Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

Târgul meșterilor populari

Oradea a devenit capitala meșteșugurilor și tradiției populare

Târgul meșterilor populari

Timp de trei zile (vineri, sâmbătă și duminică, 20-22 iulie 2007), Parcul Nicolae Bălcescu din Oradea a devenit locul de întâlnire a celor mai vestiți meșteșugari din țară, invitați să-și prezinte produsele în cadrul unei noi ediții (a XIV-a) a Târgului meșterilor populari.
Pe aleea centrală a parcului, de o parte și de alta , fiecare meșter și-a orânduit marfa așa cum a considerat de cuviință pentru a atrage privirile trecătorilor: jos pe iarbă, pe mese, în corturi, pe panouri sau suporturi …

La intrarea dinspre Grădina Zoologică, în dreapta, Maria Eva Dumitraș, din Oradea, expune împletituri din nuiele de răchită: mese, fotolii, coșuri, tăvițe …, iar alături, prof. Gheorghe Costea, de la Palatul Copiilor și Elevilor, are amenajată o expoziție cu icoane pe sticlă; Elisabeta Rus, din Cluj-Napoca, a adus mărgele din sticlă și acril, iar Maria Zapca, din Săpânța, Maramureș, vestitele cergi de Săpânța, și costume populare tradiționale, „cusute foarte mărunt, și având o culoare distinctivă, albastrul de Săpânța”. Gheorghe Ciobanu, pictor naiv, în vârstă de 63 de ani, se mândrește cu ale sale tablouri, reprezentând peisaje din universul satelor comunei Bălțați, județul Iași, și cu nouă bucăți de lemn sculptat policromat. Sergiu Savin, din Oradea, are expuse 50 de icoane pe lemn. Trei meșteri populari din Obârșia, județul Hunedoara, Petru Nedea, Petre Borza și Mircea Borza, sunt olari vestiți, prezenți de-acum la toate edițiile târgului orădean cu oale pentru sarmale, urcioare, tăvi pentru friptură, castroane pentru servit supă și oale pentru lapte acru. Ana și Ioan Pop din Zalău, județul Sălaj, și-au expus 19 icoane, iar alături putem citi: Trofeul Bucovina 2004, și premiul Oskar al revistei Capital, septembrie 2004. Maria Morar, din Salva, Bistrița –Năsăud, are costume populare, pălărie cu pană de păun, chimire din piele, precum și din mărgele, podoabe, ii și trăistuțe. Tot din Bălțați, județul Iași, vine și pictorița Ciobanu Lucica. Ea a expus pentru vânzare12 tablouri cu pictură naivă, dar și linguri pictate. Seria pictorilor continuă cu Ioan Măric, din Bacău, membru al Academiei Artelor Tradiționale din România, membru al Asociației Culturale a Artiștilor Români din Strasbourg. Lucrările băcăuanului sunt tot pictură naivă, inspirată din viața satului. Petru Rezmuveș, din Cheud, județul Sălaj, a adus doar clopoței din bronz, iar Petru Pavel Crișan, din Pâncota, județul Arad, pălării din talaj (lemn de tei). Constantin Perva, din Ineu (de Arad), are spre vânzare împletituri din răchită, suport pentru flori, coșuri pentru piață și coșuri pentru rufe. Lidia Andronache, din Pașcani, județul Iași, s-a profilat pe produse din ceramică (vase decorative, vaze și boluri). Doina Moroșan, din Horodnicu de Sus, județul Suceava, îmbracă farfuriile și vazele din lemn, precum și ouăle (din lemn) cu mărgele. Tot din Suceava, dar din Paltinu, au adus ouă încondeiate Valeria Fercal și Filitea Drajnici. „Ouăle sunt încondeiate în relief, cu modele vechi din Bucovina, ține să ne precizeze dnaValeria, cărare rătăcită, coarne de berbec, creasta cocoșului și bâta ciobanului”. S.C.M. „Arta Crișana” Oradea este reprezentată de dna Elena Costaș (inspector personal), prezentă cu păpuși folclorice, covoare manuale, costume populare din Bihor, ii pe pânză de in topit. Reprezentanții Fundației Române pentru Copii, Comunitate și Familie (Adriana Diaconu, director, și Adela Hus, psiholog) au  adus la târg lucrări făcute de copii: tablouri din șervețele, pahare pictate, picturi pe sticlă, mărgele, și suport lumânări, iar cei ai Asociației Down din Oradea (prof. Lucia Ciobanu, președinte, și Angela Buzalic, coordonator Centru de zi), tot lucrări făcute de elevi: lumânări parfumate, și plutitoare, tablouri din semințe…
Creatori și interpreți
”Nicolae Sava (din Bistrița) construiește instrumente muzicale tradiționale: ocarină, fluier, taragot, caval, tilincă, dar și cântă la ele. Chiar acum este invitat  pe scenă, la o emisiune de folclor (Este vorba despre emisiunea „Dragu mi-i de neamul meu”, realizată de Oana Lianu, la TVS, cu invitați speciali, meșteri populari prezenți la târg, creatori de instrumente muzicale tradiționale-n.n.)”, ne spune Czire Agneta, rămasă să gestioneze „marfa” maestrului. Mai târziu, aveam să aflăm că maestrul Sava este membru al Academiei de Arte Tradiționale din România, de loc din Chișinău (Republica Moldova), stabilit de șapte ani la Bistrița; este inventatorul unui taragot de performanță, brevetat în 150 de țări. Tot din galeria creatorilor de intrumente muzicale (dar și a interpreților care își vrăjesc propriile instrumente făurite), face parte un alt virtuos de talie națională, Toader Busnea, din Râmnicu Vâlcea, de loc din Pădureni, Vaslui, dar stabilit în Vâlcea de 32 de ani. Toader are o sumedenie de instrumente inventate: tîlv , căuc (care imită saxofonul), durla (un instrument plasat între saxofon și taragot), caraba (care imită trompeta), tiuga (imită timbrul a două cimpoaie), duda (din pai de trestie, imită cimpoiul)... Valorosul său tezaur de creație și talentul său de interpret instrumentist  de marcă au fost certificate de-a lungul anilor de premii peste premii (peste o sută, din care nouă internaționale, obținute în Franța, Austria și Germania), diplomă de excelență.La vârsta de 17 ani, a început să-și făurească primul fluier, furând meseria de la Gheorghe Pasăre, din Ocnița – Vâlcea. Acum a ajuns să creeze set de fluiere profesionale acordabile.
Ileana Hotopilă (din Lupcina – Suceava) s-a prezentat la târg cu ouă încondeiate (ouă de struț, gâscă, rață și găină), modele noi, în relief. Bine reprezentată la târgul de la Oradea a fost și vestita ceramică  tradițională de Horezu (Vâlcea). Ștefan Mischiu a „țesut” un adevărat covor pe iarbă, din zeci de farfurii și farfurioare, urcioare, cești, străchini și ciorbalâcuri. Tot din Vâlcea, dar din Băbeni, a venit Bădălan Bucur, cu obiecte tradiționale din lemn: găvane (cu sau fără mâner), copăiță, salatiere, căușe, scaune cu trei picioare...Alături, și-a așezat tabăra creatorul lăzilor de zestre din Budureasa (Bihor), Ioan Oancea (a Haiului), cel mai vârstnic meșter (din cei 114 prezenți la actuala ediție a Târgului meșterilor populari). La cei 83 de ani, profesorul cu cinci clase dă lecții elevilor în atelierul său de-acasă, învățându-i să facă de toate, de la lăzile de zestre la fluiere și greble...  Baciu Oancea a adus la târg multe lăzi de zestre, de toate dimensiunile, hârdaie, tulnice, fluiere, nai, blighe, furcă dă tors, dar și o mașinărie veche „nemțească”, un cazan cu aburi care funcționa (cu baterii)...
Duminică, în ultima zi  de târg
Bedo Zoltan, din Odorheiul Secuiesc, Harghita, confecționează jucării din lemn, funcționale: căluț cu căruță, pășitori care coboară o pantă, excavator, cățeluș și vulpe pe roți, un veritabil război de țesut, în miniatură, mobilier pictat …
Zoltan s-a arătat pentru prima oară orădenilor, chiar dacă se îndeletnicește cu acest meșteșug de 8-9 ani, iar pe la târguri a mai fost (la București, Constanța, Brașov, ba chiar și în Germania). Vasile Ene, din Râmnicu Vâlcea, s-a prezentat la întâlnirea cu orădenii cu un set de obiecte din lemn, de uz gospodăresc, dar și de podoabă (tot din lemn). Din Drăgoteni-Remetea (județul Bihor) au venit la târg mama, fiica și fiul – familia Hamza.  Dorina a adus țesături din pânză, făcute în război, brățări și zgărduțe, fețe de masă, ștergare și trăistuțe, la care a trebăluit și domnișoara Ana, proaspăt absolventă a Colegiului Național „Samuil Vulcan” din Beiuș, trăind emoțiile firești înainte de a afla că e studentă la Științe Economice. Gheorghe Lepădatu, din Băbeni, Vâlcea, dă lemnului diferite forme și întrebuințări: linguri, boluri, solnițe, cauc cu piept, covată, trocuță, blidare, tăvi pentru servit, toate confecționate manual. La standul lui Rareș Stache, din Arad, dăm cu ochii de o tânără domniță, „dulce și suavă, ca o garofiță”. E Ana Chifor, pictor, absolventă a Facultății de Arte Vizuale din Oradea. Joi va fi ziua ei, iar nunta e pe-aproape (în 18 august), așa că, are toate motivele să fie fericită, în plus, lumea o curtează pentru marfa expusă: ceramică pictată manual, folosind culori speciale, la zecile de vaze și ghivece viu colorate. Deodată, intrăm în împărăția instrumentelor muzicale cu coarde. O vioară cu goarnă doinește sub degetele lui Dorel Codoban, din satul Lazuri nr. 95, comuna Roșia, județul Bihor. Constructorul de viori, meșter de renume, e și un rapsod neîntrecut, dar și un povestitor iscusit, din vița lui Creangă. Multe a văzut și știe meșterul care a ajuns până în Franța, invitat să participe la turnarea unui film, iar din câte se spune, pentru finalizare va trebui să tragă o fugă și până la Chicago. Din cel mai sărac om din sat, Dorel a ajuns om cu stare, doar cu ajutorul lui Dumnezeu și din truda mâinilor sale și ale soției, Floare, amândoi trăgând pe aceeași coardă. În cultul muncii și al demnității, și-au crescut și învățat cele trei fiice, toate cu facultate, și așezate la casele lor, în Arad, Cluj-Napoca și Oradea. Dacă Dorel meșteșugește viori cu goarnă, soția țese în război (de la 12 ani). „Am aci un suman, model de la străbunica, ștergare, fețe de masă, străicuțe, costume populare, prosoape de bucătărie… Le lucrez cu mare drag, dar să știți că nu au trecere. Îl mai ajut pe soțul la construit viori. Eu trag cu șmirghelu’ și vopsesc. Avem pământ și animale. Suntem tare ocupați, dar la târguri nu renunțăm. Mergem peste tot, la Brașov, Sibiu, Arad și București”. Alături, l-am cunoscut pe celălalt constructor de viori, pe Bokos Ladislau, din Oradea, născut în Arad. ”De 30 de ani fac instrumente cu coarde, viori, viole, viori cu goarnă. Mai am aici pipe tip unguresc – Hortobagy, și halbe de bere antice, făcute din 12 segmente conice, ca cei 12 apostoli, și cleite cu clei de oase.” Am ajuns apoi la standul lui Ionică Ciobanu, din Craiova, atrași fiind de sculpturile sale în lemn: icoane, blidar, linguri și pistolnic. Ileana, soția lui, face păpuși pe care le îmbracă în straie oltenești. Ultimul popas reportericesc l-am făcut pe „moșia” Simonei Bledea, familie de ceramiști din Baia Mare. De zece ediții, Simona e nelipsită de la târgurile orădene. Este a patra generație în familie, și se mândrește cu produsele pe care le-a adus la târg. „Tot ce vedeți e lucrat manual, la roata olarului, produse decorative, dar și utilitare, ploscă, butelcă, sticle de băutură, halbe, canceauă. Am fost și în Franța și Austria, dar oricând renunțăm la târgurile din afară pentru ale noastre, din țară, unde avem oameni care ne așteaptă, colecționari care ne caută…”
Deși am încercat să vă prezentăm cât mai mulți meșteri populari, să știți că nu am putut cuprinde tot târgul. Din cei 150 de meșteri invitați, au onorat 114, din câte am aflat de la directorul manifestării, dl Aurel Chiriac, directorul Muzeului Þării Crișurilor. Domnia sa s-a arătat mulțumit de prestanța meșterilor și de ajutorul organelor de ordine, care au reușit să stăvilească iureșul micilor comercianți de ocazie care ar fi dorit să se infiltreze, și să compromită târgul. Pentru la anul (la ediția a XV-a), dl director ar dori un festival internațional al românilor de pretutindeni, cu o participare largă…
Ovidiu DAN
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto (Târgul meșterilor populari).

Trimite email
luni, 8 decembrie 2025 la 23:38:20 Ora standard a Europei de Est