Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 aprilie 2024

Concurs național pentru profesori, în programul LifeLab.

Premii pentru cadrele didactice care documentează și argumentează folosirea la clasă a fișelor educaționale cu aplicații practice de educație financiară la mai multe discipline
Banca Comercială Română (BCR) anunță extinderea programului LifeLab la nivel național, potrivit comunicatului de presă transmis cu ocazia Zilei Educației Financiare. Proiectul își propune să recompenseze profesorii care integrează noțiuni de educație financiară și discuțiile despre bani și comportamente financiare responsabile în predarea disciplinelor lor, la clasă.
Petiția pentru introducerea educației financiare în materiile predate la școală este deschisă și sunt invitați să o semneze cei care vor să susțină această schimbare.
Se pot înscrie toți profesorii care vor să le ofere elevilor lor abordări interesante, captivante și ancorate în realitate, chiar la disciplinele pe care le predau, indiferent de ciclul de învățământ, din orice școală și grădiniță.
Pentru a se înscrie, trebuie doar să își creeze un cont pe platforma Școala de Bani, să descarce materialele educaționale deja publicate în proiectul LifeLab, potrivite pentru materia pe care o predau și să le aplice la clasă.
Evident, profesorii care se înscriu trebuie să documenteze acest demers didactic prin fotografii sau clipuri video, realizate în timpul implementării fișelor la ore, să urce fișierele pe un link de transfer. Apoi, datele profesorului și o mică descriere despre cum a decurs ora și link-ul de transfer vor trebui completate pe pagina proiectului.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 martie 2024

Regulile pentru gradația de merit a profesorilor se vor modifica „într-un timp relativ scurt”, anunță Ligia Deca: Nu putem să venim cu revoluții acolo
Ligia Deca, ministrul Educației, a declarat luni, 25 martie, în cadrul unei conferințe de presă, că metodologia gradației de merit pentru profesori va fi revizuită și „e un ordin de ministru care trebuie emis într-un timp relativ scurt”. Pe 11 martie 2024, Ligia Deca spunea că în Ministerul Educației au loc discuții în prezent cu privire la „regândirea gradației de merit” și „regândirea treptelor de salarizare” a profesorilor.
Amintim că ordinul de ministru cu noile reguli pentru gradația de merit a profesorilor, programat să apară de Ziua Păcălelii, în acest an, a fost mutat pe 2 aprilie de Ministerul Educație, potrivit unui document publicat în Monitorul Oficial.
Ministrul Educației a spus luni că lucrează cu specialiștii OCDE pentru un cadru de evaluare de performanță potrivit pentru România: „Un alt sfat al lor este ca acest cadru să nu fie implementat brusc. Este nevoie de pilotare, este nevoie de timp de acomodare și este nevoie de predictibilitate pentru cadrele didactice”, a spus Deca.
„Prima discuție pe care o avem în acest sens este cea legată de revizuirea metodologiei gradației de merit, e un ordin de ministru care trebuie emis într-un timp relativ scurt. Și acolo avem prima discuție. Sigur, nu putem să venim cu revoluții acolo, pentru că, practic, e nevoie de un pic de timp să mergem pe recomandările OCDE.
Recomandările OCDE vorbesc și despre corelarea etapelor de promovare în carieră cu standarde profesionale, deci este vorba de o construcție a carierei didactice mai amplă, este vorba de timp pentru a putea avea rezultate obiective, de tipul evaluării standardizate pentru elevi, ca să poți să ai oglinda valorii adăugate la clasă. Și ne propunem, sigur, să venim cu o serie întreagă de propuneri, dar, din nou, aceste schimbări nu se pot întâmpla peste noapte”, a precizat Ligia Deca...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
12 martie 2024

Peste 12.000 de profesori și aproape 170.000 de elevi și studenți, parte din proiectele educaționale ale organizației Școala de Valori, în cei 14 ani de activitate (P)
Într-o lume într-o continuă schimbare, Școala de Valori continuă și ea să își împlinească misiunea de a călăuzi tinerii să învețe să devină creatorii propriilor vieți. Cu o experiență de 14 ani în crearea de proiecte educaționale, Școala de Valori a impactat pozitiv viața celor aproape 170.000 de elevi și studenți, precum și a celor aproximativ 12.000 de profesori.
Școala de Valori este o asociație non-guvernamentală înființată în 2009, care și-a oficializat activitatea în 2010, începând cu proiectul GROW, acum cunoscut sub numele de growedu.ro. Începând cu anul trecut, asociația și-a extins misiunea și în Diasporă. L’école des Valeurs este primul avanpost Școala de Valori în spațiul european, cu scopul de a susține dezvoltarea personală și profesională a românilor care trăiesc în Diasporă: https://lecoledesvaleurs.eu/ .

Școala de Valori rămâne implicată în susținerea educației la nivel european și în implementarea de proiecte Erasmus Plus, cu accent pe integrarea tinerilor pe piața muncii, deoarece învățarea continuă centrată pe valori este cheia cu care tinerii pot să-și atingă sau, de ce nu, să își depășească potențialul maxim.

În decursul celor 14 ani, Școala de Valori a fost alături de elevii din școala primară la cei din liceele tehnologice sau teoretice, i-a susținut în procesul de alegere a traseului educațional și de carieră. Studenții au cunoscut procesul de transformare al proiectelor Școala de Valori și, acum, sunt gata să fie antreprenori sau angajați cu competențe antreprenoriale, care știu că locul lor este într-un domeniu care să fie în armonie cu abilitățile lor personale. Pentru că profesorii sunt cheia dezvoltării elevilor, Școala de Valori se implică în crearea unor experiențe educaționale unice, interactive și inspiraționale, care vizează nu doar formarea inițială dar și pe cea continuă, adresând competențele de care au nevoie pentru a lucra cu elevii contemporani.

Credem cu tărie în puterea oamenilor de autodepășire...

Târgul meșterilor populari

Oradea a devenit capitala meșteșugurilor și tradiției populare

Târgul meșterilor populari

Timp de trei zile (vineri, sâmbătă și duminică, 20-22 iulie 2007), Parcul Nicolae Bălcescu din Oradea a devenit locul de întâlnire a celor mai vestiți meșteșugari din țară, invitați să-și prezinte produsele în cadrul unei noi ediții (a XIV-a) a Târgului meșterilor populari.
Pe aleea centrală a parcului, de o parte și de alta , fiecare meșter și-a orânduit marfa așa cum a considerat de cuviință pentru a atrage privirile trecătorilor: jos pe iarbă, pe mese, în corturi, pe panouri sau suporturi …

La intrarea dinspre Grădina Zoologică, în dreapta, Maria Eva Dumitraș, din Oradea, expune împletituri din nuiele de răchită: mese, fotolii, coșuri, tăvițe …, iar alături, prof. Gheorghe Costea, de la Palatul Copiilor și Elevilor, are amenajată o expoziție cu icoane pe sticlă; Elisabeta Rus, din Cluj-Napoca, a adus mărgele din sticlă și acril, iar Maria Zapca, din Săpânța, Maramureș, vestitele cergi de Săpânța, și costume populare tradiționale, „cusute foarte mărunt, și având o culoare distinctivă, albastrul de Săpânța”. Gheorghe Ciobanu, pictor naiv, în vârstă de 63 de ani, se mândrește cu ale sale tablouri, reprezentând peisaje din universul satelor comunei Bălțați, județul Iași, și cu nouă bucăți de lemn sculptat policromat. Sergiu Savin, din Oradea, are expuse 50 de icoane pe lemn. Trei meșteri populari din Obârșia, județul Hunedoara, Petru Nedea, Petre Borza și Mircea Borza, sunt olari vestiți, prezenți de-acum la toate edițiile târgului orădean cu oale pentru sarmale, urcioare, tăvi pentru friptură, castroane pentru servit supă și oale pentru lapte acru. Ana și Ioan Pop din Zalău, județul Sălaj, și-au expus 19 icoane, iar alături putem citi: Trofeul Bucovina 2004, și premiul Oskar al revistei Capital, septembrie 2004. Maria Morar, din Salva, Bistrița –Năsăud, are costume populare, pălărie cu pană de păun, chimire din piele, precum și din mărgele, podoabe, ii și trăistuțe. Tot din Bălțați, județul Iași, vine și pictorița Ciobanu Lucica. Ea a expus pentru vânzare12 tablouri cu pictură naivă, dar și linguri pictate. Seria pictorilor continuă cu Ioan Măric, din Bacău, membru al Academiei Artelor Tradiționale din România, membru al Asociației Culturale a Artiștilor Români din Strasbourg. Lucrările băcăuanului sunt tot pictură naivă, inspirată din viața satului. Petru Rezmuveș, din Cheud, județul Sălaj, a adus doar clopoței din bronz, iar Petru Pavel Crișan, din Pâncota, județul Arad, pălării din talaj (lemn de tei). Constantin Perva, din Ineu (de Arad), are spre vânzare împletituri din răchită, suport pentru flori, coșuri pentru piață și coșuri pentru rufe. Lidia Andronache, din Pașcani, județul Iași, s-a profilat pe produse din ceramică (vase decorative, vaze și boluri). Doina Moroșan, din Horodnicu de Sus, județul Suceava, îmbracă farfuriile și vazele din lemn, precum și ouăle (din lemn) cu mărgele. Tot din Suceava, dar din Paltinu, au adus ouă încondeiate Valeria Fercal și Filitea Drajnici. „Ouăle sunt încondeiate în relief, cu modele vechi din Bucovina, ține să ne precizeze dnaValeria, cărare rătăcită, coarne de berbec, creasta cocoșului și bâta ciobanului”. S.C.M. „Arta Crișana” Oradea este reprezentată de dna Elena Costaș (inspector personal), prezentă cu păpuși folclorice, covoare manuale, costume populare din Bihor, ii pe pânză de in topit. Reprezentanții Fundației Române pentru Copii, Comunitate și Familie (Adriana Diaconu, director, și Adela Hus, psiholog) au  adus la târg lucrări făcute de copii: tablouri din șervețele, pahare pictate, picturi pe sticlă, mărgele, și suport lumânări, iar cei ai Asociației Down din Oradea (prof. Lucia Ciobanu, președinte, și Angela Buzalic, coordonator Centru de zi), tot lucrări făcute de elevi: lumânări parfumate, și plutitoare, tablouri din semințe…
Creatori și interpreți
”Nicolae Sava (din Bistrița) construiește instrumente muzicale tradiționale: ocarină, fluier, taragot, caval, tilincă, dar și cântă la ele. Chiar acum este invitat  pe scenă, la o emisiune de folclor (Este vorba despre emisiunea „Dragu mi-i de neamul meu”, realizată de Oana Lianu, la TVS, cu invitați speciali, meșteri populari prezenți la târg, creatori de instrumente muzicale tradiționale-n.n.)”, ne spune Czire Agneta, rămasă să gestioneze „marfa” maestrului. Mai târziu, aveam să aflăm că maestrul Sava este membru al Academiei de Arte Tradiționale din România, de loc din Chișinău (Republica Moldova), stabilit de șapte ani la Bistrița; este inventatorul unui taragot de performanță, brevetat în 150 de țări. Tot din galeria creatorilor de intrumente muzicale (dar și a interpreților care își vrăjesc propriile instrumente făurite), face parte un alt virtuos de talie națională, Toader Busnea, din Râmnicu Vâlcea, de loc din Pădureni, Vaslui, dar stabilit în Vâlcea de 32 de ani. Toader are o sumedenie de instrumente inventate: tîlv , căuc (care imită saxofonul), durla (un instrument plasat între saxofon și taragot), caraba (care imită trompeta), tiuga (imită timbrul a două cimpoaie), duda (din pai de trestie, imită cimpoiul)... Valorosul său tezaur de creație și talentul său de interpret instrumentist  de marcă au fost certificate de-a lungul anilor de premii peste premii (peste o sută, din care nouă internaționale, obținute în Franța, Austria și Germania), diplomă de excelență.La vârsta de 17 ani, a început să-și făurească primul fluier, furând meseria de la Gheorghe Pasăre, din Ocnița – Vâlcea. Acum a ajuns să creeze set de fluiere profesionale acordabile.
Ileana Hotopilă (din Lupcina – Suceava) s-a prezentat la târg cu ouă încondeiate (ouă de struț, gâscă, rață și găină), modele noi, în relief. Bine reprezentată la târgul de la Oradea a fost și vestita ceramică  tradițională de Horezu (Vâlcea). Ștefan Mischiu a „țesut” un adevărat covor pe iarbă, din zeci de farfurii și farfurioare, urcioare, cești, străchini și ciorbalâcuri. Tot din Vâlcea, dar din Băbeni, a venit Bădălan Bucur, cu obiecte tradiționale din lemn: găvane (cu sau fără mâner), copăiță, salatiere, căușe, scaune cu trei picioare...Alături, și-a așezat tabăra creatorul lăzilor de zestre din Budureasa (Bihor), Ioan Oancea (a Haiului), cel mai vârstnic meșter (din cei 114 prezenți la actuala ediție a Târgului meșterilor populari). La cei 83 de ani, profesorul cu cinci clase dă lecții elevilor în atelierul său de-acasă, învățându-i să facă de toate, de la lăzile de zestre la fluiere și greble...  Baciu Oancea a adus la târg multe lăzi de zestre, de toate dimensiunile, hârdaie, tulnice, fluiere, nai, blighe, furcă dă tors, dar și o mașinărie veche „nemțească”, un cazan cu aburi care funcționa (cu baterii)...
Duminică, în ultima zi  de târg
Bedo Zoltan, din Odorheiul Secuiesc, Harghita, confecționează jucării din lemn, funcționale: căluț cu căruță, pășitori care coboară o pantă, excavator, cățeluș și vulpe pe roți, un veritabil război de țesut, în miniatură, mobilier pictat …
Zoltan s-a arătat pentru prima oară orădenilor, chiar dacă se îndeletnicește cu acest meșteșug de 8-9 ani, iar pe la târguri a mai fost (la București, Constanța, Brașov, ba chiar și în Germania). Vasile Ene, din Râmnicu Vâlcea, s-a prezentat la întâlnirea cu orădenii cu un set de obiecte din lemn, de uz gospodăresc, dar și de podoabă (tot din lemn). Din Drăgoteni-Remetea (județul Bihor) au venit la târg mama, fiica și fiul – familia Hamza.  Dorina a adus țesături din pânză, făcute în război, brățări și zgărduțe, fețe de masă, ștergare și trăistuțe, la care a trebăluit și domnișoara Ana, proaspăt absolventă a Colegiului Național „Samuil Vulcan” din Beiuș, trăind emoțiile firești înainte de a afla că e studentă la Științe Economice. Gheorghe Lepădatu, din Băbeni, Vâlcea, dă lemnului diferite forme și întrebuințări: linguri, boluri, solnițe, cauc cu piept, covată, trocuță, blidare, tăvi pentru servit, toate confecționate manual. La standul lui Rareș Stache, din Arad, dăm cu ochii de o tânără domniță, „dulce și suavă, ca o garofiță”. E Ana Chifor, pictor, absolventă a Facultății de Arte Vizuale din Oradea. Joi va fi ziua ei, iar nunta e pe-aproape (în 18 august), așa că, are toate motivele să fie fericită, în plus, lumea o curtează pentru marfa expusă: ceramică pictată manual, folosind culori speciale, la zecile de vaze și ghivece viu colorate. Deodată, intrăm în împărăția instrumentelor muzicale cu coarde. O vioară cu goarnă doinește sub degetele lui Dorel Codoban, din satul Lazuri nr. 95, comuna Roșia, județul Bihor. Constructorul de viori, meșter de renume, e și un rapsod neîntrecut, dar și un povestitor iscusit, din vița lui Creangă. Multe a văzut și știe meșterul care a ajuns până în Franța, invitat să participe la turnarea unui film, iar din câte se spune, pentru finalizare va trebui să tragă o fugă și până la Chicago. Din cel mai sărac om din sat, Dorel a ajuns om cu stare, doar cu ajutorul lui Dumnezeu și din truda mâinilor sale și ale soției, Floare, amândoi trăgând pe aceeași coardă. În cultul muncii și al demnității, și-au crescut și învățat cele trei fiice, toate cu facultate, și așezate la casele lor, în Arad, Cluj-Napoca și Oradea. Dacă Dorel meșteșugește viori cu goarnă, soția țese în război (de la 12 ani). „Am aci un suman, model de la străbunica, ștergare, fețe de masă, străicuțe, costume populare, prosoape de bucătărie… Le lucrez cu mare drag, dar să știți că nu au trecere. Îl mai ajut pe soțul la construit viori. Eu trag cu șmirghelu’ și vopsesc. Avem pământ și animale. Suntem tare ocupați, dar la târguri nu renunțăm. Mergem peste tot, la Brașov, Sibiu, Arad și București”. Alături, l-am cunoscut pe celălalt constructor de viori, pe Bokos Ladislau, din Oradea, născut în Arad. ”De 30 de ani fac instrumente cu coarde, viori, viole, viori cu goarnă. Mai am aici pipe tip unguresc – Hortobagy, și halbe de bere antice, făcute din 12 segmente conice, ca cei 12 apostoli, și cleite cu clei de oase.” Am ajuns apoi la standul lui Ionică Ciobanu, din Craiova, atrași fiind de sculpturile sale în lemn: icoane, blidar, linguri și pistolnic. Ileana, soția lui, face păpuși pe care le îmbracă în straie oltenești. Ultimul popas reportericesc l-am făcut pe „moșia” Simonei Bledea, familie de ceramiști din Baia Mare. De zece ediții, Simona e nelipsită de la târgurile orădene. Este a patra generație în familie, și se mândrește cu produsele pe care le-a adus la târg. „Tot ce vedeți e lucrat manual, la roata olarului, produse decorative, dar și utilitare, ploscă, butelcă, sticle de băutură, halbe, canceauă. Am fost și în Franța și Austria, dar oricând renunțăm la târgurile din afară pentru ale noastre, din țară, unde avem oameni care ne așteaptă, colecționari care ne caută…”
Deși am încercat să vă prezentăm cât mai mulți meșteri populari, să știți că nu am putut cuprinde tot târgul. Din cei 150 de meșteri invitați, au onorat 114, din câte am aflat de la directorul manifestării, dl Aurel Chiriac, directorul Muzeului Þării Crișurilor. Domnia sa s-a arătat mulțumit de prestanța meșterilor și de ajutorul organelor de ordine, care au reușit să stăvilească iureșul micilor comercianți de ocazie care ar fi dorit să se infiltreze, și să compromită târgul. Pentru la anul (la ediția a XV-a), dl director ar dori un festival internațional al românilor de pretutindeni, cu o participare largă…
Ovidiu DAN
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto (Târgul meșterilor populari).

Trimite email
sâmbătă, 20 aprilie 2024, 05:34:56 Ora de vară a Europei de Est