Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Târgul meșterilor populari (ediția a XVII-a)

16-18 iulie - trei zile de târg, dar și de festival folcloric

Târgul meșterilor populari (ediția a XVII-a)

Vineri, sâmbătă și duminică (16-18 iulie 2010), în parcul Nicolae Bălcescu din Oradea a fost iarăși sărbătoare populară tradițională. Pe scenă, s-a cântat și s-a jucat bihorenește, dar nu numai, sub bagheta maestrului coregraf Florea Crișu, un împătimit folclorist, un dănțăuș de 24 de carate, care a învățat tot Bihorul să joace...

Pe alei, meșteri populari vestiți din întreaga țară, și din Ungaria, și-au expus creațiile manuale, mostre de aur ale sufletului lor, picurat ori dăltuit în creații nemuritoare.
„Există oameni frumoși, suflete alese pe care Dumnezeu îi trimite în lume...”
Întâlnirea cu cei mai vestiți meșteșugari din țară nu poate să nu fie o bucurie și o sărbătoare. Pe unii îi știm de-acum atât de bine, fiind nelipsiți, an de an, fie că sunt de-ai noștri, din Budureasa, Cihei, Salonta sau Oradea, fie că au venit cu mult drag din Iași, Sibiu, Harghita, Maramureș, Bistrița-Năsăud ori Bacău...
Treceam pe aleea principală cu dl prof. Gheorghe David - directorul Centrului Județean de Cultură... când ne iese în întâmpinare bădița Ioan Măric din Bacău, cu două pliante (unul în română, celălalt în franceză). Așa a simțit bădița din Bacău că e bine să-și întâmpine oaspeții ajunși în pragul „casei”, în tindă ori pe prispă... Citim și cităm de pe pliantul pictorului Măric: „Există oameni frumoși, suflete alese pe care Dumnezeu îi trimite în lume în zilele Lui de sărbătoare”, gândea Panait Istrati. Pictorul Ioan Măric nu poate fi decât unul dintre acești oameni, care dintr-un preaplin de simțire ne oferă cheile reîntoarcerii în noi înșine. Lucrările lui Măric sunt picături dintr-un univers care aparține tuturor și fiecăruia. Privindu-le simți magia lumii străvechi în care îndoielile dispar și nu mai rămâne decât certitudinea rosturilor așezate”. Cât adevăr, câtă simțire și câtă sevă ... în vorbele meșteșugite și sincere scrise de Dragoș Benea, președintele Consiliului Județean Bacău.
Nu e de mirare că din 12 octombrie 1945, când s-a născut în satul Luncani, județul Bacău, Ioan Măric a ajuns ce a ajuns și pe unde a ajuns, cu cele 100 de expoziții personale și 900 colective, membru al Academiei Artelor Tradiționale din România, membru al A.C.A.R. Strasbourg, membru UNESCO, membru al fundației Artiștilor Plastici Naivi Vintilă Arplana..., cu expoziții la Parlamentul European, Bruxelles, 2008, 2009...
De patru ani de când „monitorizăm” și promovăm acest târg al meșterilor populari pe ovidan.ro (toate cele patru ediții – din 2007, 2008, 2009 și 2010 – le găsiți pe ovidan.ro Intrați pe Evenimente, iar apoi pe Târgul meșterilor populari), constatăm cum „abonații” manifestării, cei care vin an de an la târg, își au locul lor pe alee, întotdeauna în aceeași zonă a parcului și pe aceeași parte a aleii. Căutându-l pe vestitul lădar din Budureasa, pe făuritorul de viori cu goarnă din Lazuri de Roșia ori pe Maria Zapca din Săpânța, l-am găsit pe fiecare acolo unde l-am cunoscut în 2007 și unde i-am reperat în fiecare an...
Sporul casei din roadele pământului
Ioan Oancea (lădarul din Budureasa) se ține bine la cei 86 de ani ai săi. E încă energic și spiritual. L-am găsit cântând la vioară. La edițiile anterioare l-am surprins sculptând. Și-a abandonat vioara și a pornit cazanul cu aburi, care funcționează. Mai că-i venea să ne arate că și moara de apă funcționează, dacă eram mai aproape de Crișul (cel) Repede. Văzând lumea interesată de potcoavele și sporul casei din roadele pământului (semințele ambalate în sticluțe), dar și de felicitările și invitațiile de nuntă de la standul meșterului popular din Timișoara, ne-am oprit să-l ascultăm pe Dumitru Copil, cel ce se face „vinovat” de sporul casei din roadele pământului. „Povestea” a înghițit-o și chiar a fermecat-o pe Ariana (la cei patru anișori ai săi) care și-a luat acasă o asemenea sticluță. La nevoie, va apela la ajutorul magic al sticluței și semințelor cu puteri miraculoase...
Umblată pe la multe târguri și expoziții naționale și chiar internaționale, Maria Zapca din vestita Săpânță (a Maramureșului), ține să felicite organizatorii orădeni, care, chiar și în vreme de criză, nu percep taxe pentru cazare și masă, ba chiar le decontează și drumul, în timp ce la Muzeul Satului și Muzeul Þăranului Român se percepe taxă de participare... Asemenea bune practici, ca la Oradea, se mai întâlnesc, zice Maria Zapca, și la Craiova și Vaslui.
„Þesături vopsite cu plante”
Pe bună dreptate, se spune că „reclama e sufletul comerțului”. Citind „reclama” („Þesături vopsite cu plante”), am abordat-o pe Mariana Chiricheu din Cihei (Bihor), care, de fapt, e născută în Sighetu Marmației, cu rădăcini în Botiza, unde a primit primele informații despre vopsitul cu plante... „care este o adevărată industrie, pentru că plantele se folosesc în stare crudă sau uscată, uscate, după caz, la soare sau la umbră, în combinații diferite... Plantele le recoltăm începând din luna mai până în noiembrie. Soțul meu (Stănică) e cu laboratorul...”
Tot pentru prima oară aveam să-l abordăm și pe Vasile Filip, din Baia Mare (chiar dacă nea Văsâi vine de ani buni, de vreo 17 ani, la târg la Oradea). Alături i-am cunoscut pe mai tinerii Cătălin și Diana Buda, din Târgu Lăpuș, soț și soție, cu sculpturi și respectiv, icoane pe sticlă. Pe alee, am dat cu ochii de Cristi (maestru în tehnoredactare) și familia sa, ajungând să-l cunosc și pe „dacul” cel mic - liber, independent și suveran -, despre care aflasem multe de toate din relatările tatălui, pe vremea când lucram împreună la paginație, la „Informația de Vest”. Florica Drăgan era și ea la târg cu fiica și ginerele. A fost o mare bucurie să o întâlnim pe profesoara de română de ieri de la „Lucian Blaga”, ca și pe bunul nostru prieten Ovi Pascu.
Dovlecii - „vedete” și obiecte artistice
Fără a sta mult pe gânduri și a ne întinde la vorbă, am trecut și pe la standurile lui Mitru Iordan din Băbeni – Vâlcea, Ștefan Groza din Baia Mare, Csosz Bela din Salonta (Bihor), Veturia Suciu din Cojocna (Cluj), Ileana Vlad din Sânmatin (Bihor), Mihaela Tătulescu și Radu Tîrnovean (din Oradea) și Gheorghe Mateescu din Curtea de Argeș (Argeș). Doamna Mateescu avea să ne explice cum ajung dovlecii lor speciali „vedete” și obiecte artistice. Un rapsod de primă mână este Nicolae Sava din Bistrița (Bistrița-Năsăud), care cântă la toate instrumentele pe care le făurește. Și nu sunt puține! Când îl vezi nu ai spune că este absolvent de conservator, dar când îl asculți cântând la taragot sau la alte câteva instrumente muzicale îi accepți versiunea și îi dai dreptate (o fi absolvit Conservatorul din Chișinău - Republica Moldova). „Niculae” (cum l-au „botezat” organizatorii manifestării), ca mulți alți români din Basarabia, s-a stabilit în anul 2000 în Bistrița, iar în 2002 și-a brevetat un taragot de performanță (de 3.500 de euro) cu două modele (variante): un taragot pentru clarinetiști și un altul pentru saxofoniști...
Iată, așadar, vorba românului, câte nu poți vedea și afla la un târg al meșterilor populari! Mai greu e să dai de organizatori pe care am fi vrut să-i felicităm pentru cele aflate de la Maria Zapca din Săpânța, dar și să-i săpunim din alte motive, acuzându-i de proastă promovare a evenimentului! (Ovidiu DAN)
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Târgul meșterilor populari (ediția a XVII-a).

Trimite email
marți, 26 mai 2026 la 06:42:36 Ora de vară a Europei de Est