Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
12 martie 2024

Peste 12.000 de profesori și aproape 170.000 de elevi și studenți, parte din proiectele educaționale ale organizației Școala de Valori, în cei 14 ani de activitate (P)
Într-o lume într-o continuă schimbare, Școala de Valori continuă și ea să își împlinească misiunea de a călăuzi tinerii să învețe să devină creatorii propriilor vieți. Cu o experiență de 14 ani în crearea de proiecte educaționale, Școala de Valori a impactat pozitiv viața celor aproape 170.000 de elevi și studenți, precum și a celor aproximativ 12.000 de profesori.
Școala de Valori este o asociație non-guvernamentală înființată în 2009, care și-a oficializat activitatea în 2010, începând cu proiectul GROW, acum cunoscut sub numele de growedu.ro. Începând cu anul trecut, asociația și-a extins misiunea și în Diasporă. L’école des Valeurs este primul avanpost Școala de Valori în spațiul european, cu scopul de a susține dezvoltarea personală și profesională a românilor care trăiesc în Diasporă: https://lecoledesvaleurs.eu/ .

Școala de Valori rămâne implicată în susținerea educației la nivel european și în implementarea de proiecte Erasmus Plus, cu accent pe integrarea tinerilor pe piața muncii, deoarece învățarea continuă centrată pe valori este cheia cu care tinerii pot să-și atingă sau, de ce nu, să își depășească potențialul maxim.

În decursul celor 14 ani, Școala de Valori a fost alături de elevii din școala primară la cei din liceele tehnologice sau teoretice, i-a susținut în procesul de alegere a traseului educațional și de carieră. Studenții au cunoscut procesul de transformare al proiectelor Școala de Valori și, acum, sunt gata să fie antreprenori sau angajați cu competențe antreprenoriale, care știu că locul lor este într-un domeniu care să fie în armonie cu abilitățile lor personale. Pentru că profesorii sunt cheia dezvoltării elevilor, Școala de Valori se implică în crearea unor experiențe educaționale unice, interactive și inspiraționale, care vizează nu doar formarea inițială dar și pe cea continuă, adresând competențele de care au nevoie pentru a lucra cu elevii contemporani.

Credem cu tărie în puterea oamenilor de autodepășire...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 februarie 2024

Statul plătește suplimentar 56 de universități de stat și particulare, în acest an, ca să formeze peste 32 de mii de viitori profesori. Cea mai mare creștere față de anul universitar precedent e la Universitatea din Oradea – 700 de locuri în plus

În anul universitar 2023-2024, statul vrea să formeze peste 32.200 de studenți care ar putea să devină profesori, potrivit datelor din ordinul ministrului Educației nr. 6.234/2023. Este vorba despre ordinul prin care a fost aprobată lista universităților cu programe de formare psihopedagogică. Numărul locurilor a crescut cu aproape 20% față de anul trecut, cu mențiunea că anul trecut în listă nu figura numărul de locuri pentru o serie de universități, iar o universitate particulară este nouă pe această listă – Universitatea „Tibiscus” din Timișoara, care primește 100 de locuri.
Amintim că 56 de universități vor organiza programe de formare psihopedagogică pentru profesori, în anul universitar 2023-2024. Acest lucru înseamnă că pot fi școlarizați 32.250 de studenți care vor să devină profesori.

În anul universitar 2023-2024, la fel ca în fiecare an, universitățile cu cei mai mulți studenți care pot fi școlarizați sunt următoarele:

Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca – 3.500;
Universitatea din București – 3.000;
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – 2.400;
Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București – 1.600;
Universitatea din Craiova – 1.500;
Universitatea din Oradea – 1.500;
Universitatea de Vest din Timișoara – 1.500;
Universitatea „Transilvania” din Brașov – 1.100;
Academia de Studii Economice din București – 1.000;
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu – 1.000;
Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava – 1.000;
În anul universitar 2022-2023, numărul maxim de studenți care au putut fi școlarizați a fost de 26.880. Creșterea cu 5.370 de studenți este influențată de faptul că pe lista de anul trecut în dreptul a 6 universități era afișat „N/A”. Dacă aceste 6 universități și-a menținut cifra de școlarizare pentru modulul psihopedagogic, atunci noutățile ar fi doar în dreptul Universității Tehnice de Construcți București, care primește 50 de locuri în plus, la Univeristatea din Oradea, care are o creștere de 700 de locuri și la Universitatea din Petroșani – 30 de locuri în plus.

Regulile de finanțare pentru universități prevăd că pentru un student la licență, care urmează modulul de pregătire pedagogică, instituția de învățământ primește cu 16% din alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar mai mult decât pentru un student care nu urmează acest modul. Pentru un student la master, care urmează de regula modului II pedagogic, finanțarea este cu 32% peste alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar.

„Culturi românești după 1989”

Ovidiu Pecican a conferențiat, miercuri, la Oradea

„Culturi românești după 1989”

Sala mare a Primăriei Oradea a găzduit, miercuri, 14 iulie 2010, cea de-a treia „întâlnire între prieteni” din seria de conferințe inițiate de Academia Civică Bihor, în parteneriat cu Primăria municipiului Oradea, reprezentată de însuși primarul urbei, dl ing. Ilie Bolojan.

După academicianul Andrei Marga și și poetul Florin Iaru, miercuri, doamna Eugenia Mitrașca – președintele filialei Bihor a fundației Academia Civică – l-a invitat pe istoricul și scriitorul Ovidiu Pecican.
Pentru mulți profesori, numele tânărului istoric este strâns legat de varianta manualului de istorie pentru clasa a XII-a (variantă pusă la index) în care apare și Andreea Esca (de la ProTV) și de grupul „Provincia”. Desigur, nu acest fapt este semnificativ și definitoriu pentru tânărul istoric și scriitorul Ovidiu Pecican, altfel foarte harnic, vorba lui Orlando Balaș, care s-a „îngrozit” și numai lecturând pagini întregi cu titlurile materialelor pe care le-a scris Ovidiu Pecican (considerat de Orlando drept un „Nicolae Iorga” al zilelor noastre). Conferențiind despre „Culturi românești după 1989”, distinsul invitat a făcut o radiografiere a culturii românești (cultură privită atât ca fenomen, cât și ca instituție) după ’89. Ca inițiator de propuneri oficiale, scriitorul se întreabă ce facem cu cultura, ce ar trebui să fie cultura românească și cine sunt liderii culturali; ce înseamnă să fii român (după 1848, 1859 și 1877)...
„E mai greu fără un orizont de speranță...”
Răspunzând întrebărilor ridicate la fileu chiar de domnia sa, invitatul s-a referit la mediul cultural românesc, supraviețuirea culturală, discreditarea școlilor și centralismul excesiv, care a transformat România în București și restul; a atenționat faptul că puterea consideră societatea civilă un mediu ostil, iar pe cei care își permit să o critice, drept niște „trădători”. Conferențiarul a tras semnale (bine intenționate) în direcția moștenirii culturale, a furturilor de valori culturale, a politicilor culturale, concluzionând că pentru consumatorii de cultură „e mai greu fără un orizont de speranță, decât lipsa de pe masă a șuncii...” și a altor alimente, care pot fi suplinite... (Ovidiu DAN)
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: „Culturi românești după 1989”.

Trimite email
joi, 28 martie 2024, 11:42:20 Ora standard a Europei de Est