Comisia Europeană (cum a fost cazul masterandului Nica Ludovic) și următoarele state membre ale uniunii (împreună cu un coleg de la o altă universitate europeană): Franța (Meszaros Edina), Italia (Hoduț Lavinia), Cehia (Demian Adelina),  Danemarca (Scrobotă Alina), România (Popescu Adriana) și Portugalia (Avram Andra). Pentru această etapă a simulării, participanții au avut ca principale obiective pregătirea unui document de poziție prin realizarea căruia aceștia urmau să asimileze, la un nivel înalt, atât structura decizională a statelor membre pe care ar fi urmat să le reprezinte, principalii decidenți naționali și diverșii factori care ar fi putut influența decizia lor în consiliu, cât și principalele caracteristici ale industriei constructoare de mașini din Uniunea Europeană. La acest capitol, studenții orădeni au repurtat un real succes, patru dintre documentele de poziție realizate de aceștia fiind apreciate astfel: locul I - Popescu Adriana, locul III - Scrobotă Alina, locul IV - Hoduț Lavinia, iar locul V - Meszaros Edina.
Un juriu separat, format din doi reprezentanți ai consilierilor parlamentarilor europeni, a acordat, de asemenea, punctaje deosebite participanților orădeni, de data aceasta pentru calitatea participării la negocieri. Înainte de adoptarea rezoluției finale, Alina  Scrobotă, Edina Meszaros și Lavinia Hoduț au primit câte 60 de puncte fiecare (din 70 posibile, obținute de către reprezentanții Germaniei, Andi Simge și Hódi Sándor, de la King’s College, Londra, și Universitatea din Szeged, Ungaria), iar Adriana Popescu - 50 de puncte.
În cea de-a doua zi a simulării, participanții au primit diferite roluri, corespondente modului de funcționare a Parlamentului European, reprezentând, de această dată, diferitele grupuri parlamentare europene. Astfel, Scrobotă Alina și Avram  Andra au fost reprezentanții popularilor europeni, Popescu Adriana și Meszaros Edina au reprezentat conservatorii și reformiștii europeni, Nica Ludovic - reprezentantul socialiștilor, Demian Adelina, reprezentantul grupului liberalilor, iar Hoduț Lavinia a fost reprezentantul verzilor. Și în această etapă a simulării, în care participanții s-au structurat din nou în două alianțe susținând două variante conținând anumite diferențe ale proiectului legislativ supus la vot, studenții orădeni s-au făcut remarcați, organizatorii menționând în special numele Alinei Scrobotă și al Laviniei Hoduț.
În opinia lectorului universitar Cristina Dogot, performanțele tinerilor orădeni se datorează în mare măsură procesului pedagogic performant pe care studenții de la Facultatea de Istorie, Geografie și Relații Internaționale îl parcurg în cadrul programelor de licență și masterat, precum și efortului personal pe care l-au depus în procesul de pregătire care a precedat participarea lor la simularea organizată în cadrul Parlamentului European. (Olimpia Popoviciu)
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Studenții orădeni au impresionat Parlamentul European.

Trimite email
vineri, 29 martie 2024, 17:09:34 Ora standard a Europei de Est