Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
21 august 2026

Portofoliul profesional al cadrelor didactice, disponibil acum ca modul în platforma Edus (P)

De peste 10 ani, Edus urmărește îndeaproape cerințele care apar în sistemul de învățământ și le integrează, pe măsură ce apar, în aceeași platformă. Edus nu mai este demult doar un catalog electronic. Modulul de burse, raportările MATE și chestionarele SASAT, butonul roșu, modulele SCIM și CEAC pentru control intern și asigurarea calității au fost adăugate în timp, pe măsură ce școlile au avut nevoie de ele. Numai de la începutul acestui an, platforma a primit 23 de actualizări, cu funcții noi și îmbunătățiri.

Cel mai recent pas este un modul dedicat portofoliului profesional al cadrelor didactice, răspuns la obligația introdusă prin Ordinul nr. 3.858/2026. Modulul este disponibil acum în Edus.

Ce rezolvă modulul pentru conducerea școlii

Metodologia aprobată prin Ordinul nr. 3.858/2026 stabilește obligații atât pentru cadrele didactice, cât și pentru unitatea de învățământ. Fiecare școală are obligația să își elaboreze o procedură internă proprie pentru gestionarea portofoliilor, iar responsabilitatea implementării revine conducerii.

În practică, directorul are nevoie să vadă care cadre didactice și-au depus portofoliul, să poată aproba sau returna un portofoliu depus și să poată prezenta situația organizat la un control. Modulul din Edus acoperă acest flux.

Portofoliile depuse sunt vizibile conducerii într-o secțiune dedicată, accesibilă din meniul principal, iar directorul poate aproba un portofoliu sau îl poate respinge cu un motiv, caz în care cadrul didactic redobândește accesul pentru a-l corecta.

Cum funcționează pentru cadrul didactic

Cadrul didactic își construiește portofoliul pe cele cinci secțiuni prevăzute de metodologie: date de identificare, activitatea de predare, învățare și evaluare, activități complementare, managementul clasei și evoluția în cariera didactică.

Documentele se încarcă în librăria proprie și se asociază secțiunilor corespunzătoare. Fiecare adăugare sau eliminare se reflectă automat în opisul portofoliului, care rămâne mereu actualizat. Declarația de autenticitate, obligatorie pentru fiecare portofoliu, se semnează electronic direct în platformă. La final, portofoliul se poate descărca structurat, cu opis, declarație și documente organizate pe secțiuni, sau se poate depune către școală.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
27 iulie 2026

Programele pentru opționalele de Astronomie la nivel de liceu au fost publicate și se aplică din anul școlar 2026-2027. Patru discipline care urmăresc aceleași competențe generale: „Cerul mai aproape”, „Universul în mișcare”, „Stelele sub lupă”, „Universul și omul – o călătorie existențială”

Programele școlare pentru opționalele de Astronomie care vor fi disponibile la nivel de liceu au fost adoptate printr-un ordin al ministrului Educației și Cercetării, publicat luni în Monitorul Oficial. Programele, introduse pentru clasa a IX-a, a X-a, a XI-a și a XII-a, se aplică începând cu anul școlar 2026-2027.

Programele adoptate sunt pentru discipline incluse în Curriculumul la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ), anume:
„Astronomie. Cerul mai aproape” – clasa a IX-a
„Astronomie. Universul în mișcare” – clasa a X-a
„Astronomie. Stele sub lupă” – clasa a Xi-a
„Astronomie. Universul și omul – o călătorie existențială” – clasa a XII-a

Potrivit documentului adoptat, „ca disciplină nouă, conform Planurilor-cadru pentru învățământul liceal, cu frecvență zi, aprobate prin OMEC nr. 4350/2025, aceasta se regăsește, ca disciplină de tip opțional ce poate fi inclusă în oferta națională, în Anexa nr. 2 din OMEC nr. 4350/2025 filiera teoretică, profilul real, specializarea matematică-informatică, clasele a IX-a – a XII-a la Note specifice, partea 2) Precizări privind curriculumul la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ) și în Anexa nr. 3 din același ordin, filiera teoretică, profilul real, specializarea științe ale naturii, clasele a IX-a – a XII-a.
Toate cele patru discipline urmăresc formarea acelorași competențe generale, anume:

Formularea de explicații argumentate pe baza rezultatelor investigării fenomenelor și proceselor cosmice
Analizarea de modele explicative referitoare la structura și evoluția sistemelor în ansamblul Universului
Corelarea de concepte și legi ȘTIAM pentru rezolvarea de probleme și situații-problemă din domeniul astronomiei.
Formularea de opinii argumentate referitoare la explorarea responsabilă a spațiului cosmic...
Citiți mai multe pe Edupedu...

„Culturi românești după 1989”

Ovidiu Pecican a conferențiat, miercuri, la Oradea

„Culturi românești după 1989”

Sala mare a Primăriei Oradea a găzduit, miercuri, 14 iulie 2010, cea de-a treia „întâlnire între prieteni” din seria de conferințe inițiate de Academia Civică Bihor, în parteneriat cu Primăria municipiului Oradea, reprezentată de însuși primarul urbei, dl ing. Ilie Bolojan.

După academicianul Andrei Marga și și poetul Florin Iaru, miercuri, doamna Eugenia Mitrașca – președintele filialei Bihor a fundației Academia Civică – l-a invitat pe istoricul și scriitorul Ovidiu Pecican.
Pentru mulți profesori, numele tânărului istoric este strâns legat de varianta manualului de istorie pentru clasa a XII-a (variantă pusă la index) în care apare și Andreea Esca (de la ProTV) și de grupul „Provincia”. Desigur, nu acest fapt este semnificativ și definitoriu pentru tânărul istoric și scriitorul Ovidiu Pecican, altfel foarte harnic, vorba lui Orlando Balaș, care s-a „îngrozit” și numai lecturând pagini întregi cu titlurile materialelor pe care le-a scris Ovidiu Pecican (considerat de Orlando drept un „Nicolae Iorga” al zilelor noastre). Conferențiind despre „Culturi românești după 1989”, distinsul invitat a făcut o radiografiere a culturii românești (cultură privită atât ca fenomen, cât și ca instituție) după ’89. Ca inițiator de propuneri oficiale, scriitorul se întreabă ce facem cu cultura, ce ar trebui să fie cultura românească și cine sunt liderii culturali; ce înseamnă să fii român (după 1848, 1859 și 1877)...
„E mai greu fără un orizont de speranță...”
Răspunzând întrebărilor ridicate la fileu chiar de domnia sa, invitatul s-a referit la mediul cultural românesc, supraviețuirea culturală, discreditarea școlilor și centralismul excesiv, care a transformat România în București și restul; a atenționat faptul că puterea consideră societatea civilă un mediu ostil, iar pe cei care își permit să o critice, drept niște „trădători”. Conferențiarul a tras semnale (bine intenționate) în direcția moștenirii culturale, a furturilor de valori culturale, a politicilor culturale, concluzionând că pentru consumatorii de cultură „e mai greu fără un orizont de speranță, decât lipsa de pe masă a șuncii...” și a altor alimente, care pot fi suplinite... (Ovidiu DAN)
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: „Culturi românești după 1989”.

Trimite email
vineri, 28 august 2026 la 14:00:25 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

Ce norocoasă ești, Lavinia!

Lavinia, am aflat un secret de la niște copii,
care se întorceau de la Muzeu:
cică marți, 25 august,
ți-au urat La mulți ani, de ziua ta!
Iar o prințesă, care îți seamănă, zicea:
,,Noi o iubim în fiecare zi"!
Ce norocoasă ești, Lavinia!