Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Icoana făcătoare de minuni nu mai plânge

La Nicula e liniște și pace, iar

Icoana făcătoare de minuni nu mai plânge

La sfârșitul săptămânii viitoare, mai exact duminică, 15 august 2010, la Mănăstirea Nicula, vor veni, iar și iară, sute, mii, zeci de mii de pelerini să se roage și să se închine la Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, în zi de praznic al mănăstirii, praznicul Adormirii Maicii Domnului.

Miercuri, 4 august, la mănăstire era liniște și pace, doar doi meșteri lucrau la pregătirea scenei, în dreapta bisericii. În fața porții două femei vindeau trandafiri (și busuioc), îndemnând vizitatorii să-i pună în biserică, iar în curte, un comerciant își expunea picturile pe lemn, în apropierea clopotelor. În spatele curții, și în dreapta, muncitorii care lucrează la restaurarea bisericii mănăstirii erau pe poziții. Aflăm că lucrările au ajuns în faza de finisaj.
Despre mănăstire și Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului s-a scris mult (și multe), cei mai mulți au făcut-o din interes, spre a sluji o cauză sau alta, pentru a rămâne în istorie drept autorii care dețin „adevărul” („adevărat”)... Pe internet, găsim nenumărate însemnări, de nu mai știi ce să crezi și pe cine să crezi.
Noi o luăm de bună ceea ce citim pe un pliant editat de Ecclesia Nicula, însemnările fiind făcute de arhim. Andrei Coroian, starețul Sfintei Mănăstiri Nicula.
„Mănăstirea Nicula este cunoscută ca unul dintre cele mai vechi așezăminte monahale din spațiul românesc -1552, școală pentru „grija sufletelor și învățătura pruncilor” – 1659, centru de spiritualitate și cultură prin Icoana făcătoare de minuni, pelerinaj și pictură pe sticlă – 1699.
În anul 1326 Nicula era o pădure în care s-a nevoit pustnicul ortodox Nicolae, cel care împrumută numele său pădurii, satului și mănăstirii. Prima mărturie istorică ce atestă așezarea monahală este legată de prezența unei biserici de lemn, stil maramureșean, cu hramul „Sfânta Treime”, datată 1552. Între 1712-1714 biserica se reînnoiește, dar va cădea pradă unui incediu în 1973, fiind înlocuită cu o biserică de lemn datând din secolul XVII și strămutată aici din cătunul Năsal Fânațe.
La 1695 este, nu numai chinovie monahală, ci și școală „împărătească” unde învățau copiii din satele dimprejurul mănăstirii, călugărilor revenindu-le și misiunea de dascăli.
Începând cu 15 februarie 1699 Nicula iese din anonimat, devenind unul dintre cunoscutele locuri alese de Maica Domnului. Icoana ei, pictată de preotul ortodox Luca din Iclod în anul 1681, avea să plângă timp de 26 de zile ca o prevestire a tristelor evenimente ce urmau să aibă loc în jurul anului 1700, atât pentru viața monahală, cât mai ales pentru întrega Ortodoxie românească din Transilvania. Din acel moment Maica Domnului va deveni nădejdea izbăvirii din robie, boli și nevoi, credincioșii obișnuindu-se a veni în pelerinaj, an de an, cu prapuri, cântând: „Am venit, Măicuță, să ne mai vedem, să-ți spunem necazul care-l mai avem!”
Plângerea icoanei va da naștere picturii pe sticlă, meșteșug călugăresc, învățat și de săteni, Nicula devenind astfel prima școală de acest fel din țara noastră. Această tradiție este păstrată și astăzi cu sfințenie de către monahi, adăugând și pe cea a picturii bizantine pe lemn.
Biserica de zid s-a construit în perioada 1875-1879-1905, iar pictura interioară s-a realizat în tempera de prof. Vasila Pascu în 1961. Iconostasul, care o împodobește, este sculptat în lemn de tei de Samuil Keresteșiu din Tășnad la 1938 și are în centru Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului. Prin forma sa solară, iconostasul este unicat și de o rară frumusețe.
Stăreția a fost construită între anii 1978-1989. Ea adăpostește un paraclis cu hramul „Sfântul ierarh Nicolae” și o importantă colecție de cărți vechi de cult printre care și „Cazania” mitropolitului Varlaam tipărită în anul 1643.
Anul 2001 marchează istoric Mănăstirea  Nicula prin decizia arhiepiscopului Bartolomeu al Clujului, care rectitorește așezământul monahal, reorganizându-l și, începând împreună cu obștea călugărească, construcția de noi edificii: biserică, casă de creație, centru de studii patristice, corp administrativ, arhondaric și clopotniță. S-a reușit, până în prezent, ridicarea casei de creație, ce cuprinde reședința mitropolitului, biblioteca și atelierul de pictură.
Biserica mănăstirii este în faza de finisaj, atât la lucrările interioare, cât și exterioare, de asemenea și centrul de studii patristice”, după cum aflăm din respectivul pliant. (Ovi Dan)
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Icoana făcătoare de minuni nu mai plânge.

Trimite email
sâmbătă, 23 mai 2026 la 06:44:01 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

Concert Compact

Concert Compact Paul Ciuci 
joi, 21 mai, ora 21.00
la Hard Rock Cafe, București