Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 aprilie 2024

Concurs național pentru profesori, în programul LifeLab.

Premii pentru cadrele didactice care documentează și argumentează folosirea la clasă a fișelor educaționale cu aplicații practice de educație financiară la mai multe discipline
Banca Comercială Română (BCR) anunță extinderea programului LifeLab la nivel național, potrivit comunicatului de presă transmis cu ocazia Zilei Educației Financiare. Proiectul își propune să recompenseze profesorii care integrează noțiuni de educație financiară și discuțiile despre bani și comportamente financiare responsabile în predarea disciplinelor lor, la clasă.
Petiția pentru introducerea educației financiare în materiile predate la școală este deschisă și sunt invitați să o semneze cei care vor să susțină această schimbare.
Se pot înscrie toți profesorii care vor să le ofere elevilor lor abordări interesante, captivante și ancorate în realitate, chiar la disciplinele pe care le predau, indiferent de ciclul de învățământ, din orice școală și grădiniță.
Pentru a se înscrie, trebuie doar să își creeze un cont pe platforma Școala de Bani, să descarce materialele educaționale deja publicate în proiectul LifeLab, potrivite pentru materia pe care o predau și să le aplice la clasă.
Evident, profesorii care se înscriu trebuie să documenteze acest demers didactic prin fotografii sau clipuri video, realizate în timpul implementării fișelor la ore, să urce fișierele pe un link de transfer. Apoi, datele profesorului și o mică descriere despre cum a decurs ora și link-ul de transfer vor trebui completate pe pagina proiectului.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 martie 2024

Regulile pentru gradația de merit a profesorilor se vor modifica „într-un timp relativ scurt”, anunță Ligia Deca: Nu putem să venim cu revoluții acolo
Ligia Deca, ministrul Educației, a declarat luni, 25 martie, în cadrul unei conferințe de presă, că metodologia gradației de merit pentru profesori va fi revizuită și „e un ordin de ministru care trebuie emis într-un timp relativ scurt”. Pe 11 martie 2024, Ligia Deca spunea că în Ministerul Educației au loc discuții în prezent cu privire la „regândirea gradației de merit” și „regândirea treptelor de salarizare” a profesorilor.
Amintim că ordinul de ministru cu noile reguli pentru gradația de merit a profesorilor, programat să apară de Ziua Păcălelii, în acest an, a fost mutat pe 2 aprilie de Ministerul Educație, potrivit unui document publicat în Monitorul Oficial.
Ministrul Educației a spus luni că lucrează cu specialiștii OCDE pentru un cadru de evaluare de performanță potrivit pentru România: „Un alt sfat al lor este ca acest cadru să nu fie implementat brusc. Este nevoie de pilotare, este nevoie de timp de acomodare și este nevoie de predictibilitate pentru cadrele didactice”, a spus Deca.
„Prima discuție pe care o avem în acest sens este cea legată de revizuirea metodologiei gradației de merit, e un ordin de ministru care trebuie emis într-un timp relativ scurt. Și acolo avem prima discuție. Sigur, nu putem să venim cu revoluții acolo, pentru că, practic, e nevoie de un pic de timp să mergem pe recomandările OCDE.
Recomandările OCDE vorbesc și despre corelarea etapelor de promovare în carieră cu standarde profesionale, deci este vorba de o construcție a carierei didactice mai amplă, este vorba de timp pentru a putea avea rezultate obiective, de tipul evaluării standardizate pentru elevi, ca să poți să ai oglinda valorii adăugate la clasă. Și ne propunem, sigur, să venim cu o serie întreagă de propuneri, dar, din nou, aceste schimbări nu se pot întâmpla peste noapte”, a precizat Ligia Deca...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
12 martie 2024

Peste 12.000 de profesori și aproape 170.000 de elevi și studenți, parte din proiectele educaționale ale organizației Școala de Valori, în cei 14 ani de activitate (P)
Într-o lume într-o continuă schimbare, Școala de Valori continuă și ea să își împlinească misiunea de a călăuzi tinerii să învețe să devină creatorii propriilor vieți. Cu o experiență de 14 ani în crearea de proiecte educaționale, Școala de Valori a impactat pozitiv viața celor aproape 170.000 de elevi și studenți, precum și a celor aproximativ 12.000 de profesori.
Școala de Valori este o asociație non-guvernamentală înființată în 2009, care și-a oficializat activitatea în 2010, începând cu proiectul GROW, acum cunoscut sub numele de growedu.ro. Începând cu anul trecut, asociația și-a extins misiunea și în Diasporă. L’école des Valeurs este primul avanpost Școala de Valori în spațiul european, cu scopul de a susține dezvoltarea personală și profesională a românilor care trăiesc în Diasporă: https://lecoledesvaleurs.eu/ .

Școala de Valori rămâne implicată în susținerea educației la nivel european și în implementarea de proiecte Erasmus Plus, cu accent pe integrarea tinerilor pe piața muncii, deoarece învățarea continuă centrată pe valori este cheia cu care tinerii pot să-și atingă sau, de ce nu, să își depășească potențialul maxim.

În decursul celor 14 ani, Școala de Valori a fost alături de elevii din școala primară la cei din liceele tehnologice sau teoretice, i-a susținut în procesul de alegere a traseului educațional și de carieră. Studenții au cunoscut procesul de transformare al proiectelor Școala de Valori și, acum, sunt gata să fie antreprenori sau angajați cu competențe antreprenoriale, care știu că locul lor este într-un domeniu care să fie în armonie cu abilitățile lor personale. Pentru că profesorii sunt cheia dezvoltării elevilor, Școala de Valori se implică în crearea unor experiențe educaționale unice, interactive și inspiraționale, care vizează nu doar formarea inițială dar și pe cea continuă, adresând competențele de care au nevoie pentru a lucra cu elevii contemporani.

Credem cu tărie în puterea oamenilor de autodepășire...

Târgul meșterilor populari (ediția a XVII-a)

16-18 iulie - trei zile de târg, dar și de festival folcloric

Târgul meșterilor populari (ediția a XVII-a)

Vineri, sâmbătă și duminică (16-18 iulie 2010), în parcul Nicolae Bălcescu din Oradea a fost iarăși sărbătoare populară tradițională. Pe scenă, s-a cântat și s-a jucat bihorenește, dar nu numai, sub bagheta maestrului coregraf Florea Crișu, un împătimit folclorist, un dănțăuș de 24 de carate, care a învățat tot Bihorul să joace...

Pe alei, meșteri populari vestiți din întreaga țară, și din Ungaria, și-au expus creațiile manuale, mostre de aur ale sufletului lor, picurat ori dăltuit în creații nemuritoare.
„Există oameni frumoși, suflete alese pe care Dumnezeu îi trimite în lume...”
Întâlnirea cu cei mai vestiți meșteșugari din țară nu poate să nu fie o bucurie și o sărbătoare. Pe unii îi știm de-acum atât de bine, fiind nelipsiți, an de an, fie că sunt de-ai noștri, din Budureasa, Cihei, Salonta sau Oradea, fie că au venit cu mult drag din Iași, Sibiu, Harghita, Maramureș, Bistrița-Năsăud ori Bacău...
Treceam pe aleea principală cu dl prof. Gheorghe David - directorul Centrului Județean de Cultură... când ne iese în întâmpinare bădița Ioan Măric din Bacău, cu două pliante (unul în română, celălalt în franceză). Așa a simțit bădița din Bacău că e bine să-și întâmpine oaspeții ajunși în pragul „casei”, în tindă ori pe prispă... Citim și cităm de pe pliantul pictorului Măric: „Există oameni frumoși, suflete alese pe care Dumnezeu îi trimite în lume în zilele Lui de sărbătoare”, gândea Panait Istrati. Pictorul Ioan Măric nu poate fi decât unul dintre acești oameni, care dintr-un preaplin de simțire ne oferă cheile reîntoarcerii în noi înșine. Lucrările lui Măric sunt picături dintr-un univers care aparține tuturor și fiecăruia. Privindu-le simți magia lumii străvechi în care îndoielile dispar și nu mai rămâne decât certitudinea rosturilor așezate”. Cât adevăr, câtă simțire și câtă sevă ... în vorbele meșteșugite și sincere scrise de Dragoș Benea, președintele Consiliului Județean Bacău.
Nu e de mirare că din 12 octombrie 1945, când s-a născut în satul Luncani, județul Bacău, Ioan Măric a ajuns ce a ajuns și pe unde a ajuns, cu cele 100 de expoziții personale și 900 colective, membru al Academiei Artelor Tradiționale din România, membru al A.C.A.R. Strasbourg, membru UNESCO, membru al fundației Artiștilor Plastici Naivi Vintilă Arplana..., cu expoziții la Parlamentul European, Bruxelles, 2008, 2009...
De patru ani de când „monitorizăm” și promovăm acest târg al meșterilor populari pe ovidan.ro (toate cele patru ediții – din 2007, 2008, 2009 și 2010 – le găsiți pe ovidan.ro Intrați pe Evenimente, iar apoi pe Târgul meșterilor populari), constatăm cum „abonații” manifestării, cei care vin an de an la târg, își au locul lor pe alee, întotdeauna în aceeași zonă a parcului și pe aceeași parte a aleii. Căutându-l pe vestitul lădar din Budureasa, pe făuritorul de viori cu goarnă din Lazuri de Roșia ori pe Maria Zapca din Săpânța, l-am găsit pe fiecare acolo unde l-am cunoscut în 2007 și unde i-am reperat în fiecare an...
Sporul casei din roadele pământului
Ioan Oancea (lădarul din Budureasa) se ține bine la cei 86 de ani ai săi. E încă energic și spiritual. L-am găsit cântând la vioară. La edițiile anterioare l-am surprins sculptând. Și-a abandonat vioara și a pornit cazanul cu aburi, care funcționează. Mai că-i venea să ne arate că și moara de apă funcționează, dacă eram mai aproape de Crișul (cel) Repede. Văzând lumea interesată de potcoavele și sporul casei din roadele pământului (semințele ambalate în sticluțe), dar și de felicitările și invitațiile de nuntă de la standul meșterului popular din Timișoara, ne-am oprit să-l ascultăm pe Dumitru Copil, cel ce se face „vinovat” de sporul casei din roadele pământului. „Povestea” a înghițit-o și chiar a fermecat-o pe Ariana (la cei patru anișori ai săi) care și-a luat acasă o asemenea sticluță. La nevoie, va apela la ajutorul magic al sticluței și semințelor cu puteri miraculoase...
Umblată pe la multe târguri și expoziții naționale și chiar internaționale, Maria Zapca din vestita Săpânță (a Maramureșului), ține să felicite organizatorii orădeni, care, chiar și în vreme de criză, nu percep taxe pentru cazare și masă, ba chiar le decontează și drumul, în timp ce la Muzeul Satului și Muzeul Þăranului Român se percepe taxă de participare... Asemenea bune practici, ca la Oradea, se mai întâlnesc, zice Maria Zapca, și la Craiova și Vaslui.
„Þesături vopsite cu plante”
Pe bună dreptate, se spune că „reclama e sufletul comerțului”. Citind „reclama” („Þesături vopsite cu plante”), am abordat-o pe Mariana Chiricheu din Cihei (Bihor), care, de fapt, e născută în Sighetu Marmației, cu rădăcini în Botiza, unde a primit primele informații despre vopsitul cu plante... „care este o adevărată industrie, pentru că plantele se folosesc în stare crudă sau uscată, uscate, după caz, la soare sau la umbră, în combinații diferite... Plantele le recoltăm începând din luna mai până în noiembrie. Soțul meu (Stănică) e cu laboratorul...”
Tot pentru prima oară aveam să-l abordăm și pe Vasile Filip, din Baia Mare (chiar dacă nea Văsâi vine de ani buni, de vreo 17 ani, la târg la Oradea). Alături i-am cunoscut pe mai tinerii Cătălin și Diana Buda, din Târgu Lăpuș, soț și soție, cu sculpturi și respectiv, icoane pe sticlă. Pe alee, am dat cu ochii de Cristi (maestru în tehnoredactare) și familia sa, ajungând să-l cunosc și pe „dacul” cel mic - liber, independent și suveran -, despre care aflasem multe de toate din relatările tatălui, pe vremea când lucram împreună la paginație, la „Informația de Vest”. Florica Drăgan era și ea la târg cu fiica și ginerele. A fost o mare bucurie să o întâlnim pe profesoara de română de ieri de la „Lucian Blaga”, ca și pe bunul nostru prieten Ovi Pascu.
Dovlecii - „vedete” și obiecte artistice
Fără a sta mult pe gânduri și a ne întinde la vorbă, am trecut și pe la standurile lui Mitru Iordan din Băbeni – Vâlcea, Ștefan Groza din Baia Mare, Csosz Bela din Salonta (Bihor), Veturia Suciu din Cojocna (Cluj), Ileana Vlad din Sânmatin (Bihor), Mihaela Tătulescu și Radu Tîrnovean (din Oradea) și Gheorghe Mateescu din Curtea de Argeș (Argeș). Doamna Mateescu avea să ne explice cum ajung dovlecii lor speciali „vedete” și obiecte artistice. Un rapsod de primă mână este Nicolae Sava din Bistrița (Bistrița-Năsăud), care cântă la toate instrumentele pe care le făurește. Și nu sunt puține! Când îl vezi nu ai spune că este absolvent de conservator, dar când îl asculți cântând la taragot sau la alte câteva instrumente muzicale îi accepți versiunea și îi dai dreptate (o fi absolvit Conservatorul din Chișinău - Republica Moldova). „Niculae” (cum l-au „botezat” organizatorii manifestării), ca mulți alți români din Basarabia, s-a stabilit în anul 2000 în Bistrița, iar în 2002 și-a brevetat un taragot de performanță (de 3.500 de euro) cu două modele (variante): un taragot pentru clarinetiști și un altul pentru saxofoniști...
Iată, așadar, vorba românului, câte nu poți vedea și afla la un târg al meșterilor populari! Mai greu e să dai de organizatori pe care am fi vrut să-i felicităm pentru cele aflate de la Maria Zapca din Săpânța, dar și să-i săpunim din alte motive, acuzându-i de proastă promovare a evenimentului! (Ovidiu DAN)
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Târgul meșterilor populari (ediția a XVII-a).

Trimite email
sâmbătă, 20 aprilie 2024, 00:00:16 Ora de vară a Europei de Est