Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 noiembrie 2026

BREAKING În anul școlar 2027-2028, clasele din mediul urban vor avea cu cel puțin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de lege – proiect

Ana MOISE

Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare pentru 2027-2028, se va analiza situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de Legea nr. 198/2023, conform proiectului metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare pentru anul școlar 2027-2028, pus în consultare publică pe 12 noiembrie de Ministerul Educației și Cercetării.
Proiectul metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare în anul școlar 2027-2028 introduce criterii noi pentru planificarea claselor din mediul urban și din municipii, plus obligația verificării pe baza datelor din SIIIR a situațiilor elevilor înscriși în aceeași formațiune de studiu de cel puțin de 3 ori.
Propunerea vine în contextul în care Sorin Ionescu, ministru delegat pentru Învățământul Preuniversitar, a criticat clasele supraaglomerate. Acesta a spus că „34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu”, la audierea din Parlament pentru funcția de ministru, de pe 19 octombrie.
„N-am avut acces la toate aceste date ale ministerului, dar eu cred că 34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu. Toată Europa militează pentru scăderea numărului de elevi. De ce? Mai puțini elevi înseamnă un cadru didactic mai concentrat pe activitatea didactică”, a declarat Sorin Ionescu.
Edupedu.ro a scris că Federația Părinților Edupart a semnalat conducerii ISMB clase pregătitoare 2026 cu 28 și 29 de elevi: Vă adresăm rugămintea să dispuneți o analiză juridică corectă
În anul școlar 2025-2026, 2.405 formațiuni de studiu funcționau cu mai mulți elevi decât permite legea, potrivit unui răspuns al Ministerului Educației transmis Camerei Deputaților. Într-un liceu din Brașov a fost raportată o clasă cu 51 de elevi, cu 21 peste plafonul legal, potrivit datelor prezentate de Edupedu.ro.
Fostul ministrul al Educației, Mihai Dimian, a spus că numărul final al elevilor dintr-o clasă de nivel primar ar trebui să fie 24: „Noi am pornit de la ideea că media 24, că în anumite situații poți să crești până la 28. După care am adăugat minorități, am adăugat CES și tot creștem numărul acesta”.
Prevederile din proiectul pentru anul școlar 2027-2028

Art. 3. – „Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului economic se vor analiza următoarele aspecte:

a) situaţia claselor paralele despre care se estimează, pe baza datelor înregistrate în SIIIR, că la sfârşitul anului şcolar au efective sub limita minimă stabilită prin lege şi a căror comasare se impune fie la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică şi în structurile arondate acesteia, fie la nivelul localităţii/unităţii administrativ-teritoriale, în raport cu prevederile art. 23 alin. (1), (1^1), (1^2) şi alin. (1^3) lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

b) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

c) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din municipii, astfel încât acestea să funcționeze cu cel mult 2 elevi sub limita maximă prevăzută la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare...

Târgul meșterilor populari (ediția a XVII-a)

16-18 iulie - trei zile de târg, dar și de festival folcloric

Târgul meșterilor populari (ediția a XVII-a)

Vineri, sâmbătă și duminică (16-18 iulie 2010), în parcul Nicolae Bălcescu din Oradea a fost iarăși sărbătoare populară tradițională. Pe scenă, s-a cântat și s-a jucat bihorenește, dar nu numai, sub bagheta maestrului coregraf Florea Crișu, un împătimit folclorist, un dănțăuș de 24 de carate, care a învățat tot Bihorul să joace...

Pe alei, meșteri populari vestiți din întreaga țară, și din Ungaria, și-au expus creațiile manuale, mostre de aur ale sufletului lor, picurat ori dăltuit în creații nemuritoare.
„Există oameni frumoși, suflete alese pe care Dumnezeu îi trimite în lume...”
Întâlnirea cu cei mai vestiți meșteșugari din țară nu poate să nu fie o bucurie și o sărbătoare. Pe unii îi știm de-acum atât de bine, fiind nelipsiți, an de an, fie că sunt de-ai noștri, din Budureasa, Cihei, Salonta sau Oradea, fie că au venit cu mult drag din Iași, Sibiu, Harghita, Maramureș, Bistrița-Năsăud ori Bacău...
Treceam pe aleea principală cu dl prof. Gheorghe David - directorul Centrului Județean de Cultură... când ne iese în întâmpinare bădița Ioan Măric din Bacău, cu două pliante (unul în română, celălalt în franceză). Așa a simțit bădița din Bacău că e bine să-și întâmpine oaspeții ajunși în pragul „casei”, în tindă ori pe prispă... Citim și cităm de pe pliantul pictorului Măric: „Există oameni frumoși, suflete alese pe care Dumnezeu îi trimite în lume în zilele Lui de sărbătoare”, gândea Panait Istrati. Pictorul Ioan Măric nu poate fi decât unul dintre acești oameni, care dintr-un preaplin de simțire ne oferă cheile reîntoarcerii în noi înșine. Lucrările lui Măric sunt picături dintr-un univers care aparține tuturor și fiecăruia. Privindu-le simți magia lumii străvechi în care îndoielile dispar și nu mai rămâne decât certitudinea rosturilor așezate”. Cât adevăr, câtă simțire și câtă sevă ... în vorbele meșteșugite și sincere scrise de Dragoș Benea, președintele Consiliului Județean Bacău.
Nu e de mirare că din 12 octombrie 1945, când s-a născut în satul Luncani, județul Bacău, Ioan Măric a ajuns ce a ajuns și pe unde a ajuns, cu cele 100 de expoziții personale și 900 colective, membru al Academiei Artelor Tradiționale din România, membru al A.C.A.R. Strasbourg, membru UNESCO, membru al fundației Artiștilor Plastici Naivi Vintilă Arplana..., cu expoziții la Parlamentul European, Bruxelles, 2008, 2009...
De patru ani de când „monitorizăm” și promovăm acest târg al meșterilor populari pe ovidan.ro (toate cele patru ediții – din 2007, 2008, 2009 și 2010 – le găsiți pe ovidan.ro Intrați pe Evenimente, iar apoi pe Târgul meșterilor populari), constatăm cum „abonații” manifestării, cei care vin an de an la târg, își au locul lor pe alee, întotdeauna în aceeași zonă a parcului și pe aceeași parte a aleii. Căutându-l pe vestitul lădar din Budureasa, pe făuritorul de viori cu goarnă din Lazuri de Roșia ori pe Maria Zapca din Săpânța, l-am găsit pe fiecare acolo unde l-am cunoscut în 2007 și unde i-am reperat în fiecare an...
Sporul casei din roadele pământului
Ioan Oancea (lădarul din Budureasa) se ține bine la cei 86 de ani ai săi. E încă energic și spiritual. L-am găsit cântând la vioară. La edițiile anterioare l-am surprins sculptând. Și-a abandonat vioara și a pornit cazanul cu aburi, care funcționează. Mai că-i venea să ne arate că și moara de apă funcționează, dacă eram mai aproape de Crișul (cel) Repede. Văzând lumea interesată de potcoavele și sporul casei din roadele pământului (semințele ambalate în sticluțe), dar și de felicitările și invitațiile de nuntă de la standul meșterului popular din Timișoara, ne-am oprit să-l ascultăm pe Dumitru Copil, cel ce se face „vinovat” de sporul casei din roadele pământului. „Povestea” a înghițit-o și chiar a fermecat-o pe Ariana (la cei patru anișori ai săi) care și-a luat acasă o asemenea sticluță. La nevoie, va apela la ajutorul magic al sticluței și semințelor cu puteri miraculoase...
Umblată pe la multe târguri și expoziții naționale și chiar internaționale, Maria Zapca din vestita Săpânță (a Maramureșului), ține să felicite organizatorii orădeni, care, chiar și în vreme de criză, nu percep taxe pentru cazare și masă, ba chiar le decontează și drumul, în timp ce la Muzeul Satului și Muzeul Þăranului Român se percepe taxă de participare... Asemenea bune practici, ca la Oradea, se mai întâlnesc, zice Maria Zapca, și la Craiova și Vaslui.
„Þesături vopsite cu plante”
Pe bună dreptate, se spune că „reclama e sufletul comerțului”. Citind „reclama” („Þesături vopsite cu plante”), am abordat-o pe Mariana Chiricheu din Cihei (Bihor), care, de fapt, e născută în Sighetu Marmației, cu rădăcini în Botiza, unde a primit primele informații despre vopsitul cu plante... „care este o adevărată industrie, pentru că plantele se folosesc în stare crudă sau uscată, uscate, după caz, la soare sau la umbră, în combinații diferite... Plantele le recoltăm începând din luna mai până în noiembrie. Soțul meu (Stănică) e cu laboratorul...”
Tot pentru prima oară aveam să-l abordăm și pe Vasile Filip, din Baia Mare (chiar dacă nea Văsâi vine de ani buni, de vreo 17 ani, la târg la Oradea). Alături i-am cunoscut pe mai tinerii Cătălin și Diana Buda, din Târgu Lăpuș, soț și soție, cu sculpturi și respectiv, icoane pe sticlă. Pe alee, am dat cu ochii de Cristi (maestru în tehnoredactare) și familia sa, ajungând să-l cunosc și pe „dacul” cel mic - liber, independent și suveran -, despre care aflasem multe de toate din relatările tatălui, pe vremea când lucram împreună la paginație, la „Informația de Vest”. Florica Drăgan era și ea la târg cu fiica și ginerele. A fost o mare bucurie să o întâlnim pe profesoara de română de ieri de la „Lucian Blaga”, ca și pe bunul nostru prieten Ovi Pascu.
Dovlecii - „vedete” și obiecte artistice
Fără a sta mult pe gânduri și a ne întinde la vorbă, am trecut și pe la standurile lui Mitru Iordan din Băbeni – Vâlcea, Ștefan Groza din Baia Mare, Csosz Bela din Salonta (Bihor), Veturia Suciu din Cojocna (Cluj), Ileana Vlad din Sânmatin (Bihor), Mihaela Tătulescu și Radu Tîrnovean (din Oradea) și Gheorghe Mateescu din Curtea de Argeș (Argeș). Doamna Mateescu avea să ne explice cum ajung dovlecii lor speciali „vedete” și obiecte artistice. Un rapsod de primă mână este Nicolae Sava din Bistrița (Bistrița-Năsăud), care cântă la toate instrumentele pe care le făurește. Și nu sunt puține! Când îl vezi nu ai spune că este absolvent de conservator, dar când îl asculți cântând la taragot sau la alte câteva instrumente muzicale îi accepți versiunea și îi dai dreptate (o fi absolvit Conservatorul din Chișinău - Republica Moldova). „Niculae” (cum l-au „botezat” organizatorii manifestării), ca mulți alți români din Basarabia, s-a stabilit în anul 2000 în Bistrița, iar în 2002 și-a brevetat un taragot de performanță (de 3.500 de euro) cu două modele (variante): un taragot pentru clarinetiști și un altul pentru saxofoniști...
Iată, așadar, vorba românului, câte nu poți vedea și afla la un târg al meșterilor populari! Mai greu e să dai de organizatori pe care am fi vrut să-i felicităm pentru cele aflate de la Maria Zapca din Săpânța, dar și să-i săpunim din alte motive, acuzându-i de proastă promovare a evenimentului! (Ovidiu DAN)
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Târgul meșterilor populari (ediția a XVII-a).

Trimite email
duminică, 22 noiembrie 2026 la 22:14:47 Ora standard a Europei de Est