Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate

Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate

Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

19 aprilie – Ziua municipiului Beiuș

Din 1995,


19 aprilie – Ziua municipiului Beiuș
Beiuș – repere istorice ·1263 – în Codexul de la Oradea apare prima mențiune despre Ioan, voievodul Beiușului;

*În anul 1410, la 24 august, Paul Chapo, judele Beiușului emite un document în care este atesta existența voievodului Petru de Beiuș și a adunării cnejilor și juraților, ceea ce dovedește faptul ca voievodul de Beiuș era „în fruntea unei adunări a tuturor fruntașilor români din Beiuș și din împrejurimi, ceea ce lasă să se întrevadă vechea autoritate a voievodului și întinderea ei”. Beiușul este menționat ca oppidum cu jude și jurați;

*28.10.1451 – episcopul Ioan Vitez de Zredna declară Beiușul „Oraș liber-Civitas” cu drept de sigiliu și jurați;

*În decembrie 1600, Mihai Viteazul în drumul său spre Viena poposește două zile la Beiuș, iar la plecare lasă pentru paza orașului pe oștenii săi sârbi sub comanda lui Dimitrie Buzinca.

*19.04.1919 – Bravii ostași români conduși de maiorul Razoviceanu eliberează orașul Beiuș – „… nu știu dacă primul soldat pe care l-am văzut era călare pe un cal alb, așa cum l-am văzut între icoane, în casa tatii la Beiuș, pe Mihai Viteazul, dar mulți din cei care au urmat maiorul Razoviceanu, după câte am înțeles, erau moți de-ai lui Horea și Avram Iancu, și încă în opinci, dar cu puști mitraliere în mâini” (Titus Roșu);

*Prin Hotărârea 35/1995 a Consiliului local Beiuș, 19 aprilie a fost declarată Ziua orașului Beiuș;

·*Prin Legea nr. 391 din 30 septembrie 2003, orașul Beiuș a fost declarat municipiu.

Ședința festivă în sala mare a Primăriei Beiuș

Luni, 19 aprilie 2010, ora 10.00, în sala mare a Primăriei Beiuș, în acordurile Imnului național, începea ședința festivă a Consiliului municipal. La eveniment au participat senatorul Cornel Popa, deputatul Nicolae Jolța, prefectul județului Bihor, Gavrilă Ghilea, primari din zonă, oameni politici, de cultură și de afaceri din Þara Beiușului, dar și numeroși cetățeni.

Primarul, prof. ec. Adrian Domocoș, a deschis ședința făcând un bilanț al realizărilor social – economice, dar și neîmplinirilor din 2008 și până în prezent. Referitor la neîndeplinirea unor obiective „Beiușul nu este unde ar trebui să se afle, dar e pe direcția cea bună”, spunea primarul.

Printre realizări a amintit modernizările făcute la Spitalul „episcop Nicolae Popoviciu” (în valoare de 100.000 de ron la spital și 500.000 U.S.D. la maternitate), modernizarea grădinițelor și a școlilor, a iluminatului public, finalizarea unor proiecte din fonduri europene în valoare de peste 100.000 de euro. Printre proiectele în derulare amintea darea în folosință a apartamentelor din clădirea de pe str. General Mociulschi, modernizarea pieței și încălzirea acesteia cu apă geotermală, realizarea unui lac de agrement în zona Delani și finalizarea proiectului „Beiuș – oraș geotermal”.

Senatorul Cornel Popa a asigurat sprijinirea primarului Beiușului în demersurile sale pentru cetățeni și a sesizat cu mâhnire că „este prea multă încrâncenare în această zonă în care, regula bunului-simț a fost la ea acasă”. Referitor la starea deplorabilă a DN 76, atât Cornel Popa, cât și Nicolae Jolța au asigurat cetățenii de implicarea în rezolvarea acestei probleme. Dl. Jolța a arătat că, în urma interpelării ministrului Berceanu a constatat cu stupoare că termenul de reabilitare a acestui drum este 2013.

Prefectul Gavrilă Ghilea a asigurat cetățenii că va sprijini administrația locală în vederea ducerii la bun sfârșit a proiectelor derulate.

În final, corul „Lira”, dirijor prof. Remus Lazea, a susținut un microrecital.

Depunere de coroane la monumentul martirilor

Participanții la ședința festivă s-au deplasat la monumentul martirilor dr. Ioan Ciordaș și dr. Nicolae Bolcaș pentru a aduce un omagiu eroilor ce s-au jertfit pentru libertatea și unitatea națiunii române. Manifestarea a început, surpriză, cu două slujbe religioase – una oficiată de un sobor de preoți ortodocși și una de un sobor de clerici greco – catolici cărora li s-a alăturat și parohul bisericii reformate din Beiuș. Moment penibil care dovedește că nici măcar într-o zi de o asemenea încărcătură emoțională reprezentanții cultelor nu sunt capabili să dea un exemplu de iubire frățească și de toleranță. Să nu uităm că Ioan Ciordaș și Nicolae Bolcaș au fost, unul greco – catolic, iar celălalt ortodox și și-au dat viața alături, în noaptea de 3 - 4 aprilie 1919, asasinați mișelește de bandele căpitanului Verbõczi, să nu uităm că aceștia au fost doi mari ROMÂNI uniți, mai presus de orice, de idealuri comune, de o luptă comună și de un destin tragic.

Au rostit alocuțiuni prof. Dan Ispas și primarul Adrian Domocoș care au subliniat semnificația zilei de 19 aprilie pentru locuitorii municipiului Beiuș.

Manifestarea s-a încheiat cu depunerea de coroane și jerbe de flori la monumentul martirilor. (Simion Suciu)