Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Noul ministru al Educației și Cercetării, Mihai Dimian, a depus jurământul la Palatul Cotroceni / Ministrul nu a adresat niciun discurs după învestire

Noul ministru al Educației, Mihai Dimian, rectorul Universității Ștefan cel Mare din Suceava, a depus jurământul la Palatul Cotroceni. Dimian a fost propus și validat, în unanimitate, pentru funcția de ministru al Educației și Cercetării, în urmă cu o zi, în cadrul Biroul Politic Național al Partidului Național Liberal. Amintim, funcția de ministru al Educației a fost vacantă mai mult de 2 luni după demisia lui Daniel David din 22 decembrie 2025.

Mihai Dimian, noul ministru al Educației și Cercetării, are ca cercetător scoruri medii la impactul activității științifice, obținute mai ales prin articole de grup apărute în publicații controversate, potrivit unei analize Edupedu.ro

Noul ministru al Educației, Mihai Dimian a depus jurământul la Palatul Cotroceni, la ora 16, după ce astăzi, președintele României, Nicușor Dan, a semnat decretul de numire.

Mihai Dimian este al 32-lea ministru în ultimii 36 de ani.

Ceremonia a fost una scurtă: după intonarea imnului, Mihai Dimian a depus jurământul, fără să țină vreun discurs.


Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Icoana făcătoare de minuni nu mai plânge

La Nicula e liniște și pace, iar

Icoana făcătoare de minuni nu mai plânge

La sfârșitul săptămânii viitoare, mai exact duminică, 15 august 2010, la Mănăstirea Nicula, vor veni, iar și iară, sute, mii, zeci de mii de pelerini să se roage și să se închine la Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, în zi de praznic al mănăstirii, praznicul Adormirii Maicii Domnului.

Miercuri, 4 august, la mănăstire era liniște și pace, doar doi meșteri lucrau la pregătirea scenei, în dreapta bisericii. În fața porții două femei vindeau trandafiri (și busuioc), îndemnând vizitatorii să-i pună în biserică, iar în curte, un comerciant își expunea picturile pe lemn, în apropierea clopotelor. În spatele curții, și în dreapta, muncitorii care lucrează la restaurarea bisericii mănăstirii erau pe poziții. Aflăm că lucrările au ajuns în faza de finisaj.
Despre mănăstire și Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului s-a scris mult (și multe), cei mai mulți au făcut-o din interes, spre a sluji o cauză sau alta, pentru a rămâne în istorie drept autorii care dețin „adevărul” („adevărat”)... Pe internet, găsim nenumărate însemnări, de nu mai știi ce să crezi și pe cine să crezi.
Noi o luăm de bună ceea ce citim pe un pliant editat de Ecclesia Nicula, însemnările fiind făcute de arhim. Andrei Coroian, starețul Sfintei Mănăstiri Nicula.
„Mănăstirea Nicula este cunoscută ca unul dintre cele mai vechi așezăminte monahale din spațiul românesc -1552, școală pentru „grija sufletelor și învățătura pruncilor” – 1659, centru de spiritualitate și cultură prin Icoana făcătoare de minuni, pelerinaj și pictură pe sticlă – 1699.
În anul 1326 Nicula era o pădure în care s-a nevoit pustnicul ortodox Nicolae, cel care împrumută numele său pădurii, satului și mănăstirii. Prima mărturie istorică ce atestă așezarea monahală este legată de prezența unei biserici de lemn, stil maramureșean, cu hramul „Sfânta Treime”, datată 1552. Între 1712-1714 biserica se reînnoiește, dar va cădea pradă unui incediu în 1973, fiind înlocuită cu o biserică de lemn datând din secolul XVII și strămutată aici din cătunul Năsal Fânațe.
La 1695 este, nu numai chinovie monahală, ci și școală „împărătească” unde învățau copiii din satele dimprejurul mănăstirii, călugărilor revenindu-le și misiunea de dascăli.
Începând cu 15 februarie 1699 Nicula iese din anonimat, devenind unul dintre cunoscutele locuri alese de Maica Domnului. Icoana ei, pictată de preotul ortodox Luca din Iclod în anul 1681, avea să plângă timp de 26 de zile ca o prevestire a tristelor evenimente ce urmau să aibă loc în jurul anului 1700, atât pentru viața monahală, cât mai ales pentru întrega Ortodoxie românească din Transilvania. Din acel moment Maica Domnului va deveni nădejdea izbăvirii din robie, boli și nevoi, credincioșii obișnuindu-se a veni în pelerinaj, an de an, cu prapuri, cântând: „Am venit, Măicuță, să ne mai vedem, să-ți spunem necazul care-l mai avem!”
Plângerea icoanei va da naștere picturii pe sticlă, meșteșug călugăresc, învățat și de săteni, Nicula devenind astfel prima școală de acest fel din țara noastră. Această tradiție este păstrată și astăzi cu sfințenie de către monahi, adăugând și pe cea a picturii bizantine pe lemn.
Biserica de zid s-a construit în perioada 1875-1879-1905, iar pictura interioară s-a realizat în tempera de prof. Vasila Pascu în 1961. Iconostasul, care o împodobește, este sculptat în lemn de tei de Samuil Keresteșiu din Tășnad la 1938 și are în centru Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului. Prin forma sa solară, iconostasul este unicat și de o rară frumusețe.
Stăreția a fost construită între anii 1978-1989. Ea adăpostește un paraclis cu hramul „Sfântul ierarh Nicolae” și o importantă colecție de cărți vechi de cult printre care și „Cazania” mitropolitului Varlaam tipărită în anul 1643.
Anul 2001 marchează istoric Mănăstirea  Nicula prin decizia arhiepiscopului Bartolomeu al Clujului, care rectitorește așezământul monahal, reorganizându-l și, începând împreună cu obștea călugărească, construcția de noi edificii: biserică, casă de creație, centru de studii patristice, corp administrativ, arhondaric și clopotniță. S-a reușit, până în prezent, ridicarea casei de creație, ce cuprinde reședința mitropolitului, biblioteca și atelierul de pictură.
Biserica mănăstirii este în faza de finisaj, atât la lucrările interioare, cât și exterioare, de asemenea și centrul de studii patristice”, după cum aflăm din respectivul pliant. (Ovi Dan)
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Icoana făcătoare de minuni nu mai plânge.

Trimite email
miercuri, 11 martie 2026 la 17:55:31 Ora standard a Europei de Est