Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

15 septembrie 2026

Federația Părinților – Edupart precizează că susține proiectul deputatei PNL Raluca Turcan privind interzicerea telefoanelor în școli și modificări privind accesul elevilor la consiliere psihologică, însă aduce câteva precizări și propuneri de modificare a proiectului, într-un comunicat de presă, transmis pe 12 septembrie.
Amintim, în contextul rezultatelor PISA 2025, deputata PNL Raluca Turcan a cerut Comisiei de Învățământ din Camera Deputaților să pună pe ordinea de zi proiectul de lege prin care telefoanele mobile sunt interzise în școli și licee „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor”. Proiectul prevede extinderea monitorizării audio-video în școli și măsuri privind consilierea psihologică gratuită și obligatorie a elevilor.

Consiliul Național al Elevilor nu e de acord cu interzicerea telefoanelor pe tot parcursul programului școlar.

„Interzicerea telefoanelor poate fi o măsură bună de disciplină educațională, concentrare și protecție împotriva cyberbullyingului, dar nu trebuie prezentată ca o soluție care, singură, repară rezultatele PISA”, scrie Federația Părinților Edupart.

Proiectul deputatei PNL Raluca Turcan propune modificarea Legii Educației nr 198/ 2023 în sensul în care telefoanele mobile să fie interzise „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor” și să fie ținute în spații speciale până la finalul orelor.

În plus, proiectul modifică articolul 14 din Legea învățământului preuniversitar și introduce obligativitatea ca, la înscrierea copilului la școală, contractul educațional să conțină acordul expres al părinților sau al elevului major privind participarea la consiliere psihologică.

Mai mult, proiectul introduce o prevedere nouă despre obligativitatea de a participa la ședințe de consiliere școlară, la cererea profesorului. „Participarea la ședințe de consiliere școlară și/sau psihologică prevăzute la alin. (4) lit. a) poate fi dispusă de personalul didactic sau de conducerea unității de învățământ și este obligatorie pentru antepreșcolar, preșcolar sau elev”, scrie în proiectul propus de deputata Raluca Turcan.

Federația Națională a Părinților spune că „sesizarea poate și trebuie să poată fi făcută de profesor. Profesorul este unul dintre adulții care petrec cel mai mult timp cu elevul și poate observa schimbări de comportament, agresivitate, izolare, automutilare, bullying, neglijare sau alte elemente de risc.

Evaluarea trebuie însă realizată de un profesionist cu competențele necesare. Profesorul poate observa și sesiza dar profesorul nu diagnostichează”, scrie în comunicatul de presă.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

Duminică, 30 august 2026

Când încep cursurile?

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026, potrivit structurii oficiale a anului școlar 2026-2027, aprobată de Ministerul Educației. Anul școlar are 36 de săptămâni de cursuri pentru majoritatea elevilor și se încheie vineri, 18 iunie 2027. Prima vacanță, cea de toamnă, începe pe 24 octombrie.
Anul școlar 2026-2027 începe oficial la 1 septembrie 2026 și se încheie la 31 august 2027, însă prima zi de cursuri este luni, 7 septembrie, conform Ordinului ministrului Educației și Cercetării nr. 3.194/2026 privind structura anului școlar.
Pentru elevi, începutul școlii din septembrie 2026 vine și cu o schimbare importantă la liceu: elevii care intră în clasa a IX-a sunt prima generație care va învăța după noile programe școlare de liceu. Manualele realizate pentru noile programe nu vor fi însă disponibile în format tipărit la începutul cursurilor. Directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, Bogdan Cristescu, a declarat că „în cel mai bun caz” manualele ar putea fi disponibile în format digital pe 7 septembrie. Dacă nu vor exista contestații, variantele tipărite ar putea ajunge la elevi în octombrie, iar în cazul unor contestații termenul s-ar putea prelungi pentru unele manuale până în ianuarie 2027. Manualele sunt instrumente de predare la clasă, folosesc mai mult elevilor, ele nu sunt obligatorii pentru profesori. Cadrele didactice au ca obligație aplicarea programei școlare.

Când începe școala în septembrie 2026?

Prima zi de școală este luni, 7 septembrie 2026.
Primul modul de cursuri durează șapte săptămâni, de luni, 7 septembrie, până vineri, 23 octombrie 2026.
Prima vacanță a elevilor începe sâmbătă, 24 octombrie, și se încheie duminică, 1 noiembrie. Elevii revin la școală luni, 2 noiembrie 2026.

Pe 5 octombrie 2026 nu se fac cursuri!

La mai puțin de o lună după începerea școlii, elevii vor avea o zi fără cursuri.
Luni, 5 octombrie 2026, de Ziua internațională a educației, nu se organizează cursuri, potrivit ordinului privind structura anului școlar. Nu se fac cursuri nici în zilele nelucrătoare și de sărbătoare legală prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă aplicabil...

Târgul meșterilor populari (ediția a XVII-a)

16-18 iulie - trei zile de târg, dar și de festival folcloric


Târgul meșterilor populari (ediția a XVII-a)
Vineri, sâmbătă și duminică (16-18 iulie 2010), în parcul Nicolae Bălcescu din Oradea a fost iarăși sărbătoare populară tradițională. Pe scenă, s-a cântat și s-a jucat bihorenește, dar nu numai, sub bagheta maestrului coregraf Florea Crișu, un împătimit folclorist, un dănțăuș de 24 de carate, care a învățat tot Bihorul să joace...

Pe alei, meșteri populari vestiți din întreaga țară, și din Ungaria, și-au expus creațiile manuale, mostre de aur ale sufletului lor, picurat ori dăltuit în creații nemuritoare.

„Există oameni frumoși, suflete alese pe care Dumnezeu îi trimite în lume...”

Întâlnirea cu cei mai vestiți meșteșugari din țară nu poate să nu fie o bucurie și o sărbătoare. Pe unii îi știm de-acum atât de bine, fiind nelipsiți, an de an, fie că sunt de-ai noștri, din Budureasa, Cihei, Salonta sau Oradea, fie că au venit cu mult drag din Iași, Sibiu, Harghita, Maramureș, Bistrița-Năsăud ori Bacău...

Treceam pe aleea principală cu dl prof. Gheorghe David - directorul Centrului Județean de Cultură... când ne iese în întâmpinare bădița Ioan Măric din Bacău, cu două pliante (unul în română, celălalt în franceză). Așa a simțit bădița din Bacău că e bine să-și întâmpine oaspeții ajunși în pragul „casei”, în tindă ori pe prispă... Citim și cităm de pe pliantul pictorului Măric: „Există oameni frumoși, suflete alese pe care Dumnezeu îi trimite în lume în zilele Lui de sărbătoare”, gândea Panait Istrati. Pictorul Ioan Măric nu poate fi decât unul dintre acești oameni, care dintr-un preaplin de simțire ne oferă cheile reîntoarcerii în noi înșine. Lucrările lui Măric sunt picături dintr-un univers care aparține tuturor și fiecăruia. Privindu-le simți magia lumii străvechi în care îndoielile dispar și nu mai rămâne decât certitudinea rosturilor așezate”. Cât adevăr, câtă simțire și câtă sevă ... în vorbele meșteșugite și sincere scrise de Dragoș Benea, președintele Consiliului Județean Bacău.

Nu e de mirare că din 12 octombrie 1945, când s-a născut în satul Luncani, județul Bacău, Ioan Măric a ajuns ce a ajuns și pe unde a ajuns, cu cele 100 de expoziții personale și 900 colective, membru al Academiei Artelor Tradiționale din România, membru al A.C.A.R. Strasbourg, membru UNESCO, membru al fundației Artiștilor Plastici Naivi Vintilă Arplana..., cu expoziții la Parlamentul European, Bruxelles, 2008, 2009...

De patru ani de când „monitorizăm” și promovăm acest târg al meșterilor populari pe ovidan.ro (toate cele patru ediții – din 2007, 2008, 2009 și 2010 – le găsiți pe ovidan.ro Intrați pe Evenimente, iar apoi pe Târgul meșterilor populari), constatăm cum „abonații” manifestării, cei care vin an de an la târg, își au locul lor pe alee, întotdeauna în aceeași zonă a parcului și pe aceeași parte a aleii. Căutându-l pe vestitul lădar din Budureasa, pe făuritorul de viori cu goarnă din Lazuri de Roșia ori pe Maria Zapca din Săpânța, l-am găsit pe fiecare acolo unde l-am cunoscut în 2007 și unde i-am reperat în fiecare an...

Sporul casei din roadele pământului

Ioan Oancea (lădarul din Budureasa) se ține bine la cei 86 de ani ai săi. E încă energic și spiritual. L-am găsit cântând la vioară. La edițiile anterioare l-am surprins sculptând. Și-a abandonat vioara și a pornit cazanul cu aburi, care funcționează. Mai că-i venea să ne arate că și moara de apă funcționează, dacă eram mai aproape de Crișul (cel) Repede. Văzând lumea interesată de potcoavele și sporul casei din roadele pământului (semințele ambalate în sticluțe), dar și de felicitările și invitațiile de nuntă de la standul meșterului popular din Timișoara, ne-am oprit să-l ascultăm pe Dumitru Copil, cel ce se face „vinovat” de sporul casei din roadele pământului. „Povestea” a înghițit-o și chiar a fermecat-o pe Ariana (la cei patru anișori ai săi) care și-a luat acasă o asemenea sticluță. La nevoie, va apela la ajutorul magic al sticluței și semințelor cu puteri miraculoase...

Umblată pe la multe târguri și expoziții naționale și chiar internaționale, Maria Zapca din vestita Săpânță (a Maramureșului), ține să felicite organizatorii orădeni, care, chiar și în vreme de criză, nu percep taxe pentru cazare și masă, ba chiar le decontează și drumul, în timp ce la Muzeul Satului și Muzeul Þăranului Român se percepe taxă de participare... Asemenea bune practici, ca la Oradea, se mai întâlnesc, zice Maria Zapca, și la Craiova și Vaslui.

„Þesături vopsite cu plante”

Pe bună dreptate, se spune că „reclama e sufletul comerțului”. Citind „reclama” („Þesături vopsite cu plante”), am abordat-o pe Mariana Chiricheu din Cihei (Bihor), care, de fapt, e născută în Sighetu Marmației, cu rădăcini în Botiza, unde a primit primele informații despre vopsitul cu plante... „care este o adevărată industrie, pentru că plantele se folosesc în stare crudă sau uscată, uscate, după caz, la soare sau la umbră, în combinații diferite... Plantele le recoltăm începând din luna mai până în noiembrie. Soțul meu (Stănică) e cu laboratorul...”

Tot pentru prima oară aveam să-l abordăm și pe Vasile Filip, din Baia Mare (chiar dacă nea Văsâi vine de ani buni, de vreo 17 ani, la târg la Oradea). Alături i-am cunoscut pe mai tinerii Cătălin și Diana Buda, din Târgu Lăpuș, soț și soție, cu sculpturi și respectiv, icoane pe sticlă. Pe alee, am dat cu ochii de Cristi (maestru în tehnoredactare) și familia sa, ajungând să-l cunosc și pe „dacul” cel mic - liber, independent și suveran -, despre care aflasem multe de toate din relatările tatălui, pe vremea când lucram împreună la paginație, la „Informația de Vest”. Florica Drăgan era și ea la târg cu fiica și ginerele. A fost o mare bucurie să o întâlnim pe profesoara de română de ieri de la „Lucian Blaga”, ca și pe bunul nostru prieten Ovi Pascu.

Dovlecii - „vedete” și obiecte artistice

Fără a sta mult pe gânduri și a ne întinde la vorbă, am trecut și pe la standurile lui Mitru Iordan din Băbeni – Vâlcea, Ștefan Groza din Baia Mare, Csosz Bela din Salonta (Bihor), Veturia Suciu din Cojocna (Cluj), Ileana Vlad din Sânmatin (Bihor), Mihaela Tătulescu și Radu Tîrnovean (din Oradea) și Gheorghe Mateescu din Curtea de Argeș (Argeș). Doamna Mateescu avea să ne explice cum ajung dovlecii lor speciali „vedete” și obiecte artistice. Un rapsod de primă mână este Nicolae Sava din Bistrița (Bistrița-Năsăud), care cântă la toate instrumentele pe care le făurește. Și nu sunt puține! Când îl vezi nu ai spune că este absolvent de conservator, dar când îl asculți cântând la taragot sau la alte câteva instrumente muzicale îi accepți versiunea și îi dai dreptate (o fi absolvit Conservatorul din Chișinău - Republica Moldova). „Niculae” (cum l-au „botezat” organizatorii manifestării), ca mulți alți români din Basarabia, s-a stabilit în anul 2000 în Bistrița, iar în 2002 și-a brevetat un taragot de performanță (de 3.500 de euro) cu două modele (variante): un taragot pentru clarinetiști și un altul pentru saxofoniști...

Iată, așadar, vorba românului, câte nu poți vedea și afla la un târg al meșterilor populari! Mai greu e să dai de organizatori pe care am fi vrut să-i felicităm pentru cele aflate de la Maria Zapca din Săpânța, dar și să-i săpunim din alte motive, acuzându-i de proastă promovare a evenimentului! (Ovidiu DAN)

P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Târgul meșterilor populari (ediția a XVII-a).