Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
12 martie 2024

Peste 12.000 de profesori și aproape 170.000 de elevi și studenți, parte din proiectele educaționale ale organizației Școala de Valori, în cei 14 ani de activitate (P)
Într-o lume într-o continuă schimbare, Școala de Valori continuă și ea să își împlinească misiunea de a călăuzi tinerii să învețe să devină creatorii propriilor vieți. Cu o experiență de 14 ani în crearea de proiecte educaționale, Școala de Valori a impactat pozitiv viața celor aproape 170.000 de elevi și studenți, precum și a celor aproximativ 12.000 de profesori.
Școala de Valori este o asociație non-guvernamentală înființată în 2009, care și-a oficializat activitatea în 2010, începând cu proiectul GROW, acum cunoscut sub numele de growedu.ro. Începând cu anul trecut, asociația și-a extins misiunea și în Diasporă. L’école des Valeurs este primul avanpost Școala de Valori în spațiul european, cu scopul de a susține dezvoltarea personală și profesională a românilor care trăiesc în Diasporă: https://lecoledesvaleurs.eu/ .

Școala de Valori rămâne implicată în susținerea educației la nivel european și în implementarea de proiecte Erasmus Plus, cu accent pe integrarea tinerilor pe piața muncii, deoarece învățarea continuă centrată pe valori este cheia cu care tinerii pot să-și atingă sau, de ce nu, să își depășească potențialul maxim.

În decursul celor 14 ani, Școala de Valori a fost alături de elevii din școala primară la cei din liceele tehnologice sau teoretice, i-a susținut în procesul de alegere a traseului educațional și de carieră. Studenții au cunoscut procesul de transformare al proiectelor Școala de Valori și, acum, sunt gata să fie antreprenori sau angajați cu competențe antreprenoriale, care știu că locul lor este într-un domeniu care să fie în armonie cu abilitățile lor personale. Pentru că profesorii sunt cheia dezvoltării elevilor, Școala de Valori se implică în crearea unor experiențe educaționale unice, interactive și inspiraționale, care vizează nu doar formarea inițială dar și pe cea continuă, adresând competențele de care au nevoie pentru a lucra cu elevii contemporani.

Credem cu tărie în puterea oamenilor de autodepășire...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 februarie 2024

Statul plătește suplimentar 56 de universități de stat și particulare, în acest an, ca să formeze peste 32 de mii de viitori profesori. Cea mai mare creștere față de anul universitar precedent e la Universitatea din Oradea – 700 de locuri în plus

În anul universitar 2023-2024, statul vrea să formeze peste 32.200 de studenți care ar putea să devină profesori, potrivit datelor din ordinul ministrului Educației nr. 6.234/2023. Este vorba despre ordinul prin care a fost aprobată lista universităților cu programe de formare psihopedagogică. Numărul locurilor a crescut cu aproape 20% față de anul trecut, cu mențiunea că anul trecut în listă nu figura numărul de locuri pentru o serie de universități, iar o universitate particulară este nouă pe această listă – Universitatea „Tibiscus” din Timișoara, care primește 100 de locuri.
Amintim că 56 de universități vor organiza programe de formare psihopedagogică pentru profesori, în anul universitar 2023-2024. Acest lucru înseamnă că pot fi școlarizați 32.250 de studenți care vor să devină profesori.

În anul universitar 2023-2024, la fel ca în fiecare an, universitățile cu cei mai mulți studenți care pot fi școlarizați sunt următoarele:

Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca – 3.500;
Universitatea din București – 3.000;
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – 2.400;
Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București – 1.600;
Universitatea din Craiova – 1.500;
Universitatea din Oradea – 1.500;
Universitatea de Vest din Timișoara – 1.500;
Universitatea „Transilvania” din Brașov – 1.100;
Academia de Studii Economice din București – 1.000;
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu – 1.000;
Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava – 1.000;
În anul universitar 2022-2023, numărul maxim de studenți care au putut fi școlarizați a fost de 26.880. Creșterea cu 5.370 de studenți este influențată de faptul că pe lista de anul trecut în dreptul a 6 universități era afișat „N/A”. Dacă aceste 6 universități și-a menținut cifra de școlarizare pentru modulul psihopedagogic, atunci noutățile ar fi doar în dreptul Universității Tehnice de Construcți București, care primește 50 de locuri în plus, la Univeristatea din Oradea, care are o creștere de 700 de locuri și la Universitatea din Petroșani – 30 de locuri în plus.

Regulile de finanțare pentru universități prevăd că pentru un student la licență, care urmează modulul de pregătire pedagogică, instituția de învățământ primește cu 16% din alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar mai mult decât pentru un student care nu urmează acest modul. Pentru un student la master, care urmează de regula modului II pedagogic, finanțarea este cu 32% peste alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar.

Academicianul Răzvan Theodorescu a susținut, miercuri, o conferință în Aula Magna

Un oaspete de seamă al Universității din Oradea

Academicianul Răzvan Theodorescu a susținut, miercuri, o conferință în Aula Magna

Rectorul Universității din Oradea, prof. univ. dr. ing. Cornel Antal, a fost onorat și încântat să-l aibă ca oaspete și să-l prezinte, miercuri, 23 iunie 2010, în Aula Magna, pe distinsul academician Răzvan Theodorescu.

Reputatul istoric al culturii (istoric de artă român, profesor universitar, membru titular al Academiei Române) a conferențiat pe tema „Cele două Europe ale Evului Mediu: interferențe spirituale”, conferința fiind organizată de Universitatea Oradea, Facultatea de Istorie-Geografie și Relații Internaționale și Muzeul Þării Crișurilor.
Rectorul Universității, prof. univ. dr. ing. Cornel Antal, s-a arătat încântat de a avea un asemenea oaspete de seamă, care, așa după cum a afirmat la microfon, i-a marcat destinul profesional...
Domnul rector a încadrat evenimentul în suita manifestărilor organizate de cele 18 facultăți ale Universității orădene pentru marcarea și aniversarea celor 230 de ani de învățământ superior în Oradea, și a ținut să sublinieze faptul că 1998, eminentului academician i s-a conferit înaltul titlu de Doctor Honoris Causa al  Universității din Oradea.    
În prezentarea istoricului și academicianului Răzvan Theodorescu, dl Aurel Chiriac, directorul Muzeului Þării Crișurilor, a vorbit despre personalitatea și opera înaltului oaspete, oprindu-se, în principal, la două din cărțile scrise de fostul ministru al Culturii și președinte al Radioteleviziunii Române, la Bizanțul, Balcanii și Occidentul la începuturile culturii medievale românești (secolele X-XIV) și Un mileniu de artă la gurile Dunării (400-1400), dar a amintit și alte titluri. Prezentând, în esență, dimensiunea de profesionalism al academicianului, vorbitorul a punctat trei dintre coordonate: preocupările, valoarea și premiile obținute...
„Pseudoglobalizarea europeană este un nonsens”
Academicianul și-a început conferința salutând orădenii și arătând că revine cu plăcere în cetatea de vest a României și universitară, iar titlul conferit atunci l-a onorat.
Dezvoltând subiectul celor două Europe la Oslo, „în contextul în care vorbim de o Europă unită, Rusia trebuie să facă parte din Europa. La UNESCO, am vorbit în 1990 că Europa nu poate fi o cazarmă, ci un spațiu în care fiecare entitate națională să se dezvolte liber, iar pseudoglobalizarea europeană este un nonsens”.
Pe baza imaginilor pregătite de directorul Aurel Chiriac și prezentate în power point, academicianul a conferențiat despre cele două Europe, dar nu a scăpat ocazia de a ne încadra și pe noi, orădenii, bihorenii, Câmpia de Vest, în context, măgulindu-ne, adesea, și considerându-ne norocoși pentru faptul că ne aflăm la granița dintre cele două lumi (Europe), de Răsărit și Apus, fiind „un muzeu imaginar al istoriei noastre, dar și al Europei”. Abordând lumea europeană de răsărit și de apus, în strânsă legătură cu teologia, vorbitorul a demarcat cele două viziuni: optimismul răsăritean și pesimismul apusean; faptul că omul păcătos trebuie să muncească, să muncească, să muncească și să câștige ca să placă lui Dumnezeu (așa s-a născut bogăția Occidentului), în Răsărit, vorbim de o altă societate, deosebită, în care omul este rupt din dumnezeire. Noi am intrat cum am intrat în Europa și așa vom rămâne: cei mai bogați dintre săracii Europei”. Timp de o oră, maestrul ne-a plimbat de la Răsărit la Apus, oferindu-ne informații inedite, făcând trimiteri fine la lumea politicienilor (cu o cultură precară), dar și la cel mai mare papă (Papa Ioan Paul al doilea, pentru care Răsăritul însemna o sursă inepuizabilă de învățătură de care a profitat apusul care se forma sub semnul marelui monahism medieval). Apropo de imaginile care se derulau pe ecran, academicianul a ținut să sublinieze faptul că imaginile vorbesc de la sine, iar „clădirile nu pot să mintă” – citând un englez. Am revăzut Catedrala Sf. Sophia cu scânteietoarea-i cupolă, parcă adusă din ceruri... Cu șarmu-i caracteristic, istoricul a lansat și câte o săgeată în direcțiile cele mai neașteptate, făcând trimiteri și aluzii... de genul deosebirilor dintre un academician și Monica Columbeanu; s-a făcut vorbire despre salvarea de valul islamului prin unirea bisericilor, despre marea masă bizantină care refuză unirea cu Apusul (prilej cu care oratorul punctează cu șarm... „mai bine o trestie decât un brad”); tot legat de unirea bisericilor, revenind cu problemele „acasă”, în patrie, fostul ministru al Culturii (în 2000-2004) a reușit pentru prima oară după Revoluție, o întâlnire la vârf a ierarhilor bisericilor ortodoxă și greco-catolică din România, la București, dar fără a obține rezultatele scontate („Nu am reușit mare lucru, doar atât... să-i potolesc”).
După o oră de conferință plăcută, au pornit întrebările și dialogul, în care studenții și profesorii (între care Adrian Dume – președintele studenților din Senatul Universității și decanul Lia Pop) au lansat provocări și chiar au reușit, pe alocuri, „să-l aprindă” pe academician (cu întrebări „politice”). Ajuns într-un punct „nevralgic”, academicianul avea să ne povestească și despre întrevederile sale, în calitate de fost ministru al Culturii, cu omologi din diferite țări (chiar și islamice). Exprimându-și crezul că în viitor va intra în UE și o țară islamică, precum Turcia (care aparține culturii europene cu multe lucruri), omologul său turc i-ar fi răspuns că nu Turcia va intra în Uniunea Europeană, ci Uniunea Europeană va intra în Turcia...
O conferință cu un academician și istoric de talia domniei sale înseamnă o mană cerească, o binecuvântare, „o plăcută zăbavă”, pentru care mulțumim organizatorilor! Ovidiu DAN
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Academicianul Răzvan Theodorescu a susținut, miercuri, o conferință în Aula Magna.

Trimite email
joi, 28 martie 2024, 23:43:12 Ora standard a Europei de Est