Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

„Culturi românești după 1989”

Ovidiu Pecican a conferențiat, miercuri, la Oradea

„Culturi românești după 1989”

Sala mare a Primăriei Oradea a găzduit, miercuri, 14 iulie 2010, cea de-a treia „întâlnire între prieteni” din seria de conferințe inițiate de Academia Civică Bihor, în parteneriat cu Primăria municipiului Oradea, reprezentată de însuși primarul urbei, dl ing. Ilie Bolojan.

După academicianul Andrei Marga și și poetul Florin Iaru, miercuri, doamna Eugenia Mitrașca – președintele filialei Bihor a fundației Academia Civică – l-a invitat pe istoricul și scriitorul Ovidiu Pecican.
Pentru mulți profesori, numele tânărului istoric este strâns legat de varianta manualului de istorie pentru clasa a XII-a (variantă pusă la index) în care apare și Andreea Esca (de la ProTV) și de grupul „Provincia”. Desigur, nu acest fapt este semnificativ și definitoriu pentru tânărul istoric și scriitorul Ovidiu Pecican, altfel foarte harnic, vorba lui Orlando Balaș, care s-a „îngrozit” și numai lecturând pagini întregi cu titlurile materialelor pe care le-a scris Ovidiu Pecican (considerat de Orlando drept un „Nicolae Iorga” al zilelor noastre). Conferențiind despre „Culturi românești după 1989”, distinsul invitat a făcut o radiografiere a culturii românești (cultură privită atât ca fenomen, cât și ca instituție) după ’89. Ca inițiator de propuneri oficiale, scriitorul se întreabă ce facem cu cultura, ce ar trebui să fie cultura românească și cine sunt liderii culturali; ce înseamnă să fii român (după 1848, 1859 și 1877)...
„E mai greu fără un orizont de speranță...”
Răspunzând întrebărilor ridicate la fileu chiar de domnia sa, invitatul s-a referit la mediul cultural românesc, supraviețuirea culturală, discreditarea școlilor și centralismul excesiv, care a transformat România în București și restul; a atenționat faptul că puterea consideră societatea civilă un mediu ostil, iar pe cei care își permit să o critice, drept niște „trădători”. Conferențiarul a tras semnale (bine intenționate) în direcția moștenirii culturale, a furturilor de valori culturale, a politicilor culturale, concluzionând că pentru consumatorii de cultură „e mai greu fără un orizont de speranță, decât lipsa de pe masă a șuncii...” și a altor alimente, care pot fi suplinite... (Ovidiu DAN)
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: „Culturi românești după 1989”.

Trimite email

duminică, 20 octombrie 2019