Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

31 octombrie 2025

Pe 1 noiembrie are loc cel mai amplu eveniment educațional de robotică din România, dedicat elevilor pasionați de tehnologie, programare și inovație:
Finala Concursului Național de Robotică Nextlab.tech 2025 (P)
Sâmbătă, 1 noiembrie 2025, are loc la Palatul ASE din București, Piata Romana 6, finala Concursului Național de Robotică Nextlab.tech 2025. Noutatea acestei ediții este că elevii vor expune proiectele lor pentru public pe durata întregii zile, oferind vizitatorilor ocazia să descopere inovațiile lor în mod direct.
Concursul este organizat de Asociația ,,Clubul Informaticii Economice – CyberKnowledgeClub” (CKC), fondată de cadre didactice ale Facultății de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică, ASE București, în parteneriat cu Colegiul Național ,,Sf. Sava” din București. Banca Comercială Română este sponsor principal la nivel național al acestui program, alături de care contribuie și compania SAP România si EdAstra Tech.
Sprijinul logistic este oferit de start-up-ul Nextlab.tech.
Nextlab.tech este cel mai mare concurs de robotică din România și este înregistrat în calendarul Ministerului Educației și Cercetării.
La acest eveniment educațional de robotică din România, dedicat elevilor pasionați de tehnologie, programare și inovație sunt așteptați sute de tineri din întreaga țară care își vor prezenta creațiile în cadrul probelor de Robotică Creativă, Robotică Sustenabilă și Verde, Line Follower și Labirint.
Participanții vor avea în continuare ocazia să își testeze roboții și să participe la sesiuni de jurizare organizate de specialiști din domeniul IT și educațional. Punctajele vor fi anunțate la finalul zilei, iar festivitatea de premiere se va desfășura a doua zi în format hibrid.
Vizitatorii sunt bineveniți să participe și să exploreze lumea fascinantă a roboticii educaționale.
Agenda finalei Concursului Național de Robotică Nextlab.tech 2025
Data: 1 – 2 noiembrie 2025
Locația: Academia de Studii Economice din București (ASE) – Piața Romană 6, et. 3-4, București 010552
Sâmbătă, 1 noiembrie 2025
8:00 –9:00 – Acces invitați și participanți / Deschiderea înscrierilor
9:00 – 9:30 – Festivitatea de deschidere (în AMFITEATRU I din clădirea Ion N Angelescu ASE)
9:30 – 10:00 – Pregătirea proiectelor pentru prezentare în zonele alocate de organizatori
10:00 – 13:00 – Jurizarea proiectelor (program specific în funcție de probă)
13:00 – 13:30 – Pauză de masă
13:30 – 17:00 – Jurizarea proiectelor (program specific în funcție de probă)
17:15 – Termen limită pentru depunerea contestațiilor

18:00 – Afișarea rezultatelor parțiale (la probele concursului)
18:00 – 18:45 – Organizarea și desfășurarea probelor de baraj
Duminică, 2 noiembrie 2025
10:00 – Afișarea rezultatelor finale pe site-ul oficial al concursului:
12:00 – Premierea participanților în format hibrid.
Vă așteptăm să fiți alături de tinerii inovatori care modelează viitorul roboticii în România!

Icoana făcătoare de minuni nu mai plânge

La Nicula e liniște și pace, iar


Icoana făcătoare de minuni nu mai plânge
La sfârșitul săptămânii viitoare, mai exact duminică, 15 august 2010, la Mănăstirea Nicula, vor veni, iar și iară, sute, mii, zeci de mii de pelerini să se roage și să se închine la Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, în zi de praznic al mănăstirii, praznicul Adormirii Maicii Domnului.

Miercuri, 4 august, la mănăstire era liniște și pace, doar doi meșteri lucrau la pregătirea scenei, în dreapta bisericii. În fața porții două femei vindeau trandafiri (și busuioc), îndemnând vizitatorii să-i pună în biserică, iar în curte, un comerciant își expunea picturile pe lemn, în apropierea clopotelor. În spatele curții, și în dreapta, muncitorii care lucrează la restaurarea bisericii mănăstirii erau pe poziții. Aflăm că lucrările au ajuns în faza de finisaj.

Despre mănăstire și Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului s-a scris mult (și multe), cei mai mulți au făcut-o din interes, spre a sluji o cauză sau alta, pentru a rămâne în istorie drept autorii care dețin „adevărul” („adevărat”)... Pe internet, găsim nenumărate însemnări, de nu mai știi ce să crezi și pe cine să crezi.

Noi o luăm de bună ceea ce citim pe un pliant editat de Ecclesia Nicula, însemnările fiind făcute de arhim. Andrei Coroian, starețul Sfintei Mănăstiri Nicula.

„Mănăstirea Nicula este cunoscută ca unul dintre cele mai vechi așezăminte monahale din spațiul românesc -1552, școală pentru „grija sufletelor și învățătura pruncilor” – 1659, centru de spiritualitate și cultură prin Icoana făcătoare de minuni, pelerinaj și pictură pe sticlă – 1699.

În anul 1326 Nicula era o pădure în care s-a nevoit pustnicul ortodox Nicolae, cel care împrumută numele său pădurii, satului și mănăstirii. Prima mărturie istorică ce atestă așezarea monahală este legată de prezența unei biserici de lemn, stil maramureșean, cu hramul „Sfânta Treime”, datată 1552. Între 1712-1714 biserica se reînnoiește, dar va cădea pradă unui incediu în 1973, fiind înlocuită cu o biserică de lemn datând din secolul XVII și strămutată aici din cătunul Năsal Fânațe.

La 1695 este, nu numai chinovie monahală, ci și școală „împărătească” unde învățau copiii din satele dimprejurul mănăstirii, călugărilor revenindu-le și misiunea de dascăli.

Începând cu 15 februarie 1699 Nicula iese din anonimat, devenind unul dintre cunoscutele locuri alese de Maica Domnului. Icoana ei, pictată de preotul ortodox Luca din Iclod în anul 1681, avea să plângă timp de 26 de zile ca o prevestire a tristelor evenimente ce urmau să aibă loc în jurul anului 1700, atât pentru viața monahală, cât mai ales pentru întrega Ortodoxie românească din Transilvania. Din acel moment Maica Domnului va deveni nădejdea izbăvirii din robie, boli și nevoi, credincioșii obișnuindu-se a veni în pelerinaj, an de an, cu prapuri, cântând: „Am venit, Măicuță, să ne mai vedem, să-ți spunem necazul care-l mai avem!”

Plângerea icoanei va da naștere picturii pe sticlă, meșteșug călugăresc, învățat și de săteni, Nicula devenind astfel prima școală de acest fel din țara noastră. Această tradiție este păstrată și astăzi cu sfințenie de către monahi, adăugând și pe cea a picturii bizantine pe lemn.

Biserica de zid s-a construit în perioada 1875-1879-1905, iar pictura interioară s-a realizat în tempera de prof. Vasila Pascu în 1961. Iconostasul, care o împodobește, este sculptat în lemn de tei de Samuil Keresteșiu din Tășnad la 1938 și are în centru Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului. Prin forma sa solară, iconostasul este unicat și de o rară frumusețe.

Stăreția a fost construită între anii 1978-1989. Ea adăpostește un paraclis cu hramul „Sfântul ierarh Nicolae” și o importantă colecție de cărți vechi de cult printre care și „Cazania” mitropolitului Varlaam tipărită în anul 1643.

Anul 2001 marchează istoric Mănăstirea Nicula prin decizia arhiepiscopului Bartolomeu al Clujului, care rectitorește așezământul monahal, reorganizându-l și, începând împreună cu obștea călugărească, construcția de noi edificii: biserică, casă de creație, centru de studii patristice, corp administrativ, arhondaric și clopotniță. S-a reușit, până în prezent, ridicarea casei de creație, ce cuprinde reședința mitropolitului, biblioteca și atelierul de pictură.

Biserica mănăstirii este în faza de finisaj, atât la lucrările interioare, cât și exterioare, de asemenea și centrul de studii patristice”, după cum aflăm din respectivul pliant. (Ovi Dan)

P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Icoana făcătoare de minuni nu mai plânge.